24,868 matches
-
în Marea Britanie. S-a scris, negru pe alb, că ambasadorul Ghibernea a căzut penibil un test pe care l-ar fi trecut orice ageamiu într-ale diplomației. Ei bine, în loc ca președintele să-l fi destituit pe loc, trași de urechi sunt ziariștii care-au relatat de la fața locului: dl Băsescu a decis ca de-acum înainte presa să nu mai călătorească în același avion cu șeful statului. Măsura e salutară, dar ea ar fi trebuit luată înainte. Așa, a apărut
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
Nu mai recunosc copacii drept copaci. Crengile nu mai au frunze cu care să oprească vântul. Fructele sunt dulci, dar lipsite de dragoste. Și nu te satură niciodată. Ce au devenit acum? Pădurea fuge din fața ochilor mei, păsările tac lângă urechile mele, pajiștea mi-a dispărut dinaintea patului. Sunt înfometată de timp, dar timpul nu mi-e de ajuns. Ai vrea să-mi deschizi, să mă alătur celorlalți? Dar nici o cale nu mai găsesc, pe drumul acesta. Cu adevărat Pentru Anna
Poeme de Ingeborg Bachmann by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/11988_a_13313]
-
ceașca de cafea, în ghioc, cum se nimerea. Acum, privind atent, desluși ghiocul. Vorbea în el, ca-ntr-un microfon. Sisi, după ce ascultase amuzată, probabil că i-l ceruse, nu se auzea de vuietul mării, fiindcă acum ea dusese la ureche instrumentul turcoaicei, ascultând ceva cu o atenție mărită, ca orice ins, complet înstrăinat de tot ce se vede în jur, când se lasă să cadă în vidul vrăjit al auzului sau poveștilor... (Fragmente din romanul Vindicta în pregătire la Ed.
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
ai rugat, o să încerc să o mai scot în lume pe Veta, bineînțeles, dacă nu voi fi refuzat. - Mache se pare că nu te prea pricepi la fete. Nu ai observat că te soarbe din ochi? Mache roși până în vârful urechilor și îi aruncă un sec... - Nu! - Am plecat! zise Maria... Rămâi sănătos! Cască bine ochii, Mache! mai zise, și ieși, ca o furtună, din birou. Mache, care rămase pentru o clipă năuc, încercă să se dezmeticească, pentru a-și putea
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
cu tot, celui în stare să-și rupă hainele de pe el în vâltoarea ofurilor sale trezite de cântec?! Să fie ultimul lăutar neaoș în țara unde se plânge, se înveselește, se iubește și se vinde cu vioara și cântecul la ureche?! Da! Și e ultimul martor al clinchetului de pahar cu soare lichid, la masă cu cei doi prieteni boemi și artiști cât muntele: Gheorghe Dinică și Ștefan Iordache. E ultimul martor al prieteniei clădite la „Șarpele Roșu” și frânte numai
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
și va lua într-o zi cu el totul! Ce va mai rămâne atunci? Dacă n-ar mai fi într-o zi cântecele lui Nelu Ploieșteanu, vor fi în urma lor numai cântecele necântec de la măgăoaiele barurilor, din căștile înfipte în urechile copiilor care vor avea de suferit de pe urma asediului manelelor, din telefoanele mobile și ele încărcate de otravă sonoră...! Nelu Ploieșteanu e nu numai un artist, e un model! A muncit și a fost serios întreaga lui viață. Îl cheamă, de
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
abia se mai ținea în loc. Speriată de moarte, se întoarse brusc spre cel ce o urmărea, întrebându-l instinctiv: - Căutați pe cineva? - Mă caut pe mine..., îi răspunse el cu un calm năucitor. Și, îmbrățișând-o, îi șopti liniștit la ureche: Pe mine mă caut”. Mă tot întreb și nu găsesc nici un răspuns: Cum a fost posibil ca o asemenea carte - profundă, pe cât de modernă, pe atât de clasică, în problematică, structură stilistică, tipologii, compoziție, străină de orice experiment gratuit, savant
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
i-a adus pe amândoi în același loc, așa cum s-a întâmplat și în Piazza San Carlo?" Mai făcu vreo douăzeci de pași și convingerea că este Giacomo, îi era deplină. Îi recunoscu neobișnuitul său basc așezat șmecherește pe o ureche ca la cofetari sau bucătari, numai că nu era alb, ci înflorat. Se opri. Era nehotărâtă ce să facă. Să se întoarcă din drum, sau să ocolească pe strada care însoțea paralel faleza? Se hotărî la ultima variantă, dar tocmai
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
-și scoată pantalonii și tricoul. Cu mâinile tremurând de excitație, Mircea desfăcu capsele sutienului, lăsând liberă frumusețea sânilor, ce fremătau de nerăbdare. - Ce frumos miroși! Parcă ai adunat toată mireasma florilor de primăvară de pe câmpie, spuse Mircea explorându-i lobul urechii, coborând apoi pe gât și pe sânii ce se legănau jucăuși în timp ce ea se frământa continuu prin patul larg, mișcându-și cu frenezie într-un ritm alert șoldurile lângă trupul atletic al tânărului. Doamne, ce dor îmi era să ating
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
îi alergau pe întregul corp, în căutările frenetice de senzații noi, urcând sau coborând pe gâtul zvelt și dornic de plăcerea sărutului pătimaș. Nu îi ocolea nici ochii frumoși, apoi explora cu dibăcie și savoare bărbia, urcând insistent spre lobul urechii, mișcare ce o electrocută de parcă a fost curentată la intensitate maximă. Tresărea din tot corpul și rămase pierdută printre cearceafurile albe și scrobite ale patului. Coborându-și capul spre splendoarea sânilor, el își frecă obrazul de aceștia și îi adulmecă
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
adulmecă adâncitura dintre ei cu nasul și cu buzele sale groase ca de arap. O mușca ușor de mugurași, după care săruta cu tandrețe locul mușcăturii. - Ești îngrozitor de sexy, iubito, și cât de mult te iubesc, îi șoptea tânărul la ureche. Buzele lui îi alintau mugurul sânului cu finețe, făcându-l să se întărească. Ea gemea de plăcere și își cabra trupul divin, când limba lui începu să-i deseneze cerc după cerc în jurul mamelonului întărit și excitat, crescând intensitatea furnicăturilor
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
Dar, pe de altă parte, cînd românii au o încredere atît de mare în Biserică, nu numai în cea ortodoxă, cît e de moral ca acei slujitori ai ei care nu vor să își recunoască păcatul de a fi fost urechea Securității, trădînd secretul spovedaniei, să fie absolviți de acest păcat? A sacrifica adevărul de dragul imaginii de corp a Bisericii e o soluție provizorie, în nici un caz una de principiu. Aflăm din ADEVĂRUL că mai nou premierul Năstase a destituit un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
Montana. Iar președintele Iliescu n-a zis nu, fiindcă tot avea cîteva ore libere, și a dat o fugă, discret, la Versoix. Asta cel puțin potrivit relatărilor din mass media de la noi. Chiar dacă s-a desfășurat departe de ochii și urechile presei această vizită nu e mai puțin importantă și, după părerea mea, ea a fost stabilită în prealabil, nu într-un schimb de telefoane în Elveția. Faptul că și de această dată Regele Mihai și președintele Iliescu au preferat ca
O invitație la ceai, la Versoix by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16043_a_17368]
-
Observațiile lui Dunham privitor la aceste personaje istorice sînt interesante pentru că vin din partea cuiva care îi privește fără prejudecăți, fără inhibițiile cuiva a cărui soartă e direct afectată de puterea celor în cauză. Cum altfel am fi putut afla că urechile lui Petru Groza erau ca niște enorme conopide? Sau că Ana Pauker avea brațe foarte lungi și umeri dezvoltați ca ai unui luptător de trînte? Portretul fizic al Anei Pauker e foarte elaborat, iar efectul e foarte reușit: o ființă
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]
-
ați ghicit (era și greu!), generalul Nicolae Pleșiță, comandantul Securității Cluj între 1962 și 1967, prim-adjunct al Ministrului de Interne între 1978 și 1980, șef al Serviciului de Informații Externe între 1980 și 1984. Cartea se intitulează Ochii și urechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Pleșiță și a apărut la Ianus Inf. SRL, 2001. Convorbirile au fost consemnate de Viorel Patrichi între aprilie 1999 și ianuarie 2001 și au apărut inițial în foileton în Lumea Magazin. Prefața, din care am
Strigoii între ei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16061_a_17386]
-
unor cai troieni colorați politic până la stridență (gen Dragoș Șeuleanu, mai vechi pescuitor în ape tulburi, aflat, culmea!, în fruntea departamentului de coordonare a... politicii editoriale!), Radioul a ținut o dreaptă cumpănă a libertății de exprimare. Oameni care-ți împuiau urechile cu micimea lor de gândire, care, aveau-n-aveau treabă, erau ba la radio, ba la televiziune, consideră azi că au fost cenzurați și că d-nii Hadjiculea și Dimitriu trebuie să plece! Nesimțire mai grețoasă nu mi-a fost dat să aud
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
Cristian Tudor Popescu are nevoie să rămînă în cadrele unui set de prejudecăți, care nu sînt doar culturale, cum observa Andrei Pleșu. Sînt prejudecăți în sensul în care autorul trebuie să rămînă undeva în zona inteligibilului comun, să consune cu urechea oricărui cititor, să nu rănească prin nonconformism. Cristian Tudor Popescu știe să rămînă, în curajul său, un conformist și să rostească banalitățile necesare, din care am selectate cîteva mostre. 1. Demnitarul român e nesimțit, neobrăzat, nemernic și trebuie disprețuit. Nu
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
cazuistică între teolog și notarul comunei. Dacă morunul n-a fost mîncat - zicea acesta - dacă n-a trecut prin burțile oamenilor, degeaba, nu se acordă nici o iertare, păcatul nu este iertat de tot. Cel mult dacă Dumenzeu apleacă așa, o ureche, data viitoare să acorde, eventual, un rabat...
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
indiscutabil expert în Brâncuși. Și care a demontat punct cu punct toată expunerea de motive pentru care dl Varia a pus la pămînt Coloana. Dar dacă dl Iliescu s-a lăsat sedus de argumentația unui expert, fără a-și pleca urechea la contra-argumentele foarte serioase ale altui expert, problema premierului era mult mai simplă. În calitatea sa de fin cunoscător al artelor plastice cum de nu i-a spus dl Năstase prefectului său să lase Coloana în pace? După ce s-a
Prefectul clonator al Coloanei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16108_a_17433]
-
Cristian Teodorescu S-a pornit în ultima vreme un fel ofensivă împotriva liceelor de muzică. Potrivit unor ziariști, care își iau probabil informațiile după ureche sau consultînd o singură sursă, aceste licee ar fi devenit niște fabrici de lăutari, locuri adică unde nu se mai face carte. S-ar deduce de aici că în vreme ce alte licee inundă țara cu bacalaureați străluciți, cele de muzică își
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]
-
dar fără a se afișa în public alături de el. În termenii politicalelor de la noi, regele a făcut o concesie prin care i-a acordat satisfacție lui Ion Iliescu. Iar după dialogul de la Cotroceni cu Ion Iliescu, petrecut la distanță de urechile presei, Regele a anunțat la întîlnirea sa cu reprezentanții Consiliului Oamenilor de Afaceri Străini că va susține personal accelerarea procesului de reformare a României. Cu alte cuvinte, într-un moment de răscruce pentru țara noastră, Regele și-a mai dovedit
Marele gest politic al regelui by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16137_a_17462]
-
trasată. Uită-te la mine, de exemplu... Îmi mușc buzele până la durere, ca să nu-ți spun “Adio”. Nu vreau să-ți spun “adio”, nu aș putea să fac asta fără să se rupă ceva în mine, fără să mă doară urechile, inima, capul, fără să-mi curgă sânge din nas. În loc de adio, o să-ți recit o strofă pe care acum o fredonează și îngerii: „Paul dragă, nu fi tristă, Fiindcă e păcat, Fără lacrimi nu există Dor adevărat...” Paul dragă, erai
Cartianu la moartea caracatiţei Paul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19864_a_21189]
-
recit o strofă pe care acum o fredonează și îngerii: „Paul dragă, nu fi tristă, Fiindcă e păcat, Fără lacrimi nu există Dor adevărat...” Paul dragă, erai tristă... Trist sunt și eu acum, ca un maidanez ud și murdar în urechi. Și-mi mai vine în minte o strofă: Ce s-a-ntâmplat cu tine? Ce s-a-ntâmplat cu noi? Îți spun cuvinte tandre, Dar nu le mai auzi, Și nu-mi mai vezi obrajii De lacrimi calde uzi...
Cartianu la moartea caracatiţei Paul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19864_a_21189]
-
trăiască mai bine în următoarele câteva luni: un lac artificial cu lebede negre, lișițe și căluți de mare - la etajul II, în jurul blocului - o grădină superbă cu portocali, flori-de-colț, ursuleți Panda și albine, care să polenizeze și să ne gâdile urechile într-un mod plăcut, cu zumzăitul lor, iar pe acoperiș - o piscină încălzită, cu apă termală. N-avem bani, dar avem soluția pentru ei: vom lua de la FMI un împrumut, pe care îl vom returna în maximum doi-trei ani, cu
Poa’ să ningă, poa’ să plouă, avem şi Preşedintă nouă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19852_a_21177]
-
Scării vor fi obligați să se aboneze, la prețuri exorbitante, la noile baze de agrement. Nu poți să trăiești bine fără să plătești! Unde s-a mai văzut să te joci gratis cu Panda și să-ți zumzăie albina pe la ureche moca? Păi, unde suntem aici, la pomană? De proiect se va ocupa Leni Crudea, că ea e specialistă în dezvoltare și agrement. Face treabă bună, ieftină și rapidă. Apropo de Leni: tocmai a fost aleasă președintă a partidului nostru, cu
Poa’ să ningă, poa’ să plouă, avem şi Preşedintă nouă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19852_a_21177]