3,608 matches
-
parte, căci identitatea este unică. În momentul în care primește e-mailul de la T. Naumescu convingerile sale cum că a lepădat haina trecutului, a limbii, a natalului se zdruncină. Constată că „într-un ungher al creierului ei încă mai era fătuca umilă, dintr-o țară estică, marginală, săracă”. Realizează că, trăind în centralitate, marginalitatea sa a subzistat. Conștientizează că „nu izbutise să se dezbare pe de-a-ntregul de complexe”, deși cunoscuse fulminanta „ascensiune canadiană” (p. 66). Analizând coerent și amănunțit aceste gânduri
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
ne fi și frig, / Păcătuim când prea bolnavi, ne doare - / Produs de lux e astăzi un covrig, / Produs de lux - căldură, sau răcoare - // Produs de lux - o viață de copil, / Maternitatea este un păcat, / S-ar prea cădea să dispărem umil, / Dar moartea e, și ea, de condamnat - // Avem păcatul de a fi bolnavi, / Și-a nu-nțelege, vindecării, costul, / Muncim iluminării celor bravi, / Ce ne cer bani, să nu ne vadă rostul - // Și ce nu este, oare, azi, păcat? / Și
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
parte, căci identitatea este unică. În momentul în care primește e-mailul de la T. Naumescu convingerile sale cum că a lepădat haina trecutului, a limbii, a natalului se zdruncină. Constată că „într-un ungher al creierului ei încă mai era fătuca umilă, dintr-o țară estică, marginală, săracă”. Realizează că, trăind în centralitate, marginalitatea sa a subzistat. Conștientizează că „nu izbutise să se dezbare pe de-a-ntregul de complexe”, deși cunoscuse fulminanta „ascensiune canadiană” (p. 66). Analizând coerent și amănunțit aceste gânduri
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
care îmi este frică să cred, al valorilor răsturnate, și repet: “În ziua aceea, când va judeca Dumnezeu inimile, nu va căuta la mitre arhierești, nici la coroane împărătești, nici la dregătorii înalte. Va căuta la inimile noastre. Cel mai umil țăran, cel mai necăjit om, cel care stă la vreo stână și se roagă cu lacrimi lui Dumnezeu, sau este la închisoare și se roagă, sau este undeva străin, sau bolnav în pat, suspinând din adâncul inimii către Dumnezeu, sau
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
te laud Că tu ești totul pentru mine și că, încă te iubesc? E vina mea, că soarele răsare Și că lumina lui pălește-n preajma ta? Și tot eu sunt de vină, că mă doare Acel cuvânt atâta de umil, iubita mea? de ce oare?... Am renunțat la soare pentru tine Mi-s nopțile altare de lacrimi și visări, Și mă gândesc de știe cineva de mine Să nu mă pierd pe tainice cărări fără să știu de tine. De nu
E VINA MEA? de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340739_a_342068]
-
la datorie”, conștient că trebuie să-și servească șeful, nu din conștiința datoriei, ci mai ales dintr-o etică susținută de interesul personal: „famelie mare, renumerație mică, după buget”. Funcționar servil, încalcă legea din dispoziția superiorilor. Este dual, arogant sau umil, în funcție de împrejurări, pendulează cu o șiretenie primitivă având ca scop propriul interes. Lipsit de demnitate și de coloană vertebrală, se pune bine și cu Nae Cațavencu în eventualitatea că acestuia i-ar izbuti șantajul; îl „perie” de câte ori are ocazie. Se
ÎNCURCAŢI ÎN SOCOTELI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340863_a_342192]
-
nejefuită. Până acum, tot ce a avut omul a fost jefuit, poezia înca nu și-a inventat un Hitler al poeziei ca să fie jefuită de către el... Poezia este a tuturora, în toți oamenii există poezie, iar poetul este muncitorul, traducătorul umil al sentimentelor tuturora în aceste cărți tipărite”. Cristian Gabriel GROMAN Londra 31 iulie 2012 Referință Bibliografică: Cristian Gabriel GROMAN - TAINA SCRISULUI (18) - DE LA GÂND... LA REALITATE / Cristian Gabriel Groman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 586, Anul II, 08 august
DE LA GÂND... LA REALITATE de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340859_a_342188]
-
mă consideri un pericol pentru tine, domnișoară. A fost un incident izolat. Nu obișnuiesc să profit de femei și mai ales de angajate. “Ironic?” - Nici nu sunt o femeie de care se poate profita. Greu sau ușor. Chiar dacă sunt o umilă guvernantă. - Hm ... o guvernantă, poate. Umilă, mă îndoiesc. Oricum, drumurile noastre se vor intersecta cât mai rar. Am alte preocupări. Bărbatul dorea să aibă ultimul cuvânt. Alma lăsă lucrurile așa. Era suficient de înțeleaptă. - În legătură cu picnic-ul. Cei mici vor
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
domnișoară. A fost un incident izolat. Nu obișnuiesc să profit de femei și mai ales de angajate. “Ironic?” - Nici nu sunt o femeie de care se poate profita. Greu sau ușor. Chiar dacă sunt o umilă guvernantă. - Hm ... o guvernantă, poate. Umilă, mă îndoiesc. Oricum, drumurile noastre se vor intersecta cât mai rar. Am alte preocupări. Bărbatul dorea să aibă ultimul cuvânt. Alma lăsă lucrurile așa. Era suficient de înțeleaptă. - În legătură cu picnic-ul. Cei mici vor putea lua parte? Ei merită să
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
sete de tine și țipă cuvântul Cerșind un anume-anotimp de-nflorit; Ascultă, iubite cum arde pământul Când pasul meu calcă în toamne grăbit... Te-aștept între atrii, pulsând clorofilă Din mugurii sudului prins între nori; Se teme zăpada, ce-așteaptă umilă S-o strângi în buchete de noi și fiori... Îmi suflă-n fiorduri golfstromul și tace Când scuturi o coamă din vântul pribeag; Citește-mi în sânge cum strig: vino-ncoace! Și cum înfloresc de dorință și drag... Mi-e
PLOUĂ-N ALTARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341267_a_342596]
-
un picior pe jardinieră și cu celălalt pe pervazul de la geam și le întind, le prind bine în cârlige, mă schimb, mă spăl, alea-alea etc., apoi cad lată în fața lu' mister Suleyman și-i acord cu grație și bunăvoință umilele mele jumătăți de oră dintre reclamele ce țin, puse cap la cap, cam tot atât cât episodul în sine, înțelegând din doi în doi, restul trăgându-le de limbă pe cadânele de la serviciu care nu pierd nimic, sau dacă pierde
TIMPUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341354_a_342683]
-
vioi. Nu-l mai durea nimic și de rana de la genunche deja uitase. Și de data aceasta, simții că mâna celui Atotputernic era deasupra sa. A fost cea mai mare minune pe care ia fost dat să o trăiască. Era umil, nici vorbă de mândrie, dar în sinea lui își spunea: Cine poate îndura bucuria de a i se spune Crăciun fericit și La mulți ani chiar în Ajunul marelui praznic al Nasterii Mântuitorului. In încheiere vreau să spun că acești
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
lume pentru a fi prin ei înșiși un veritabil exemplu celor din jur, atunci aceasta ar fi compusă din portretele acelor multe Ființe pe care le-am iubit de-a lungul parcursului meu existențial de până acum, de fapt, o umilă încercare întru dezvoltarea unei relații pe cât se poate de simetrice între Cuvânt și Suflet, care să tindă către intenția inițială a Creatorului de Verb primordial și lume, Dumnezeu. Iar în această mulțime destul de încăpătoare de portrete cu pricina, s-ar
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
lăuntricitatea sa întreaga comunitate a precuvintelor zămislite din starea de nestare a Ființei omenești ziditoare de civilizație și cultură, din izvorul nestins de lacrimi zăvorâte pentru totdeauna între cutele adânci ale inimii încercănate ori din șoapta nemărturisită a suferinței nevoitorului umil al existenței, Poetul... Și, pentru că îngerii Luminii dumnezeești vin să te mângâie pe frunte și pe mult încercatul tău suflet fără ca tu să îi vezi vreodată ori de câte ori te doboară chinurile durerii amare, încerc să-mi închipui cum ar susține LEOPOLDINA
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
poartă-n veșnicie, de el și legile sfinte dezleagă nemurirea și înălțarea la ceruri. Iubește toate minunățiile pământului, face din copii îngerii lui, rămâne lângă noi în fiecare clipă și nu-l vefem dar îl știm și-i simțim duhul. Umil în genunchi odată cu noi, mângâie inimile săracilor, prin câte-o rugă la Tatăl și-i luminează. Cine ne mângâie este hrana vieții pîinea de toate zilele, numai vid în suflet nu poate fi și nemoarte. Referință Bibliografică: Lângă noi / Llelu
LÂNGĂ NOI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341494_a_342823]
-
BUNĂ VESTIRE) Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 725 din 25 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului MARIA În cămăruța liniștită, Apare îngerul Gavriil. La ceas când ruga e șoptita, Spre cer , spre-a fi primită, Se pleacă îngerul umil: Mă plec cu umilință ție, Trimis din cerul adorat. Atâta hâr ți s-a făcut Mărie, Ca veacuri după veacuri se va scrie , Ce ai primit din cer cu-adevărat. Din tine se va naște Unsul, El Fiul Celui Prea
MARIA (BUNA VESTIRE) de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341518_a_342847]
-
prinseră, îl prăvăliră-n colbul drumului, îi deșertară traista cu merinde și gologani, îi sfâșiară cămașa luând și pergamentul și, după ce-l înmuiară cu o cruntă bătaie, se făcură nevăzuți în întuneric. Tragodas deveni iarăși, chiar de a doua zi, umil și nenorocit. Mai spunea și acum povestea aceea lungă și tristă despre cetatea asediată de perși, dar o spunea cu mai puțină convingere și îndrăzneală, căci numai cei naivi îl mai credeau și mai stăteau să-l mai asculte. * La
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LA ZID Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1033 din 29 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Umilă sunt Umilă cerșetoare La zidul de tăcere dintre noi A mai trecut o zi Fără cuvinte Nu am să rup tăcerea E tot ce-mi dai Să-mi saturi Gura flămândă Și-apoi Ce rost mai au cuvintele Când înapoi
LA ZID de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342026_a_343355]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LA ZID Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1033 din 29 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Umilă sunt Umilă cerșetoare La zidul de tăcere dintre noi A mai trecut o zi Fără cuvinte Nu am să rup tăcerea E tot ce-mi dai Să-mi saturi Gura flămândă Și-apoi Ce rost mai au cuvintele Când înapoi Nici gândul
LA ZID de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342026_a_343355]
-
la fântâna cu senzori de la Biserica studențească, apoi la prima toaletă de la parterul UVT. În graba mare mi-am refăcut machiajul, iar la ședință m-am purtat ca de obicei. Îmi joc rolul cu nonșalanță, dacă nu văd împrejurul meu umil oameni fericiți. Referință Bibliografică: Prea fericitul / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1037, Anul III, 02 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mirela Borchin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PREA FERICITUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342017_a_343346]
-
doar locuiește aici să nu rămână casa nelocuită, pot intra hoți prin casă sau curte să fure ceva, că au de toate. Cât despre camera mea... te primesc cu plăcere. Poftiți vă rog domnișoară, treceți cu mersul domniei voastre suplu, umilul meu prag, glumi și Mircea la rândul său, făcând o reverență. Nu cred că ar fi probleme de împărțit camera. Nici acum nu este gazda acasă. A plecat astăzi cu autobuzul de ora două la Mangalia, la fiu. Vine peste
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
oră în oră, au devenit astăzi instrumente de propagandă jurnalistică. Au devenit fără doar și poate instrumente ale puterii actuale, de demascare a dușmanului și de mascare a prietenilor. Moderatorii acestor emisiuni de știri, au decăzut atât de mult, urmărind umil agenda politică a patronului, încât au contribuit decisiv la impunerea pe piață, la “cote înalte”, unele dintre ele acoperite cu premii mai mult sau mai putin naționale, a jurnalistului care nu mai are nimic de-a face cu informația jurnalistică
JURNALISMUL DE TELEVIZIUNE, INTRE MIT SI REALITATE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342081_a_343410]
-
Madonei mele cere-i îndurare!/ Pe unde-mi ești? Absența ei mă doare!/ Strecoară-i-te-n sânge și în pleoape!/ Tu, sol al vieții mele trecătoare,/ Cu trupul minții foșnitor pe ape,/ Dă jos armura genelor, să scape/De trudnica ivire călătoare!/ Umil și fericit prăsesc cuvinte,/ Împerechez fiorul cu cinstirea,/ Ecoul gândului o ia 'nainte.../ Și tot așa, până ce istovirea/ Apleacă tuiul inimii, fierbinte,/ Ea să m-aștepte-n prag! Prinos? Iubirea!” - cf. Sonetul CLII. Expresivitatea Logos-ului, ca Ordine Dumnezeiesc-Universală, se capătă, firește
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ZĂPADA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului zăpada ce trist balsam a venit peste noi cu polenuri de gheață, umile, ostoind tot frigul din oase în cea mai albă din zile. un flaut parcă trece prin trup cu amintiri duioase după o coapsă vergină de lună cu sânii -n angoase. stihii nefaste din răsărit luminează zăpezile caste, cerul, un candelabru
ZĂPADA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342214_a_343543]
-
față în față cu adevărul , zâmbind amândoi, povestind și analizând fiecare reacție pe care ai avut-o. Aici nu poți să te eschivezi! Este ecranul pe care se derulează filmul vieții tale , scenă după scenă, iar tu, ca un spectator umil și cuminte stai și privești fără să poți interveni, fără să poți sări peste momentele pe care le-ai trăit și simțit singur, în felul tău, unic! După ce se va fi încheiat filmul , rămâi multă vreme nemișcat, dureros de nemișcat
FÂŞII DE VIAŢĂ! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341804_a_343133]