24,998 matches
-
își îndreptau spatele de pe pietre pășind peste morminte acoperite de magmă strângându-se spre circ în agora pentru ultimul bal umbra cu fireturi de mareșal bătea săgeata sarbacanei arma doamnei cernite de trei ori orbi și-alegeau perechile ascuțindu-și urechile după șuierul respirației partenerului nu încetase trompeta m-am aruncat în grămada de zdrențe aveam doar masca și o jupă de colombină o șuviță de păr sur prins într-o clamă prin decolteu mi se vedea trecerea speranței în aramă
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
STOOPPP !!! Oprire !! Opriti-va din alergarea asta nebună și gândiți-vă la lucrurile adevărate, la Cer, la Dumnezeu, la viață și destinul nostru veșnic. Când unul dintre băieții noștri era micuț, umblă prin casă ținând un tractoras de jucărie la ureche și spunând: “Alo, da, da, da”... m-am cutremurat. Asta vedea fiul meu la mine și mă imită atât de bine... Atunci am luat hotărârea să pun pe “Silent” telefonul mobil când sunt acasă și nu aștept ceva cu adevarat
HAI CA MA SUNA CINEVA PE CELALALT MOBIL de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_hai_ca_ma_suna_cineva_pe_celalalt_mobil.html [Corola-blog/BlogPost/364463_a_365792]
-
un semn prin care o chema. În transă și cu pași nesiguri a pornit spre el, a vrut cu ultimele puteri să fugă, el a cuprins-o ușor de umeri, a mângâiat-o pe cap și i-a șoptit la ureche: rămâi. Și a rămas. La privit în ochi, căuta privirea lui, voia să vadă hotărârea, determinarea, dragostea, a văzut niște ochi limpezi, reci și dominatori. Îi simțea puterea, era sclava lui, nu-l cunoștea, nu-l mai văzuse, dar îl
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1471588271.html [Corola-blog/BlogPost/342747_a_344076]
-
femei, au apărut deghizați în... Albă ca zăpada. Și dăi, și luptă... În această campanie electorală pentru alegerile locale a fost un spectacol pentru toate gusturile: unii au rămas cu gura căscată de uimire, alții au râs cu gura până la urechi și cei mai mulți...au adormit în fața televizorului. După foarte mulți ani de tranziții în diferite forme de administrare a bunurilor comune și a aspirațiilor comune, după căutări sterile, atât în idei comuniste, socialiste, liberale , fără niciun rezultat benefic întregii colectivități, au
PRIMARUL, EP.2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1486027355.html [Corola-blog/BlogPost/378127_a_379456]
-
le coș în poala rochiei albe. A cui poate fi silueta ce s-a proțăpit între noi Ca o folie strălucitoare de staniol ? Un mormanul de stele și sticle scoase din uz Zornăie în buzunarul pardesiului meu. -Le auzi? Întreb urechea în care Cercelul cu număr matricol clincăne fără mișcare. I CHIODI CHE ARRUGGINISCONO MONETE Dalla mândria di cavalli troiani esce fumo bianco. La cassetta della poștă è strapiena Di gelsomino e lettere dal fronte non firmate. În secondo piano L
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
a întrebat: „Vezi ceva?” (deci o condiție esențială este legată și de credință celui vindecat!). Un alt caz asemănător este relatat tot în Biblie și tot în Evanghelia lui Marcu: un surd care vorbea anevoios. Iisus i-ar fi atins urechile și apoi i-a atins limba cu scuipatul Lui, etc. Poate, legat tot de acest subiect și de creșinism, este normal să reamintim și relatările despre momentul Răstignirii în care se precizează că Iisus a fost “scuipat” de cei prezenți
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
în lăzi cu nisip. Făcea mărgele când turnau în paharele mici din ceramică. În scurt timp, nea Ghiță s-a înroșit la față și s-a pus pe bancuri, făcându-l pe nea Ion, posomorâtul, să râdă cu gura până la urechi. A început să-l alinte zicându-i: - Hai să trăiești, domn’ doctor! Domn’ doctor în sus, domn’ doctor în jos, până s-au amețit de tot. S-a făcut friptura și acum așteptau să se răcească mămăliga din care aburii
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
cu o poftă, dar se întrerupse brusc. O arătare de om, sau mai degrabă o umbră de om și-a făcut apariția din chiler, ținându-se de brațul femeii. Au rămas cu gura căscată. O liniște profundă le țiuia în urechi. Numai în lagărele morții, la Auschwitz-Birkenau mai văzuseră ei asemenea schelete, dar în poze și filme! Nea Ghiță nu s-a putut abține să nu-și facă o cruce. Femeia văzându-l a trecut-o lacrimile. Doctorașul s-a ridicat
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
brață. Și-o să veniți la Mine toți, pe rând, și-o să trăiți în veci, nemaiplângând căci vă veți fi iubit sub cruce, pe Pământ sincer, în gând, în faptă și-n cuvânt. Eu o să răsplătesc a voastră trudă. Tu, la ureche, fără ei s-audă, o să îmi mulțumești că ți i-am dat. Deci, vrei să te mai naști? Și-am acceptat. Referință Bibliografică: Scrisoare către prietenii mei / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12
SCRISOARE CĂTRE PRIETENII MEI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1473686678.html [Corola-blog/BlogPost/375864_a_377193]
-
vrei nu vrei:/ Zum-zum-zum!/ Colo-ncoace prin știubei:/ Zum-zum-zum!/ Printre florile de tei:/ Zum-zum-zum!/ Zboară cât îi place ei:/ Zum-zum-zum!...” Valeriu Rață are flexibilitate în experimentarea ritmurilor liricii, versurile sale măsurând de la trei silabe , la unsprezece. Iată efectul interesant asupra urechii în cazul versurilor reduse la trei silabe: “Noapte grea/ Nicio stea,/ Pe câmpii - / Vijelii /[...] Tot mai sus/ Spre apus,/ Pleacă-n drum/ Sfori de fum...” (“Hașuri de iarnă”). Și iată și balansul ritmic al unui maximal de silabe: “Dar mă
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
cu brațele deschise... Ce neobrăzare... Dă-o mai la lumină, așa, așa...De ce nu sunt interzise publicațiile astea? Poți să te îmbolnăvești, zău. - Atunci, ce să fac? De aia te-am chemat, ca să-mi dai un sfat. Să-i rup urechile băiatului ca să nu mai umble cu porcării din astea? Să-l spun lui maică-sa și să-l fac de rușine? Să dau foc revistei în prezența lui? Cum să procedez? - Greșești foarte mult! am spus eu categoric. Știi doar
SCHIŢE UMORISTICE (96) –STRICT CONFIDENŢIAL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1483614411.html [Corola-blog/BlogPost/366987_a_368316]
-
Mărgărita și părinții ei nu puteau să-i afle un nume mai potrivit dacă ne luăm după cât de mult îndrăgea ea mărgăritarele. Rochiile îi erau încărcate cu bobițele albe, strălucitoare, pantofiorii la fel, iar de la gât, de pe brațe și din urechi, mărgăritarele nu lipseau niciodată. Plictisindu-se peste măsură de viața pe care o ducea în palatul ei, prințesa se hotărî să organizeze o petrecere la care să participe cei mai bogați și mai frumoși prinți, care să-i scrie câte
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
cu inima gata să-i sară din piept de spaimă. Bătăile se auzeau din lada pe care se așezase ea și care era ferecată cu un lacăt uriaș. - Cine e acolo? Mărgărita îndrăzni să se apropie și să își lipească urechea de pereții de lemn. - Scoate-mă de aici! - Dacă am cu ce să deschid lacătul, îi răspunse vocii care abia se auzea. Atunci își aminti de agrafele care îi țineau părul și pe care uitase să le scoată și să
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
să îl alunge pe Prințul Negru. Dar, acesta, avea spioni în palat și nu dură mult până află că Prințesa Mărgărita se întorsese însoțită de Prințul Izvoarelor. Mânios, își adună oștenii și năvăli în camera prințesei. Fără a-și apleca urechea la rugămințile servitorilor, îi legă pe prinț și pe prințesă unul de altul cu lanțuri grele și îi aruncă singuri într-o pivniță de sub talpa palatului. - De acolo nu veți mai ieși fără voia mea! Dați drumul șobolanilor, zise apoi
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
sărac, a fost bogat, a avut slujbe, le-a pierdut; o fi iubit probabil și o fi fost iubit, niciodată nu și-a uitat menirea, pe care cel ce l-a zămislit se pare că i-a suflat-o la ureche, după ce l-a gătit, zicându-i, cu un picior în spate:„„du-te să fii trivial!” La moartea poetului, printre necrologul lui Caragiale, străbate un sentiment de regret, un fel de mea culpa, pentru ce i-a făcut poetului. Cu
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Caragiale_si_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1340890915.html [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
pare?” Întrebarea asta chiar m-a luat prin surprindere. Ori mă holbasem...vizibil...ori despre așa ceva povestea. Bine că nu trebuia să știu ce povestise. La întrebarea aceasta, puteam răspunde ca un elev ce tocmai și-a scos căștile din urechi, la jumătatea orei. “Dumnezeule, încep să semăn eu cu elevii mei!” E un gând...nu tocmai comod. Dacă multă vreme acest fapt...obiectiv...nu m-a deranjat, tot mai des mă confrunt cu...poveștile pe care le auzisem pe la începutul
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_iarna_corina_lucia_costea_1328374128.html [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
clădirea marelui magazin „Hamashbir” e pază, tablou intrat în obișnuința noastră ca un lucru firesc al vieții. Mai spre colțul străzii privirea mea prinde violoncelul și arcușul și, imaginea neconturată mă obligă să opresc, să-l aflu pe interpret. În urechi îmi ajunge Elgar, încetinesc pasul să fiu sigură că urechea nu mă înșală, unde-i interpretul? Interpreta, după toate deducțiile mele. O podoabă capilară încărunțită de vifornițele vieții cade în șuvițe răsfirate, dezordonate peste capul aplecat ca o jerbă ofilită
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
noastră ca un lucru firesc al vieții. Mai spre colțul străzii privirea mea prinde violoncelul și arcușul și, imaginea neconturată mă obligă să opresc, să-l aflu pe interpret. În urechi îmi ajunge Elgar, încetinesc pasul să fiu sigură că urechea nu mă înșală, unde-i interpretul? Interpreta, după toate deducțiile mele. O podoabă capilară încărunțită de vifornițele vieții cade în șuvițe răsfirate, dezordonate peste capul aplecat ca o jerbă ofilită pe un mormânt fastuos. Umerii aplecați îmbrățișează violoncelul. Am rămas
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
pe ce anume șed ăștia? Cum adică? - Cum adică, ce? - Pe ce șed ei, am întrebat. - Nu am zis că șed, ci am ziss PeSeDe, domnule! - Coane Costache, mai cere o votcă, bre! Poate o să pronunți mai clar, răspicat. La urechea mea... - Te bate vântul în ureche? Ori ești puțin surd... - Surd ești dumneata, coane. Am auzit ce ai spus, dar nu am înțeles pe ce șed ăștia. E clar? - Deloc, chiar! Dar, încă una și te las... Hai să bem
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1479857084.html [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
adică? - Cum adică, ce? - Pe ce șed ei, am întrebat. - Nu am zis că șed, ci am ziss PeSeDe, domnule! - Coane Costache, mai cere o votcă, bre! Poate o să pronunți mai clar, răspicat. La urechea mea... - Te bate vântul în ureche? Ori ești puțin surd... - Surd ești dumneata, coane. Am auzit ce ai spus, dar nu am înțeles pe ce șed ăștia. E clar? - Deloc, chiar! Dar, încă una și te las... Hai să bem, că fata asta a adus două
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1479857084.html [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
Himalaya. Față acestuia era acoperită cu desene ciudate trasate cu linii albe. Booboonga l-a salutat și i-a spus necazurile care au dat peste tribul sau. Vraciul l-a ascultat cu mare atenție și apoi i-a șoptit la ureche câteva cuvinte magice, după care s-a cufundat din nou singurătatea să. După despărțirea de Boorthana, Booboonga deveni îngândurat și trist. Pe obraz i-se prelingeau lacrimi fierbinți. La întoarcerea spre casă, liniștea deșertului era întreruptă de niște cuvinte fără
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
fete ale lui vor avea puterea să ducă la bun sfârșit această periculoasă acțiune. Numai ele, Cabramatta, Parramatta și Coolangatta, erau în stare să lupte cu ferocele Muntha, monstrul din Munții Albaștrii. Acestea erau tainele care i-le șoptise la ureche Boorthana cel păros. Cea mare trebuia să ducă cu ea un coș cu bamal (pământ de pădure), cea mijlocie un ulcior cu badu (apă de izvor), iar cea mică un săculeț cu mil (semințe), ale falnicului copac numit burumarri (eucaliptul
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
stânga. O zării zâmbind larg. Efortul o îmbujoră instantaneu și un șir de vorbe calde, subțiratice - atât de altfel decât gemetele scoase până atunci - îmi umplură minte și suflet de speranță. Mă iții spre ea. Pricepu că sunt ochi și urechi și începu: Dragă Alida, ne cunoaștem de-atât amar de vreme și, după cum știi, ne-a unit o prietenie frumoasă cum rar poate exista... Ne-au legat așa multe...dar, mai ales, plăcerea de-a înaripa spre gândul și inima
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
fereastra deschisă pătrundeau sonuri de primavară, bâzâit de bondari în surdină și ciripitul intermitent al păsărilor. Totul era așa de calm, încât Anița își culcă pleoapele, părând că ațipise. Eu stam, pe fotoliul de lângă patul ei de suferință, nemișcată, ciulind urechile să-i aud respirația plăpândă, încordată, gata să-i ascult povestea ce se oprise... Mai departe, spusele sale deveniseră șoapte atât de stinse, încât, mai degrabă le ghiceam, decât le auzeam... Zadarnic o îndemnam să amâne pe a doua zi
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
cimentat în capul lui, de acolo de sus îi privea pe toți cu ochi de stăpân, de autocrat, de despot stăpânitor, odată ajuns jos, trebuie, că a realizat cât de mic este, mai ales când, Olga l-a tras de urechi. Pe undeva îi era teamă de Zambilă, își dădea seama, că nu va sta cu mâinile încrucișate, va lupta împotriva ei, chiar dacă o iubește, orgoliul rănit de mascul infailibil, îl va face să se răzbune. Nu va lua nici o măsură
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1475420463.html [Corola-blog/BlogPost/375113_a_376442]