7,183 matches
-
Camera Deputaților a adoptat propunerea legislativă în data de 11 decembrie 2017, iar Senatul (Cameră decizională) la data de 19 decembrie 2017. În anexa nr. 1 - Amendamente admise a raportului Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, la nr. crt. 170, pct. 68 - antet de tabel „Forma adoptată de Camera Deputaților“, se specifica astfel că „La articolul 48, alineatele (10)-(12) se modifică și vor avea următorul cuprins: «(10) Nu
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“, din cuprinsul condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, examinarea îndeplinirii acestei cerințe trebuie verificată prin raportare la reperele stabilite în jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul de unificare al hotărârii prealabile. ... 54. Astfel, în legătură cu această cerință s-a statuat în mod constant că, în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie „să fie identificată o problemă de drept
DECIZIA nr. 172 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299640]
-
instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“. ... 55. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială a priori, ci numai acele dispoziții care au un caracter neclar, dual sau complex și în consecință pot genera interpretări divergente care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în jurisprudență (Decizia nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în
DECIZIA nr. 172 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299640]
-
sesizarea de față în coordonatele determinate de textele normative menționate anterior, care stabilesc mecanismul, scopul și condițiile de admisibilitate ale recursului în interesul legii, instanța supremă constată că în speță sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită de colegiul de conducere al unei curți de apel cu o problemă de drept legată de aplicarea în timp a dispozițiilor art. 6^1 alin. (1) din
DECIZIA nr. 7 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299644]
-
nu este îndeplinită. ... 23. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun ca o condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei „chestiuni de drept“ apte să declanșeze acest mecanism de unificare a practicii judiciare, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede
DECIZIA nr. 156 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299712]
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024, Decizia nr. 80 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 156 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299712]
-
da o dezlegare unei probleme de drept punctuale, circumscrisă situației factuale specifice reclamantei, nu întrunește condițiile necesare pentru a se constitui într-o chestiune de drept care, dacă ar fi dezlegată, ar oferi o soluție de principiu specifică mecanismului de unificare a jurisprudenței prin hotărâri prealabile, urmărindu-se mai degrabă, în contextul particular al cauzei, stabilirea efectivă a soluției ce urmează a fi adoptată de instanța de trimitere, ceea ce atrage inadmisibilitatea sesizării. ... 39. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării și
DECIZIA nr. 156 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299712]
-
de scopul edictării actului normativ pe care se întemeiază sesizarea, precum și de necesitatea asigurării unei practici unitare, coerente și previzibile. ... 44. În acest sens, din jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dezvoltată în cadrul mecanismului de unificare a jurisprudenței reprezentat de procedura prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, rezultă că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept: a) atunci când claritatea normei, respectiv aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
litigiului dedus judecății în calea de atac a apelului. ... 50. În egală măsură, chestiunea de drept deferită instanței supreme nu a făcut obiectul unei statuări anterioare punctuale a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin intermediul vreunuia dintre mecanismele de unificare a jurisprudenței. ... 51. Cu toate acestea, prin raportare la exigențele de admisibilitate expuse, rezultă că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, veritabilă și dificilă, generată
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
soluția în ceea ce privește posibilitatea ... cumulării diverselor sporuri recunoscute pentru familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate și asistență socială», instanțele de trimitere neargumentând în cuprinsul sesizărilor care este dificultatea sau ambiguitatea textelor legale care ar impune intervenția mecanismului de unificare a jurisprudenței. 64. Examinând în continuare admisibilitatea declanșării mecanismului de unificare a practicii judiciare, se reține că în cuprinsul primei sesizări se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și lămurirea modalității de
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate și asistență socială», instanțele de trimitere neargumentând în cuprinsul sesizărilor care este dificultatea sau ambiguitatea textelor legale care ar impune intervenția mecanismului de unificare a jurisprudenței. 64. Examinând în continuare admisibilitatea declanșării mecanismului de unificare a practicii judiciare, se reține că în cuprinsul primei sesizări se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și lămurirea modalității de determinare/calcul a/al sporului, în situația stabilirii posibilității de cumulare cu un
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 31. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 32. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate două decizii ce pot prezenta relevanță asupra dezlegării chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări. ... 33. Prin Decizia nr. 11 din 17 iunie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 152 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299672]
-
echivoc. Curtea a arătat că, deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, totuși, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare. ... 66. Plecând de la aceste considerente
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 22. Evaluând sesizările conexate, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că primele două cerințe de admisibilitate sunt întrunite. ... 23. Astfel, litigiile în cadrul cărora s-au formulat sesizările, ce au fost conexate la nivelul instanței supreme, se află în curs
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
servicii sociale private. “ ... 25. Celelalte condiții de admisibilitate decurg din existența unei chestiuni de drept, în sensul că impun legătura acesteia cu soluționarea cauzei pendinte pe rolul instanței de trimitere, respectiv absența unei dezlegări a acesteia într-un mecanism de unificare jurisprudențială ori a unui recurs în interesul legii în curs de soluționare care să aibă ca obiect aceeași chestiune de drept. ... 26. Așadar, pentru ca aceste condiții de admisibilitate să fie întrunite, este necesară existența unei chestiuni de drept. ... 27
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
de drept. ... 27. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun ca o condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei „chestiuni de drept“ veritabile, aptă a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 80 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 14 ianuarie 2025, Decizia nr. 84 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
fost izolați preventiv la locul de muncă pe perioada stării de urgență“. ... 45. Pe de altă parte, astfel cum rezultă din jurisprudența evidențiată la pct. VIII din prezenta decizie, se constată că instanța supremă a statuat anterior, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu referire la aplicarea în timp a legii, în sensul că prin Decizia nr. 26 din 14 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 157 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299696]
-
Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 41. Prin Decizia nr. 23 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 24 mai 2021
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură civilă, de la care nu se derogă în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să rezulte elementele concrete ale cauzei care să facă posibilă analiza necesității mecanismului de unificare raportat la chestiunea de drept indicată, iar acesta trebuie să reflecte caracterul neclar al normei susceptibile de interpretări diferite și dificultatea reală și serioasă în care se află instanța în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare. ... 59. În cauza
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
prealabile. ... 67. Astfel cum în mod constant s-a statuat în jurisprudență, stabilirea modului de aplicare a normei la situația de fapt din speță este o operațiune ce excedează atribuțiilor completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, acest mecanism de unificare neputând fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări de drept în principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme nefiind acela de soluționare directă a cauzei. ... 68. În
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să facă necesară recurgerea la acest mecanism de unificare a jurisprudenței. ... 26. Definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept îndoielnice, stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
este restrânsă în beneficiul anumitor destinatari ai legii, cele două principii se opun egalizării salariilor de bază ale persoanelor cărora legea nu le recunoaște dreptul la respectivele majorări. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 21. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, ce prezintă relevanță în dezlegarea prezentei chestiuni de drept, în ordine cronologică: – Decizia nr. 20 din 21 septembrie 2009 a Secțiilor Unite, publicată în
DECIZIA nr. 125 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298483]