2,479 matches
-
superioritatea morală a identificării cu omenirea ca întreg, a cosmopolitismului. În acest sens, spre pildă, Amy Gutmann, de la Princeton University, susține că "cea dintîi fidelitate a americanilor nu trebuie să fie pentru Statele Unite sau altă comunitate politică suverană", ci pentru "umanismul democratic". Suveranitatea națională trebuie să facă loc "suveranității individuale" și "comunității mondiale a ființelor umane." Naționalismul și patriotismul sunt înfierate ca "forțe ale răului" oriunde în lume, în timp ce excepționalismul american promite realizarea "națiunii universale", prin răspîndirea, chiar și forțată, a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cea mai completă a gînditorului postmodern. Adăugînd identității sale intelectuale detaliul biografic că (profesorul Universității din Frankfurt) era, în același timp, muzician (format la Viena) și compozitor din tradiția lui Schönberg, am obținut conturul personalității celei mai complexe, probabil, din umanismul german al ambiguelor decenii postbelice. Adorno devenise, către finele anilor cincizeci, nu numai teoreticianul prin excelență al unui nou model cultural, ci și exponentul dominant al inovației tiparurilor formatoare specifice acum postmodernității. Apariția Teoriei estetice*, în traducere românească, reprezintă indubitabil
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
-se ca atare și încercând să facă să triumfe sufletescul pur, fie acesta de ordinul senzualității ("Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze de la tâmple până la glezne"), fie de ordinul convingerii morale ("De gingășie tot mai mult mă-ntunec/ Și pier de umanism și milă"). Efectul, paradoxal, al acestei atitudini este că poezia sinceră a biografiei sentimentale a tinerilor scriitori din anii '60 a impus, în fond, pentru o vreme, o retorică a afectării și un număr de motive etico-sociale generale, care astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o nouă civilizație, superioară celei capitaliste pe care a negat-o cu pasiune, a forțat sute de milioane de oameni să trăiască într-un univers închis, represiv și umilitor. La nivelul teoretic, al scopurilor proclamate, comunismul s-a pretins întruchiparea "umanismului absolut", o societate din care au dispărut distincțiile de clasă și în care oamenii ar putea trăi într-o deplină libertate. Libertatea însăși, în concepția marxistă, singura permisă sub regimul comunist, era definită drept necesitate înțeleasă. Partidul comunist era proclamat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
grav, pe o infatuare și o sfidare a tot ce este exotic și necunoscut sau, mai rău, neprofitabil. Toate aceste date sunt suficiente pentru a asigura o splendidă ratare a dialogului și pentru o nedefinită amânare a spiritului noului ‹‹Noului Umanism››, cel despre care Eliade a scris pagini revelatoare... Or, aceste Întâlniri sunt departe de a se epuiza doar În planurile amintite mai sus (politic, diplomatic, economic, financiar și militară. Ele continuă cu adevărat la un I. Provocări etice În societatea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
a dramaturgului ("Să fie Demiurgul un prim pas făcut de Voiculescu către teatrul politic? De ce nu?"), biograful afirmă: "Demiurgul premerge unui text de care se leagă prin numeroase fire, Lobocoagularea prefrontală... un fel de pamflet-povestire pe o idee de mare umanism: aceea că, indiferent de aberantele teorii ale modificării anatomiei, afectele, fondul de sentimente individuale nu pot fi distruse" (Popescu 2003: 145). Și Roxana Sorescu avea în vedere o reluare a temei din Demiurgul, sub semnul "voinței de putere", egală "cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
că această evidență modernă este tributară atît liberalismului cît și marxismului. Noi nu facem apel la bunăvoința măcelarului, a berarului sau a brutarului cînd ne preocupăm de cina noastră, ci la grija față de propriul lor interes. Nu facem apel la umanismul lor, ci la egoismul lor; nu le vorbim de nevoile noastre, ci de avantajele lor66." După cum o dovedește acest pasaj celebru din Avuția națiunilor. O cercetare asupra naturii și cauzei acesteia (1776), Adam Smith unul din părinții fondatori ai teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
un minimum de teorie de bază, despre care vorbește J. Habermas ca monde veçu (lume, experiență trăită). Gîndirea economică zăbovește asupra unora din dificultățile cu care se confruntă civilizația noastră, "o civilizație care așa cum spunea K. R. Popper năzuiește spre umanism și raționalitate, spre egalitate și libertate, o civilizație ce se află încă (...) la vîrsta copilăriei și care continuă să crească în ciuda faptului că a fost de atîtea ori trădată de atîția lideri intelectuali ai omenirii"5. Pentru a regîndi economia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
foarte simplu într-o paradigmă de interpretare. Dacă uneori a acceptat teza depășirii și contestării discursului modernist (în acest sens întrebându-se dacă "postmodernismul este doar o tendință artistică sau, de asemenea, un fenomen social, poate chiar o mutație în umanismul occidental?"183), în alte poziționări a considerat că postmodernismul poate fi chiar numele schimbării în interiorul modernismului. În acest sens, Steven Connor 184 observă sinuozitatea gândirii hassaniene, care merge de la negarea rupturii totale dintre modernism și postmodernism, până la interpretarea postmodernismului mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Chiar dacă nu determină cumpărarea pe loc a produsului, strategia influenței publicitare creează și întărește cel puțin o dispoziție permanentă spre participarea la visul unei lumi mai bune"365. Această participare neîngrădită, "democratică" la acest tip de discurs induce ideea unui "umanism" al consumului, care este un punct strategic al ideologiei sale (așa cum Debord subliniază "umanismul mărfii"). Cu rădăcini în era modernă a societății de consum, dar exacerbată în societatea postmodernă, se conturează astfel o morală hedonistă, denumită de Baudrillard "morală a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cel puțin o dispoziție permanentă spre participarea la visul unei lumi mai bune"365. Această participare neîngrădită, "democratică" la acest tip de discurs induce ideea unui "umanism" al consumului, care este un punct strategic al ideologiei sale (așa cum Debord subliniază "umanismul mărfii"). Cu rădăcini în era modernă a societății de consum, dar exacerbată în societatea postmodernă, se conturează astfel o morală hedonistă, denumită de Baudrillard "morală a satisfacției pure". În aceeași măsură, Gilles Lipovetsky 366, de pildă, va dezvolta o etică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de coeziunea emanată de fostul "patriotism socialist" s-au șters destul de repede. În breșele largi desfăcute prin noile slogane, s-au cuibărit rapid ura amestecată cu violențe, crime și distrugeri de valori publice și private. S-au estompat nu numai umanismele agnostice, cu care se anatemizau credincioșii religioși, artiștii liberali și alți "rebeli" de altădată, dar și minimul altruism ori bunăvoința civilizatului agrarian. Guvernul, completat temporar cu parlamentari ai minorităților, ucide prin "tăieri" la miile de amărâți rămași după demolările care
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Sud, inversarea raporturilor dintre sat și oraș în favoarea celui din urmă, crize ale Bisericii și papalității, urmată de înțelegerea unirii cu ortodoxia (Florența, 1439), prin îndepărtarea sau falsificarea tradițiilor. Iar descoperirile geografice și științifico-filosofice de la sfârșitul secolului al XV-lea, umanismul și renașterea artistică, reformele religioase și divizarea lumii creștine occidentale între "reformați" și "contrareformați", războaiele religioase, țărănești, ofensiva turcească din secolul al XVI-lea se vor integra mereu și cu civilizațiile tradiționale. (4a) Modernitate și imperii Într-o reprezentare intuitivă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în lumea de astăzi. Tot mai frecvent în ultimul timp, termenul de "criză" le înglobează. Alteori, crizele sunt ocazionate de răsfrângerile asupra oamenilor a efectelor unor factori naturali perturbatori ori "mai departele-mai aproapele" Dumnezeu creștin, mozaic sau islamic, contestate de umanismul ateu modern, de la A. Comte, L. Feuerbach și F. Nietzsche la pozitivismul, marxismul și nietzscheanismul mai recente. (5) Este greu, până la imposibil uneori, atât să se indice sursele macro- și microscopice ale crizelor prin care trec țările, indivizii și grupurile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a dezvoltat ideea de mai sus citând argumentele unui număr important de adepți ai unor ipoteze alternative la cele încetățenite prin "desfigurări" ale omului în gândirea occidentală. Pe mulți dintre ei i-a cunoscut la întâlnirile ERANOS pentru un nou umanism, începute în anul 1933 la Lago Maggiore, lângă Ascona, în Elveția (13, p. 81) și menținute până astăzi. Căci Durand consideră că se poate vorbi neexclusiv despre "omul filosofic" sau al "civilizațiilor" decurgând din "omul tradițional ca un antropocosmos", aflat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lui Hermes, vedem că ia forma opoziției față de "demitizarea" derulată de două secole încoace de către biserici, de statele burgheze, socialiste ori militariste. Sunt tot mai impresionante cruzimile acestor dispute. Procesul demitizării "a dat gata, în câteva decenii, însuși obiectul oricărui umanism, obiectul pe care se întemeiază etica și nădejdea oricărei societăți tradiționale, fie ea și occidentală. Fără să mai vorbim, desigur, de dureroasa contagiune "colonialistă" a fascinantului triumf material al Occidentului asupra popoarelor disprețuite sub denumirea de "lumea a treia" și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
culturală" față de aceea organizată de Mao la mijlocul anilor șaizeci ai secolului trecut și preluată atât de dogmatic la noi, prin Tezele din iulie și din noiembrie 1971. S-au produs atunci înăspriri neostaliniste în educație, creația literară, propagandă mass-media în numele "umanismului socialist". Susținerea doctoratului era condiționată de aprobarea Comitetului Județean de Partid. Suferințele morale (și materiale) produse atunci nu s-au vindecat integral prin recunoașterea valorii realizărilor scriitorilor și altor intelectuali. Crimele revoluției din decembrie 1989 și cele care au urmat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se manifestă pe fondul reinterpretării creatoare a moștenirilor culturale, preconizată de Gadamer. În felul acesta se anticipează o comunicare fără obstacole, fără constrângeri instituționale sau alte violențe. Cei doi filosofi își apropie demersurile. Ei se înscriu în mișcarea multicoloră a umanismului contemporan, preocupată pentru soarta omului și a lumii sale. (10) Unii admiratori ai lui Habermas au fost surprinși de articolul Bestiality and Humanity a war on the bordeline between law and morality (Bestialitate și umanitate un război la limita dintre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
contrainițieri descrise în capitolele al XXIX-lea și al XXXVI-lea. Autorul previne să nu se folosească cuvântul tradiție pentru "lucruri care, prin însăși natura lor, sunt complet antitradițioanale: astfel, se vorbește de "tradiție umanistă" sau de "tradiție națională", când "umanismul" nu e altceva decât negația însăși a supraumanului, iar formarea "naționalităților" a fost mijlocul pentru a distruge organizarea socială tradițională a Evului Mediu". (15, p. 246) Pentru a ocoli astfel de erori, Guénon recomanda cenzurarea sugestiilor, regresiunea spre stadiile când
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care consonează cu unele tehnici orientale, amerindiene, șamanice de același fel. Dacă se acceptă că starea mai normală pentru om o reprezintă civilizațiile tradiționale, atunci se poate numi deviere acțiunea antitradițională. Etapele principale ale acestei acțiuni s-au constituit prin "umanism", "raționalism", "mecanicism" "materialism", "pozitivism". Toate acestea au urmat ideea "materializării" (autorul respingea hotărât ideea de "materialitate" atât de des invocată în regimul trecut și cu sensul de "obiectivitate" opusă subiectivității umane), sub forma "solidificării" prin mineral, piatră, metal. "Disoluția" exprimată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a pornit călugărul Grigore Palamas (1296-1359) de la muntele Athos, sanctificat în anul 1386, concepând o întreagă teorie împletită cu rugăciunea în liniște, pentru a împăca trupul cu sufletul odată cu obținerea unei stări contemplative, plină de har și de energie ascunsă). Umanismul Renașterii a beneficiat din plin de refugiații bizantini, de manuscrisele transportate în orașele italiene din Constantinopol și alte centre bizantine pentru a nu fi distruse de tot mai numeroșii atacatori. Ele indicau un avans de câteva secole pentru Bizanț față de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Pentru scurt timp, occidentalii au devenit mai prudenți cu Estul după invazia mongolă a Europei în secolul al XIII-lea. Ulterior descoperirii Lumii Noi, s-a desfășurat misionarismul și iluminismul secolului al XVIII-lea. În Est, ca și în Vest, umanismele au echilibrat preferințele profane pentru acțiuni bancar- comerciale și industriale. Cu toate acestea, satisfacerea nevoilor de lână pentru industria textilă din Anglia secolelor XVIII-XIX a dus la alungarea țăranilor de pe terenurile agricole, lansându-se zicala că "oaia l-a mâncat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
3. H. Arendt, Originile totalitarismului, traducere de I. Dur și M. Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1994, 674 p. 4. S.P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, traducător R. Carp, Samizdat, f.a, 320 p. 5. H. de Lubac, Drama umanismului ateu, traducere din franceză de Cornelia Dumitru. Editura Humanitas, București, 2007, 314 p. 6. R. Flacelière, Viața de toate zilele în Grecia secolului lui Pericle, traducere din franceză de Liliana Lupaș, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006, 322
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu sine și între ei". (5, p. 309) 9. H. Marcuse, Scrieri filosofice, traducere de I. Herdan, S. Vieru, V. Dem. Zamfirescu, 1977, Editura politică, București. Conține mai puține texte estetice. 10. Reținem observația cardinalului Henri de Lubac (1896-1991) că "Umanismul exclusiv este un umanism inuman" (p. 19), că "destinul omului fiind veșnicia, el nu trebuie cu nici un chip să-și afle odihna aici pe pământ". (Ib.) Apud, H. de Lubac, Drama umanismului ateu, traducere din franceză de Cornelia Dumitru, Editura
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ei". (5, p. 309) 9. H. Marcuse, Scrieri filosofice, traducere de I. Herdan, S. Vieru, V. Dem. Zamfirescu, 1977, Editura politică, București. Conține mai puține texte estetice. 10. Reținem observația cardinalului Henri de Lubac (1896-1991) că "Umanismul exclusiv este un umanism inuman" (p. 19), că "destinul omului fiind veșnicia, el nu trebuie cu nici un chip să-și afle odihna aici pe pământ". (Ib.) Apud, H. de Lubac, Drama umanismului ateu, traducere din franceză de Cornelia Dumitru, Editura Humanitas, București, 2007, 314
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]