1,703 matches
-
făcându-se roșu la față ca racul. După asta, ea se duce să-i pună supa la încălzit. Apoi mai e și perechea aceea de intelectuali rezervați și sobri, de la etajul șase. Știi tu care, cei cu nume de familie unguresc. El e subțiratic și uscățiv, ea poartă niște pălării monstruoase, cu boruri late. Ei bine, el o numește pe ea caracatiță. Înțelegi? Caracatiță, aceea cu tentacule și așa mai departe. Ce-o vrea să spună, el singur știe.” „Și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cu niște bărbați de la Szeghedin și s-ar fi făcut hoață de cai. Cu niște secui ar fi prădat banca din Pesta. A lu’ Frasin, poticărașu’, o vede Într-o gară, Îmbrăcată În straie săsești, cu cizme ’nalte și pieptar unguresc. Tata Gheorghe s-o prăpădit de inimă rea. O murit tinăr săracu’. Pătru o crescut aproape singur. Într-o vreme tare i-o fost dragă Ilona. Și ei de el. În toamna lu’ 916 s-or luat. Acasă la Învățătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
frumos tras la rindea, și pe el, pornind din mijloc, învârtindu-se ca un melc, făcut cu un cui înroșit în foc, cu slove stângace, cu multe litere chiar lipsă: «Brâncă, bună soră cu ciuma, brâncă neagră, brâncă muscălească, brâncă ungurească, brâncă nemțească, brâncă din cei răi, să ieși după trupul lui Io Constandin Voievod, din ochi, din cap, din mâini, din picioare, din băierele inimii și să rămâie vodă curat, luminat, ca Maica Precista ce l-a lăsat». „Și tu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
luase cu ea renumita i pungă cu care-i învățase aritmetică pe toți copiii din neam. Așa că în caleașcă, avându-l alături pe prâslea, Stanca băga mâna adânc până la fundul pungii și scotea un galben, adică un ducat, un ughi unguresc sau un florin, îl așeza în poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari, potronici și aspri turcești, monede noi frumoase de argint și bani vechi cu chipuri de voievozi și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari, potronici și aspri turcești, monede noi frumoase de argint și bani vechi cu chipuri de voievozi și acvile. — Ei, Mateiaș, dacă un ughi unguresc face două sute de bani vechi și un aspru... Matei știa că va trebui să construiască din monezi de argint valoarea ughiului de aur și dacă o va face corect galbenul va fi al lui, dar el nu avea chef de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să văd, În Capitala mondială a pă pușilor ( numai În centru există, aproape lipite, zece maga zine care expun și comercializează asemenea „jucării” !) și spectacole mediocre - vreo două, chiar jignitor de proaste : unul catalan ( Trei momente - confuz, lung, aglomerat ), altul unguresc (Crăciunul lui Punch - de un prost gust inhibant), unul infantil & desuet (Jujik, Ucraina), altul polo nez (Etcetera - repetitiv, previzibil după cinci minute, În ca re fiecare păpușă era mînuită-n fel și chip de trei artiste, apoi...brrr!!!, ucisă !) și-n
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
asigur! Iar când se coceau cireșele, bunul meu îmi dădea voie să-i aduc pe toți copiii și mâncam până când simțeam că plesnim... După prima vacanță petrecută la bunici înjuram ungurește și țigănește, maaamă! Știi, înjurăturile țigănești sunt spurcate, cele ungurești sunt foarte lungi și eu folosind judicios cunoștințele obținute, făcusem o combinație, doamne, mama a rămas siderată..., apoi aveam un accent neaoș ardelenesc și dacă mă luai cu ceva prea repede știam să răspund senină: No ș’apoi!... No d
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
omenească, mai degrabă cred că însuși Dumnezeu o picura noaptea din cer în grădina lui Toth, care o punea repede în celofan și o scotea dimineața pe tejghea. La ora aceea nu era nimeni pe străzi, și până și magazinele ungurești de haine second-hand, care mișunau de căutători de chilipiruri, aveau obloanele verzi trase. În timp ce îmi savuram ciocolata care începuse să se cam topească, m-am trezit în fața unei clădiri cu arhitectură impunătoare, dar pictată vesel, cu pereții galbeni și acoperiș
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
aflându-se între 45 și 50 de grade latitudine nordică, dincolo de Jaxartes ? Mi l-am imaginat pe Kórösi colindând piscurile înzăpezite ale Himalayei în căutarea Shambhalei, amânându-și planurile lingvistice, poate chiar și visul patriotic de a descoperi originile neamului unguresc în Urali, cum greșit își închipuia, pentru a se dedica în întregime planului de a deveni om. Am început să visez la îndepărtata Shambhală, acel tărâm magic și misterios de dincolo de piscurile înzăpezite ale Himalayei, despre care se spune că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
un perete uriaș, ca o bibliotecă lichidă, în care stă înscrisă joie de vivre a omenirii din toate colțurile lumii - la care Jean- Claude aderă din toată inima. Chiar și fericirea soarelui blând de septembrie și a șiragului de paprici ungurești pe care Jean-Claude mi l-a făcut cadou în Szentendre, când ne-am cunoscut astă-toamnă, se găsește aici și își află reverberații în veselia lumânărilor cu aromă de mosc aprinse astă-seară de Jacqueline pentru cină. — Ia te uită, vinul de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
The Future Is Unwritten evită clișeele documentarului biografic Am impresia că, venind pe final, am pierdut filmele cele mai interesante. 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, respectiv California Dreamin’ s-au dat în primele zile. Tot atunci, și pelicula ungurească Dolina de Zoltan Kamondi, filmată în România și coprodusă de MediaPro Pictures. Însă după șapte filme văzute în două zile (nu e mult, dar sistemul cu bilete rezervate cu o zi înainte m-a disperat, m-am dus din vreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
pe unul ori pe altul când era vorba de băutură. Cotiră pe Str. Occidentului, abordând Calea Victoriei, hotărând să intre la restaurantul „Mărul de Aur”, unde erau mai mult decât siguri: Împielițatul nu frecventează acest local. Destupară două sticle cu Șampanie Ungurească, Încă două pe urmă alte două, discutând probleme legate de producție, de alte aspecte a muncii profesionale Încât Tony Pavone ajuns la saturație, și-l făcu pe Gică Popescu confident. „Proastă treabă, domnule Gică Popescu. Dacă În continuare voi continua
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
un perete muced, vopsit, prin cine știe ce capriciu de gust, în albastru ultramarin, culoare de ulei. Se mai vedea și closetul, spart într-un loc și lipit grosolan cu ipsos. Folosise drept cremă de ras pasta parfumată, albăstruie, dintr-un spray unguresc, unul dintre cele două-trei tuburi policrome de pe policioara de sticlă murdară de sub oglindă, pe care se mai aflau și câteva lame de ras uzate, aruncate într-o băltoacă și care ruginiseră, lipindu-se între ele. Apa de pe bărbie, tulbure de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ședințelor respectivei Comisii. La Comisie oamenii se împăcau în fața autorităților. Spre exemplu, venea acolo tanti Mărioara din cartierul Mavrocordat, o fostă rroma asimilată până ce a ajuns o venerabilă doamnă care ne rupea biletele la mozi, denumirea veche locală, de extract unguresc, pentru cinematograful din Lipova sau, de dincolo de podul de peste Mureș, din Radna. La moziul din Radna era și o fabuloasă grădină de vară cu niște uriași castani care țineau umbră și răcoare peste șirurile de bănci cu leațuri vopsite verzi
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea în vederea ruperii Transilvaniei. S-a spus că intelectuali-trădători-români-ardeleni-optzeciști (de la Caius Dobrescu la Traian Ștef sau Cistelecan Alexandru) s-au și înțeles în secret cu Molnár Gusztáv, și cu alții asemenea de etnie ungurească, pentru ruperea Ardealului. Managementul trădării a fost acum intermediat nu de Sanctitatea Sa, ci de prelații care fojgăie, cu aceleași rosturi, în preajma cardinalului Todea, adică ai bisericii unite care și ea, în secret... vai, vai, dar câte nu s-au spus
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
un ritm anapoda, se arată în față, în lumina tare a reflectoarelor și, pe muzica melancolică, execută un dans furtunos, "bat tureacul", cum zice provincialul, adică execută acele mișcări, pe care le găsim prezente transetnic, în dansurile ardelenești românești și ungurești. Vă spun acum ce este și cu naivii, vă spun ce sunt aceștia: ei se prezintă, de regulă, ca niște semeni de-ai noștri care văd într-un fel și vine un ins cu program politic, adică Guszti Molnar, și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
articole din presă și prin acte concrete de manipulare în sens naționalist pe care le voi prezenta cu altă ocazie, avea două scopuri: eliminarea solidarității interetnice create în revoluția din Timișoara, pe de o parte, și legitimarea prin pericolul extern unguresc a reînființării unui serviciu secret care ar fi în măsură să asigure siguranța statală, pe de altă parte. Cei care au pus în operă asemenea acțiuni manipulatorii nu au luat în calcul faptul că urmările pe plan extern ale unei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
detensioneze raporturile dintre români și unguri prin apelul la idealurile revoluției timișorene. Această propunere a fost respinsă ca fiind total nerealistă, ba mai mult, ni s-a spus că situația din Ardeal este total scăpată de sub control și că revizionimul unguresc este de nestăvilit. Bineînțeles că ni s-a strecurat și ideea că toate aceste lucruri se petrec datorită faptului că România nu are un serviciu secret care să-i asigure siguranța națională. Prin urmare am fost invitați la o întâlnire
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
le răpăd prin toate vinele, prin toate organele statului, și esclud din viața publică tot ce nu e maghiar, atunci ați găsi o lămurire mai de-aproape a împrejurărei de mai sus. Nu sânt încercări vage și fraze goale cele ungurești, ci e un sistem de ură, de deznaționalizare și de cutropire, premeditat pîn-în amănunțimile sale. Nu vă puteți închipui apoi ce mare e pericolul românilor din Transilvania sub influințele spiritului maghiar. Chiar în protestările lor, în ura lor contra ungurilor
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
un sistem de ură, de deznaționalizare și de cutropire, premeditat pîn-în amănunțimile sale. Nu vă puteți închipui apoi ce mare e pericolul românilor din Transilvania sub influințele spiritului maghiar. Chiar în protestările lor, în ura lor contra ungurilor, e ceva unguresc: modul de a le manifesta. Ei au învățat până și naționalitatea [de] la unguri, și nu sânt naționaliști ca românii, ci cu acel esclusivism radical care-i caracterizează pe unguri înșiși. Afară de aceea, lipsa absolută de prospectul unui viitor în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
secretul prieteniilor mele. Spusă în câteva cuvinte, povestea sună așa. Acum patru ani am prezentat la Sorbona Ăla un colocviu cu miturile confiniilor în Europa Centrală) o comunicare despre paradisul numit Banat. După o puzderie de cercetări cehești, poloneze, slovene, ungurești, care depănau povești crâncene, cu strigoi și vrăjitoare, cu dușmani ițiți pretutindeni la hotare, cu străini întotdeauna răi, ținutul meu dintre granițe răsări dulcuț, surâzător și pașnic, cu feeriile lui culinare, cotropit de șunci și cârnați, de ștrudele și cremeșuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
mieu și a cuconilor miei... anume în Vacota”. După ce ne-am plimbat cu gândul pe la Vacota, să venim aici, mai aproape de locul unde ne aflăm. Numele Șorogari îți spune ceva? Din câte îmi amintesc, sfințite, acest nume are oarecare rezonanță ungurească. Se spune că a apărut pe vremea când au venit niște ardeleni să lucreze viile de aici. Apoi în acest loc avea vii și Cujbă biv vornic, care la 12 martie 1639 (7147) a dat mănăstirii Aron Vodă „O falce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din toată țara, care să va scoate din țară afară”. Chiar și domnia de va cumpăra ceară „să o ducă la łarigrad” tot va trebui să plătească bani pentru spital. Apoi cei ce duc vin în „łara Leșască sau łara Ungurească sau prin raia” vor plăti câte doi lei de butea de vin și un leu pentru poloboc. Iar cei ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
unguri îs 150, da’s blânzi... Plus, mai sunt și țiganii. Se consideră tot români. Vorbesc românește. Noi n-am fost cedați la unguri în 1940. La zece kilometri de-aici, pe la Capul Vâlcelelor, trecea granița cu Ungaria horthystă. Școala ungurească s-a desființat, că nu mai avem elevi. Au rămas șase copii care merg la ciclul doi în Araci. Și românii au copii puțini. Țiganii-s la putere! Puțini tineri români și unguri rămân. Țiganii nu pleacă nici să-i
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la Tecuci. Trebuia să plec. Am luat pașaportul cu numărul unu! Pe 11 ianuarie 1990, eram la Budapesta. Plecasem la produs. M-am întâlnit cu prietenul la care voiam să mă duc înainte de 1989. De la el am învățat câteva cuvinte ungurești pentru alba-neagra și a doua zi am început treaba. Nu-i o laudă, nici deconspirare, dar am făcut foarte mulți bani. O fi imoral, dar e moral pentru mine. Două negre pierd. Una câștigă. Asta am învățat până mi se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]