1,457 matches
-
cauză, locusul genic care deține informația ereditară pentru sinteza acestora se numește regiunea S, simbol derivat de la serum (ser). Proteinele complementului interacționează cu complexele antigenă-anticorp spre a facilita liza celulelor infectate. Aceasta este așa numita „cale clasică” a răspunsului imun umoral. Locii genici Qx și Tlα dețin informația ereditară pentru sinteza unor proteine aflate la suprafața celulelor hematopoietice murine, cunoscute și sub numele de antigene de diferențiere. Fiecare dintre asemenea antigene de diferențiere este identificată doar pe suprafața unui anumit subset
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celulă țintă infectată. Celulele T helper ajută în realizarea interacțiunii de ucidere mediată de celula T a celulelor țintă sau a interacțiunii antigen- anticorp, mediată de limfocitele B. Receptorul TCRαβ este responsabil de îndeplinirea funcției celulei T helper, în cadrul imunității umorale (fig. 9.4) și a celulei T killer , în cadrul imunității mediată celular (fig. 9.5). Răspunsul imun cere ca o celulă T să recunoască o celulă gazdă care expune un fragment al unei proteine străine pe suprafața sa. În cadrul acestui
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
din leucemia cu celule T. Există dovezi că gena TDT este localizată în vecinătatea TCL3, la nivelul benzii 10q23-q24. 9.3. GENERAREA DIVERSITĂȚII RECEPTORULUI DE ANTIGEN AL CELULELOR T Limfocitele T sunt implicate deopotrivă în imunitatea celulară și în imunitatea umorală. Aceste celule iau naștere în măduva osoasă, dar se diferențiază, în forma lor matură, în timus. Se cunosc trei tipuri principale de limfocite: T citotoxice, T helper și T supresoare, desemnate simbolic CTL, TH și TS. Celulele T citotoxice reprezintă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de limfocite: T citotoxice, T helper și T supresoare, desemnate simbolic CTL, TH și TS. Celulele T citotoxice reprezintă principalii efectori ai imunității celulare, iar celulele T helper (TH) și celulele T supresoare (TS) sunt implicate în modularea răspunsului imun umoral. Toate funcțiile fiziologice atribuite celulelor T derivă din interacțiunea receptorului lor membranar (RCT) cu antigenul. În cazul CTL, interacțiunea are ca rezultat liza celulelor purtătoare de antigen. Celulele TH au rol reglator esențial al răspunsului imun. Ele stimulează proliferarea celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
proces combinatoriu asemănător celui funcțional în asamblarea genelor funcționale pentru catenele imunoglobulinice din segmente genice disparate, precum și utilizarea acelorași semnale nonamer-heptamer și a acelorași secvențe spațiatoare. Toate acestea dovedesc rolul duplicației genice în geneza informației genetice pentru elementele răspunsului imun umoral și celular. Capitolul 10 RĂSPUNSUL IMUN ÎN ALERGII Nimeni nu poate supraviețui fără un sistem imunitar funcțional. Există însă situații în care sistemul imunitar pare a fi în dificultate, așa cum se întâmplă atunci când omul își duce viața într-un mediu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
epitopi din antigenele cu care organismul a venit în contact și care se numesc alergeni. Alergiile implică desfășurarea unor mecanisme imunitare speciale. În unele dintre aceste alergii, celulele T reprezintă actorii principali, pe când în altele, rolul mai important revine imunității umorale, bazată pe sinteza de anticorpi. Febra fânului este una dintre cele mai comune alergii, mediate de anticorpi. Planta asteracee Ambrosia produce polen care pătruns în căile respiratorii superioare ale unor persoane provoacă „febra fânului”, ceea ce a sugerat prezența genelor Ir
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
MLR-R. Această genă reglează Lad-urile lincate HLA-A. Există gene care influențează gradul de răspuns MLR, fapt evidențiat la șoarece și extrapolat la om. Controlul genetic al răspunsului imun se exprimă direct la nivelul celulelor imunocompetente și nu prin intermediul factorilor umorali. Locusul genic Ir-1, este ocupat de gene autozomale dominante care controlează răspunsurile față de diferite antigene sintetice. El conține aproximativ trei subloci desemnați Ir-1A, Ir-1B și Ir-1C. Unele răspunsuri imune de acest gen sunt controlate de două gene distincte Ir, cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
utilizate în timpul HLA nu sunt standardizate, ceea ce înseamnă că pot apare diferențe mari între diferite laboratoare în definirea specificităților serologice. Capitolul 13 ASPECTE IMUNOGENETICE ÎN BOALA ALZHEIMER (AD) În cadrul bolii Alzheimer au loc atât procese inflamatorii intrinseci cerebrale, cât și umorale. Contribuția acestor interacții celulare asociate răspunsului imun și cascadelor moleculare la disfuncția și moartea neuronală încep să fie elucidate. Activarea locala de microglii și astrocite care produc citokine proinflamatorii, împreună cu activarea cascadei complementului pot surveni precoce în cursul bolii ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acest tip se regăsesc la nivelul genelor pentru proteina precursoare a amiloidului (APP), presenilinele 1 și 2. Stresul oxidativ, leziunile celulare și prezența de proteine anormale sunt toate capabile să activeze atât procesele inflamatorii intrinseci cerebrale, cât și pe cele umorale (Wyss-Coray și Mucke, 2002). În timpul îmbătrânirii și în AD, leziunile oxidative neuronale se manifestă, în parte, ca modificări post-translaționale ale proteinelor. Aceste modificări includ peroxidarea lipidelor (Bruce-Keller și colab., 1998), nitrarea resturilor de tirozină (Castegna și colab., 2003) și glicarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
BY-PASS-ului CARDIOPULMONAR Utilizarea BCP și trecerea sângelui prin aparatul cord-plămân artificial este un procedeu mai puțin fiziologic, care afectează majoritatea proceselor fiziologce din organism. Trecerea sângelui printr-un sistem de tubulatură neendotelizat duce la activarea acută a inflamației celulare și umorale, precum și a răspunsului imun. Utilizarea BCP realizează controlul extern al unor variabile fiziologice ale organismului. Acestea se clasifică în variabile controlate total din exterior, parțial controlate din exterior și preponderent de organism și cele controlate în totalitate de organism [4
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
2. tendința la retenție hidrică, 3. hipertermie malignă fără cauză infecțioasă, 4. disfuncție pulmonară, 5. disfuncție cardiacă. Aceste femomene apar ca rezultat al producerii unei reacții inflamatorii acute cu activarea mai multor cascade enzimatice. Răspuns inflamator nespecific are o componentă umorală determinată de activarea unor proteine plasmatice apărute și antrenate ca răspuns al invaziei transcutanate a diferiților agenți patogeni. Se produce astfel o activare în cascadă a mai multor sisteme enzimatice reprezentate de cascada coagulării, fibrinolizei, complementului, kalicreinei și altele. Concomitent
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
sunt reprezentați de: 1. suprafața străină a tubulaturii și oxigenatorului, 2. stresul de „forfecare” (shear stress), 3. microembolii arteriale, 4. heparina 5. protamina [2]. Suprafața străină a tubulaturii și oxigenatorului (interfața material/sânge) reprezintă un factor important al activării răspunsului umoral și celular datorită suprafeței mari de contact. Se constată astfel depuneri de albumină și trombocite pe această suprafață ca răspuns al reacțiilor descrise mai sus [2]. Stresul de forfecare se datorează diferențelor mari de presiune cu accelerarea și decelerarea elementelor
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
2]. Heparina administrată înaintea începerii BCP este un anticoagulant imperfect, permițând activarea coagulării subclinice și apariția de microemboli. Are, de asemenea, efecte negative datorită inducerii trombocitopeniei [2]. Protamina administrată la finalul BCP în vederea neutralizării efectului heparinei, activează de asemenea cascadele umorale, produce bronhospasm, crește rezistențele pulmonare și produce hipotensiune arterială sistemică [2], mai ales dacă este administrată în bolus și nu suficient de lent intravenos, în perioada vulnerabilă după BCP. BCP - DURATA FUNCȚIONĂRII ÎN SIGURANȚĂ Spre deosebire de BCP parțial a cărui durată
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
fi spuse cu egală (indiferentă) dreptate în spațiul culturii se transformă în solul ferm al adevărului unic, pe care P., ca gestionar privilegiat al său, se simte chemat să îl „restabilească”. Uneori acțiunea sa e salutară, de multe ori - doar umorală. Una dintre originalități e aceea de a fi inventat sintagma de „necitire avizată” și de a-i fi speculat efectele, în recenzii la cărți pe care declară din capul locului a nu le fi citit: rezultă de aici o delectabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
tulburări de coagulare, modificări la nivelul tractului digestiv (ulcer de stres, hemoragie digestivă superioară), alterarea funcției hepatice și în final la disfuncție/insuficiență multiplă de organe. Sindromul post-by-pass cardiopulmonar a fost descris prima dată de Kirklin și implică răspunsuri sistemice umorale și celulare. Acest sindrom există ca un continuum, de la leziuni moderate până la severe, corelate cu durata perioadei ischemice intraoperatorii [1]. Activarea reacției inflamatorii în timpul intervențiilor chirurgicale cardiace, cu utilizarea circulației extracorporeale este un proces complex, persistent, care poate să se
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
douăsprezece zile în România anului 1997. Psihologia celui care se întoarce este a unui vizitator care revede cu neplăcere niște locuri cândva familiare, dar care acum nu îi trezesc decât o combinație alienantă de sentimente din zona nevrozei și a umoralului sau chiar a paranoiei. Episodul acesta nu trece, în cele mai multe pagini, de o superficialitate cvasidiaristică. Întoarcerea nu e autentică, este o vizită - grăbită, neplăcută. Simptomatic, caietul de notații făcute în zilele petrecute în țară este uitat în avion: e ca și când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
zimogen fuzionează cu membrana celulelor acinare iar conținutul este eliberat în lumenul acinar prin exocitoză. 2.3.3. Controlul secreției salivare Secreția salivară este continuă, atât în perioadele digestive cât și interdigestive. Intensificarea secreției salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon. Mecanismul intercentral este, de asemenea, prezent în diverse circumstanțe: greață însoțită de hipersalivație, emoțiile însoțite de uscăciunea gurii. Ca mecanisme umorale suplimentare de reglare a secreției salivare, aldosteronul stimulează reabsorbția de Na+ și eliminarea de K+ la nivelul ductelor salivare, iar hormonul antidiuretic diminuă pierderile de apă prin salivă. Secreția salivară bazală poate fi diminuată în efortul fizic și în stări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Reglarea secreției gastrice Reglarea secreției de suc gastric se realizează prin mecanisme intricate neuro-umorale. Reglarea nervoasă este reprezentată de acțiunea directă a simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500 ml de suc gastric pe oră; secreția este bogată în HCl și pepsină. Această fază este importantă pentru că bolul alimentar ajuns în stomac găsește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
începe odată cu pătrunderea alimentelor în stomac, are o perioadă de latență de 30-60 minute; durată de 4-5 ore, secretându se un suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și histamina care are acțiune puternic excitantă asupra celulelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]