1,952 matches
-
comunale”. Mulțimea cadavrelor de animale ucise în timpul evenimentelor de război ce transformaseră Bârladul într-un oraș al ruinelor, fusese remarcată și de proaspătul primar Bontaș care, după cum am arătat anterior, le-a înlăturat de pe străzi cu ajutorul de neprețuit al cetățenilor urbei. Tot directorul Eșalonului II, recomanda următoarele: „...vă rugăm a lua măsuri ca la primele semnale de prealarmă sau alarmă, vitele care se găsesc la păscut să fie camuflate prin păduri sau împrăștiate, pentru ca astfel să se evite masacrele în masă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Potrivit documentului lui Weinfeld, destinele instituțiilor medicale tutovene și bârlădene au încăput pe mâinile următorilor: „Dr. A. Tudic, Medic Primar al Județului Tutova și Dr. I. Finchelștein, Medic Primar al Orașului Bârlad”. Fiind nevoie de asistarea medicală urgentă a locuitorilor urbei, acești șefi noi au început a acționa în mare viteză: „Pe ziua de 1 septembrie a început să funcționeze o Policlinică în localul Primăriei pentru a umple cel puțin în parte golul lăsat de dispariția unei părți a medicilor și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
numărul morților a fost de peste 130 iar cel al răniților de peste 350. Orașul Bârlad a suferit pe data de 16 august 1944 un bombardament aviatic ușor, ce a produs câteva pagube materiale, neînregistrându-se decedați sau răniți în rândurile civililor. Urbea avea să fie devastată de ororile războiului abia pe data de 24 august, când puhoiul armatelor sovietice a întâmpinat pe străzile Bârladului o vie rezistență din partea nemților. Rezultatul confruntărilor l-am descris în episoadele anterioare, citând rapoartele de activitate ale
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cărător de apă care a alunecat pe gheață și a căzut jos”. Opinăm că, inspectorul Radu voia să scape, pur și simplu, de chiriaș. Protosinghelul Valerian, starețul Mănăstirii Dobrovăț din județul Vaslui (acum în jud. Iași) îl ruga pe primarul urbei, cu adresa nr.29/27 ianuarie 1940, să afișeze în locurile publice, intens circulate, un anunț de licitare a 4 hectare de pădure, proprietate a sfântului locaș. Pios și binevoitor, primarul Hușului a dat dispoziție subordonaților de a lua măsurile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
adresă”. Cu certitudine preotul avusese niște discuții cu aceste cupluri, citindu-le, probabil, și din Sfintele Scripturi, dar concubinii s-au declarat învinși de sărăcie. După ce l-a tămâiat pe primar cu readucerea în memoria acestuia a marilor binefaceri făcute urbei, parohul a tras o linie și a venit cu o propunere concretă: „... concubinajul este un flagel ce trebuie imediat remediat (subl.ns.). Apelez ca să binevoiți a dispune scutirea de taxele și timbrele necesare acestor două căsătorii”. Cu legile pământene, de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
însuși generalul V. Davidescu, comandantul M.U. (probabil, „mobilizare umană” sau, poate „urbană”), prin oficiul poștal militar nr.49. De fapt, acest document reprezenta răspunsul comandantului la o sesizare făcută de primarul Andriescu, cu referire asupra comerțului cu cherestea din urbe, aflat, oarecum, în conflict de interese cu necesitățile militare: „...am onoarea a vă face cunoscut că în Huși a fost blocată numai cantitatea de 240 m.c. lemnărie. Negustorii își pot procura cantitățile necesare și apoi să le vândă neatingându
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în județul Fălciu și orașul Huși, la noua graniță impusă de Stalin. De fapt, aceștia fuseseră detașați la Institutul Geografic al Armatei (probabil, datorită pregătirii lor profesionale de geodezi sau tehnicieni de cadastru) ce avea o mică subunitate și în urbe. Iată numele lor: „Bănceanu Ion, sergent; Patraș Petre, caporal; Frențescu Gheorghe, caporal; Gherman Grigore, fruntaș; Haralambie Sotropa, fruntaș; Vieru Dumitru, fruntaș”. Acest jurământ de credință mai fusese depus și în fața preotului Erimia Hagiu, probabil parohul vreunei enorii hușene sau chiar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Barou, urmând a se face cunoscut instanțelor judecătorești și administrative precum și lor personal prin adrese oficiale (subl.ns.)”. Așadar, „judecata” se făcuse în lipsa părților viitor vătămate. În adresa nr.292/28 septembrie 1940, decanul Baroului Huși îl reinforma pe primarul urbei de faptul că „...a fost radiat depe tabloul Baroului Avocaților Județului Fălciu și Domnul Melichsohn Isidor (subl.ns.)”. h. „Trăiască Legiunea și Căpitanul!” Aceasta era formula de final folosită la sfârșitul oricărui document emis de „Garda de Fier”, dar și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de moarte al României, Germania hitleristă, și multe altele. Fotoliul de primar al orașului Huși era ocupat tot de către avocatul Constantin Onu care s-a grăbit a comunica celor din Ministerul de Interne pierderile umane și pagubele materiale suportate de urbe. Cum era și firesc, majoritatea documentelor ce-au fost întocmite la vremea respectivă vizavi de cutremur, fuseseră semnate mai întâi de către șeful Serviciului Tehnic, subinginerul Ilie Diaconescu. Primul document trimis Ministerului de Interne, a fost o telegramă în care primarul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Constantin Onu nu a lăsat loc nici unui echivoc: „Urmare adresei Dvs. nr.(...) avem onoare a vă comunica că cantitatea de ceapă din acest Oraș este insuficientă pentru nevoile populației locale”. Pentru a arăta mai bine situația critică prin care trecea urbea, Onu dădea și dureroasele detalii explicative: „... îndeosebi, în urma cutremurului de pământ din dimineața zilei de 10 noiembrie 1940 ce a transformat Orașul în ruine, Primăria are obligațiunea de a ajuta pe cei sinistrați cu locuințe și hrană (subl.ns.). Deci
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de timbru (datorită rațiunilor militare), semnatarii acestui proces verbal urmau a face intervențiile necesare la Primăria Huși și Administrația Financiară Fălciu. La prima instituție, problema era ca și rezolvată dacă ne gândim că unul din membrii comisiei era chiar primarul urbei. Pe 17 ianuarie, Divizionul 1 din Regimentul 30 Artilerie reprezentat chiar de comandantul acestei subunități, maiorul Nicolae Trestioreanu, cerea primăriei „...un bon pentru ca Societatea de Petrol <<Distribuția>> să ne elibereze cantitatea de 600 kgr. gaz (petrol lampant, n.n.) necesar armatei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de către ajutorul de primar ing. Alfons Barais, care, apoi, a pasat adresa (în „dulcele” stil birocratic românesc) administratorului cimitirelor din cadrul primăriei care, la rândul său a cercetat (credem) asiduu hotărârile și dispozițiile diverșilor edili care s-au perindat la șefia urbei de-a lungul timpului, pentru a scrie olograf următoarele cuvinte pe reversul documentului: „... decedații pe teritoriul orașului fără rude, nereclamați, necunoscuți sau morți în spitale și fără rude cari să’i înmormânteze, îi îngroapă primăria noastră, venind în ajutor cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nici un angajament față de această Biserică, urmând a se adresa Eforiei Huși”. Pe 21 noiembrie 1941, șeful poliției, I. Balea, trimitea primarului „nota informativă confidențială”, cu nr.8845, în care îi aducea la cunoștință un fapt jenant pentru comunitatea romano-catolică din urbe: „...avem onoare a vă înainta alăturat una notă informativă, spre știința Dvs.: în ceea ce privește catolicii precupeți (până a nu se trece la măsuri polițienești), vă rugăm să binevoiți a aprecia și dispune dacă nu este cazul ca printr’o intervențiune făcută
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
documentului din care cităm, „...tranzacțiunile se fac prin locuri îndosite, adică în afară de piața orașului, având diferiți agenți de legătură (subl.ns.)”, sau, astfel spus, se dezvoltase o adevărată mafie a speculanților gen „caracatiță”. Maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, primarul urbei, dădea comandantului poliției unele soluții de stăvilire a fenomenului: „...pentru a se opri acestea (...), rog a dispune a se da ordin organelor Dvs. pentru un control mai riguros, totodată a se da ordin gardianului din Gara Huși a controla bagajele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
spune Domnul Mareșal Antonescu dacă ar vedea closetul fostulu p, am ajuns ș d ră). Documentul avea numărul 10 și fusese datat: 1 septembrie 1941. De fapt, Petrescu încercase prin acest document să-l tragă bine de urechi pe edilul urbei cu toate că nu avea niciun drept de a se amesteca în bucătăria primăriei ce era, totuși, o instituție civilă. Datorită modului de abordare „de sus”, cu trimiteri insinuante asupra personalității proaspătului mareșal Antonescu, pe care lt.col. Petrescu îl dădea ca model
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cum au procedat tinerii premilitari de la Curs”. Dând dovadă de cel mai prost spirit cazon cu putință, Petrescu își continua tirada acuzatoare reamintindu-i primarului că acesta fiind „...fost ofițer activ (subl.ns.)”, putea să fie mai atent cu...curățenia urbei, de parcă urmările cutremurului din noaptea de 9/10 noiembrie 1940 precum și dezastrul provocat de bombardamentele rusești ar fi putut dispărea ca prin farmec, cu oamenii puțini pe care-i avea în acele timpuri de război la dispoziție. Dar reproșurile nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
răsărite. Bine nțeles că de acest „tratament” nu au fost scutite nici orașele Vaslui și Huși, aflate pe teritoriul nostru de interes istoric. Potrivit cercetărilor arhivistice pe care le-am întreprins în fondul „Primăria Huși”, primul atac aerian vrăjmaș asupra urbei a avut loc pe 26 iunie, 1941. Pe lângă numeroasele documente oficiale cusute la diverse dosare, am găsit și o relatare scrisă a unui martor demn de toată încrederea, datorită poziției lui sociale de atunci. Este vorba despre Emil Focșa, secretar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sus amintit, toți termenii utilizați ce denumeau această realitate erau cuvinte de împrumut: târg - de origine slavă (trugu), comună - din franceză (commune), burg - din germană (Burgă/ franceză (bourgă, oraș - din maghiară (városă. O evoluție deosebit de interesantă au avut-o derivatele urbe/urban. În cazul substantivului urbe (din latinescul urbs, ~is), acesta reușește să pătrundă în limbajul cotidian abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca sinonim al „prăfuitului” târg. În pofida faptului că a beneficiat de o intensă promovare sub forma unor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce denumeau această realitate erau cuvinte de împrumut: târg - de origine slavă (trugu), comună - din franceză (commune), burg - din germană (Burgă/ franceză (bourgă, oraș - din maghiară (városă. O evoluție deosebit de interesantă au avut-o derivatele urbe/urban. În cazul substantivului urbe (din latinescul urbs, ~is), acesta reușește să pătrundă în limbajul cotidian abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca sinonim al „prăfuitului” târg. În pofida faptului că a beneficiat de o intensă promovare sub forma unor licențe poetice sau gazetărești (urbea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urbe (din latinescul urbs, ~is), acesta reușește să pătrundă în limbajul cotidian abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca sinonim al „prăfuitului” târg. În pofida faptului că a beneficiat de o intensă promovare sub forma unor licențe poetice sau gazetărești (urbea lui Bacovia, spre exemplu), cuvântul urbe a sfârșit prin a desemna o realitate citadină caricaturală, ridicolă din multe puncte de vedere, în special datorită sensului impus de comediile lui I. L. Caragiale. Pe de altă parte, adjectivul urban (din latinescul urbanusă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reușește să pătrundă în limbajul cotidian abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca sinonim al „prăfuitului” târg. În pofida faptului că a beneficiat de o intensă promovare sub forma unor licențe poetice sau gazetărești (urbea lui Bacovia, spre exemplu), cuvântul urbe a sfârșit prin a desemna o realitate citadină caricaturală, ridicolă din multe puncte de vedere, în special datorită sensului impus de comediile lui I. L. Caragiale. Pe de altă parte, adjectivul urban (din latinescul urbanusă își începe „cariera” lingvistică pe cale „oficială
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
odată cu trecutul, Bacăul și-a pierdut, de fapt, propria sa identitate. Tot ce a putut fi salvat, vechile biserici și cimitire, puținele clădiri laice cu valoare patrimonială - mai toate, abandonate unui ireversibil proces de degradare -, este insuficient pentru a reda urbei vechea marcă identitară. Fatalmente, opera de restituire a trecutului acestui oraș revine intelectualilor, istoricilor în mod special. II. A. Procesul de extindere a suprafeței orașului. Structura teritorial-administrativă În mod natural, forma fizică a orașelor a cunoscut evoluții diferite, acestea fiind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi principale (șoseaua Alexandru Ioan I - viitoarea Bacău-Piatra - și dou) căi - Calea Ocnii și Calea București), 15 ulițe și 41 de hudițe (drumuri mici, înguste, asemănătoare unor poteci, ce asigurau comunicația
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acest spectacol - un mic colț de stradă, lângă un burlan, lângă o ușă, într-o poartă, câte un bărbat iscoditor, cu ochii atenți să nu fie surprins cum urinează, în mijlocul străzii, în plină zi, în văzul lumii, al școlarilor. În urbea noastră veți putea citi pe pereți <<maxime>> ce dau de gândit - <<Urinarea oprită cu bătae>> sau <<Cel ce urinează aici e un măgar>>”. În consecință, nu este de mirare faptul că redacția ziarului „Bacăul” a întâmpinat vestea transformării comunei în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cele din urmă, acest deziderat avea să prindă contur la 1 august 1948, prin transferarea Teatrului Poporului din Iași, împreună cu o parte a personalului său artistic (actorii Ion Niculescu-Brună, Florin Gheuca, B. Fălticineanu, L. Cornaciu, Flavius Constantinescu ș.a.ă, în urbea lui Bacovia. Evenimentul a avut loc la exact o sută de ani de la „inițierea” băcăuanilor în arta teatrală (1848). În jurul datei la care s-a înfiripat prima trupă de teatru din orașul Bacău au fost vehiculate mai multe variante. Ioan
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]