6,447 matches
-
anchetă? Să fim serioși, domnilor! Ajungând până la mine această mizerie de presă, cum pe bună dreptate o numesc toți cei ale căror luări de poziție le-am citit, în cazul Breban, m-am întrebat desigur, cum ar fi procedat un ungur, sau un israelian, sau un coreean, sau un maor, sau un aborigen, atunci când cineva din comunitate sau din afara ei, ar fi ridicat mâna goală, sau cu noroi, asupra celui mai reușit semen al său. Din nou întrebare retorică la care
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
Vodă (1364-1377). Acesta este doar începutul, fiindcă vor urma alți urmași ai acestora, precum Mircea cel Bătrân, Matei Basarab, Mihai Viteazul și alții. Și toate astea, pentru a se lua probe, ca să se stabilească prin analize sofisticate, dacă aceștia sunt ... unguri! Și asta în timp ce noi, poporul, suntem poftiți să asistăm la spectacolul de la parlament, de la guvern, de la președinție și din alte locuri ... Ce-a mai zis acela, cum a înjurat celălalt ... , ce vilă și-a construit domnul X, ce mașină și-
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
tulbură odihna marilor bărbați ai istoriei românești. Basarab I a fost căsătorit cu doamna Marghita sau Margareta, o unguroaică de la Tr. Severin, fiica unui nobil maghiar din această cetate. Precizăm că Severinul la începutul secolului al XIV-lea era sub unguri, pintenul lor cel mai înaintat în Peninsula Balcanică. Basarab nu s-a perpelit de dragul Marghitei, ci a făcut o căsătorie politică, pentru a-și asigura stabilitatea în partea de apus, fiind tot mai amenințat de tătari din răsărit. Căsătoriile politice
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
acolo o bisericuță, numită în documente cloașter. Acolo i-a adus și un preot catolic, care făcea slujbe catolice. Ei au avut două fete, Teodora și Elena și un băiat, Nicolae-Alexandru, botezați în religia ortodoxă. Niciodată nu s-au socotit unguri sau catolici. Pe Teodora au măritat-o cu Ivan Alexandru, țarul bulgarilor, iar pe Elena cu Ștefan Dușan, țarul sârbilor. Iată încă două exemple de căsătorii politice. Copiii celor două fete au fost bulgari, respectiv sârbi, niciodată nu s-au
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
Ivan Alexandru, țarul bulgarilor, iar pe Elena cu Ștefan Dușan, țarul sârbilor. Iată încă două exemple de căsătorii politice. Copiii celor două fete au fost bulgari, respectiv sârbi, niciodată nu s-au socotit români. În ciuda rudeniei sale cu mari feudali unguri prin Marghita, Basarab I a fost atacat de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. Oricine a trecut prin școală își amintește de lecția pe care i-a dat-o acestuia Basarab la Posada, în 1330, când suveranul maghiar și-a
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
Basarab la Posada, în 1330, când suveranul maghiar și-a lăsat armata aproape în întregime ucisă la locul luptei, iar el a reușit să scape cu chiu cu vai, travestit în hainele unui soldat. Cu acel prilej au aflat și ungurii și toți europenii că aici, între Carpați și Dunăre, există o țară, Țara Românească, un domn, Basarab Întemeietorul și un popor, care este în măsură să-și apere cu prețul vieții fiecare palmă de pământ străbun. Vladislav Vodă, nepotul lui
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
fratele mamei, stau la ei în gazdă, la el și la tușa Ana. - Paule, ai auzit? - Am auzit! De ce trebuie să ne batem? De ce se omoară oamenii între ei? Asta nu pricep! Și de ce trebuie să mergem la război pentru ungur? Noi suntem români! Nu avem nimic cu sârbii, nici cu belgienii! - Așa vor conducătorii de la Viena. Facem parte din Statul Austro-Ungar. Trebuie să ne supunem. Îmbracă-te, mergem la părintele Tudose! Îmi schimb pantalonii și îmi pun o cămașă albă
FRONTIERA de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342321_a_343650]
-
Rareș a fost și un genial strateg militar și un domn care a știut să facă politică externă. El inițiază bune relații cu Vasile al III-lea, marele cneaz al Moscovei pentru a își susține politica de independență față de turci, unguri și polonezi. Petru Rareș își impne protectoratul asupra altor orașe ardelene Sighișoara și Mediaș și își mărită una din fiice cu domnul muntean Vlad Înecatul, pe la 1530, încercând să includă și Țara Românească în sfera de influență a Moldovei. Ioan
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
poată să meargă și să aprindă o lumânare. Doar românii nu au făcut nimic pentru morții lor! Nici comuniștii, nici postcomuniștii. Mai norocoși, dacă asta se poate numi noroc, au fost românii din Transilvania, care duși fiind cu forța de unguri pe front, sunt pomeniți la sectorul maghiar, printre ungurii căzuți și ei la... datorie. Era multă durere în vocea lui Vasile Șoimaru, românul care a făcut o cruce din bețe și a pus un tricolor pe ea...o singură cruce
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
românii nu au făcut nimic pentru morții lor! Nici comuniștii, nici postcomuniștii. Mai norocoși, dacă asta se poate numi noroc, au fost românii din Transilvania, care duși fiind cu forța de unguri pe front, sunt pomeniți la sectorul maghiar, printre ungurii căzuți și ei la... datorie. Era multă durere în vocea lui Vasile Șoimaru, românul care a făcut o cruce din bețe și a pus un tricolor pe ea...o singură cruce pentru miile de români căzuți la Cotul Donului! Printre
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
I s-au făcut mai multe operații, dar fără rezultat. Intre timp, germanii și aliații au început să se retragă. Spitalul unde era tata a ajuns la Budapesta. Urmau să se retragă până în Germania. Tata vorbea bine germana. Un medic ungur, care înțelesese situația frontului, l-a chemat și i-a spus: „Tu rămâi aicea, la Budapesta! Te descurci cum poți!”... Și i-a dat actele unui soldat ungur mort. In acest timp, mama era în ghetto-ul din Dej. Ghettoul a
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
Urmau să se retragă până în Germania. Tata vorbea bine germana. Un medic ungur, care înțelesese situația frontului, l-a chemat și i-a spus: „Tu rămâi aicea, la Budapesta! Te descurci cum poți!”... Și i-a dat actele unui soldat ungur mort. In acest timp, mama era în ghetto-ul din Dej. Ghettoul a fost preludiul lagarelor de concentrare.Tata a venit, așa, cu piciorul în ghips și cu dureri mari, a venit de vreo două ori s-o vadă. Apoi fugea
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
care a trecut, a venit stoarsă de puteri și foarte bolnavă. Fusese o floare, și iată ce-au făcut din ea! Era atât de bolnavă, de plămâni, că eu am fost dată, timp de un an la o familie de unguri. Apoi, când a venit de la Spital, n-aveam voie s-o sărut, nici ea pe mine. Copilăria mea s-a desfășurat în umbra bolilor mamei, de care aveam, totuși, atâta nevoie. Dar, deși era un om dârz, mai mult ea
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
persecutoare, prigonitoare, politicianiste, ca un mare fluviu învolburat așa cum îl definea în stilul său filosoful Constantin Noica pe orgoliosul naționalist profesor Iorga: „... e ca Dunărea, spală malurile și poartă tot: case, nămolul fertil, pomi cu crăcile în sus, câini morți, unguri, cioate...” (Aurel Ion Brumaru, Sfântul Petre Țuțea și Proiectul, articol apărut în Petre Țuțea în Conștiința Contemporanilor săi. Articole, Evocări, Eseuri-Crestomație de Gabriel Stănescu. Ed. Criterion, București-2010, p. 52) Autorul, prin mesajul său profetic ne aduce în pridvorul paradoxal al
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
astăzi orașul e nou născut. Cândva, la margine era o șatră, m-au alergat câinii, de mi-am julit coatele, la piață se vindea lapte de bivoliță, de n-aveai mațul mai vârtos, te apucau durerile facerii, acolo românii și ungurii mi-au fost prieteni, orașul era condus de un pitic, pe acolo au trecut nea Ceașcă, avea o mână de lemn, privire de bufniță, Bobu cu capul gol precum strachina, Teleagă fuma Kent și striga disperat, Ce va spune tovarășul
ZALĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340719_a_342048]
-
de simplificare. În interiorul cancelariei suntem câțiva consilieri de stat care ne-am asumat această misiune, neînsemnând că este fiecare de capul lui. Eu mă ocup de partea de cetățeni, Dragoș Pâslaru, de partea de firme, mai avem un coleg, Călin Ungur, care se ocupă de partea de hârțogăraie dintre instituții. Mai este Andra Bucur, care a lucrat și ea la un ONG, care este foarte bună la a-și da seama de unde provin diverse blocaje și mai sunt și alți oameni
INTERVIU. Consilierul de stat Cristian Ghinea: Primele „victime” ale Comisiei de tăiat hârtii () [Corola-blog/BlogPost/338141_a_339470]
-
cioclu. Nu era sociabil și avea rareori intervenții la cursuri și seminarii. Într-o zi, am plecat concomitent spre casă și am intrat în vorbă. Nu-mi aduc bine aminte cum, dar am ajuns foarte repede la o discuție despre unguri și țigani. Am fost mereu relaxat în discuții pe astfel de teme, în anumite situații, precum cea pe care o istorisesc, prea relaxat, astfel că i-am spus un banc. La gluma mea a răspuns foarte serios, explicându-mi ce
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească () [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
lege. Sună cam așa: Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român. Nu se știe cu precizie ce vor, dar cu siguranță este foarte rău. Probabil că vor tot, tot ce a mai rămas. Cel mai recent exemplu: evreul ungur miliardar Soros și fiul nelegitim al acestuia făcut cu o unguroaică, pe numele său Dacian Julien Cioloș. Inamicul istoric extern. În principal rușii. Se știe, fiarele Pământului. Și musulmanii, așijderea. Maghiarii care ne înjunghie ba prin față, ba pe la spate
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească () [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
privim cu interes, cu dragoste, dar și cu îngrijorare. Știm mult mai multe decât voi despre lume. Știm ce vă așteaptă. Ar fi bine să știți și voi! Noi v-am deschis drumul. Voi credeți că au făcut-o rușii, ungurii sau marțienii. Știm că nu am murit la vreme și vă împiedicați acum în bătrânețile noastre incomode și mai ales în voturile noastre date anapoda. Căci, bătrâni cum suntem, ar trebui să nu mai avem dreptul la votul liber, pentru
Nu, dragii mei, nu! Nu suntem ca voi. [Corola-blog/BlogPost/100111_a_101403]
-
cazul, românește, firește, doar că turcul se întoarce în cocioaba lui Nelu ca un fel de bumerang, cerîndu-i acestuia mereu același lucru - să-l ajute să treacă granița. În fine, Nelu îl trece pe acesta ilegal, rupînd niște baraje, la unguri, filmul terminîndu-se cumva în coadă de pește, iar după încheierea lui rămîi cu un gust amar, cam supărat și cam nemulțumit... Marian Crișan spune că exact simplitatea cu care a fost tratat un subiect atît de grav a plăcut publicului
Morgen [Corola-blog/BlogPost/100051_a_101343]
-
Gastro și restaurante Gulyasul (se citește “guiaș”, uni-i spun “gulaș”) e o mâncare păstorească veche și foarte populară în Ardeal, fiind adusă aici cel mai probabil de unguri, care o gătesc în puține feluri (mă refer la tehnică), dar după mii de rețete. Dacă ne referim la ingredientele pe care-i musai să le găsim întrun gulyas cumsecade, putem număra boiaua, chimenul, boiaua și chimenul. Nu m-am
Altă zi, alt gulyas. La Crock-pot. [Corola-blog/BlogPost/100123_a_101415]
-
propunerea poetului Mircea PETEAN am avut și eu onoarea să fac parte din echipa de scriitori români ce au plecat în acest turneu, am fost împărțiți în trei grupe; din prima grupa au făcut parte : Ion CRISTOFOR, Dinu VIRGIL, Adina UNGUR, Francois BREDA, Markus Barbarossa JANOS, Zoltan BARABAS (translator), Zoran ARDAMICA și Jitka ROZNOVA (traducător); a doua grupa : Mircea PETEAN, Ioan PETRAS, Traian STEF, Vasile BAGHIU, Zoltan KIRALY și Ladislav SZUCS ; a treia grupa : Angela BACIU , Cassian Maria SPIRIDON, Zsolt KARACSONY
INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
-
avem (...). Mă rog deci Maestății tale să fii judecătoriu și să fie trași la răspundere...". (Formulă AȘ, nr. 716/2006). Nu i-a făcut dreptate împăratul, căci n-avea cum să fie de partea unui român aflat în judecată cu ungurii, dar l-a eliberat din închisoare, mai ales că însuși Regele Carol I a intervenit pentru eliberarea lui, mișcat profund de dragostea lui de țară, de drumurile nenumărate pe care le-a făcut pentru a căra cărți spre folosul neamului
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
am citit „Istoria românilor"și alte cărți. În '78, am venit acasă, am tras sort și am jurat. Am cătănit în Bosnia. În '81, m-am liberat. Era tocmai conferință la Sibiu, că se luase iară pricina între români și unguri. Până în '93 am stat pe-aci, pe la noi, apoi iar m-am dus în țară. Vine '94, si cu el, Memorandul. Eu urmăream din doasca în doasca daravelile și eram necăjit că, ziceau ei întruna, suntem neam rău de oameni
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]