6,525 matches
-
de bun, fie numai soare Se vor naște din cenușă smârc de flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la boieri mai mari. Vor prosti poporul neam să le plimbe fapte Și să urle peste uliți că va fi mai bine, Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acte Ce vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoni Ce-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun
PESTE VREMURI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383470_a_384799]
-
de bun, fie numai soare Se vor naște din cenușă smârc de flagelari... Ce vor duce mai departe scumpa lor trădare De a vinde glia mamă la boieri mai mari. Vor prosti poporul neam să le plimbe fapte Și să urle peste uliți că va fi mai bine, Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acte Ce vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoni Ce-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Fie timpul cât de bun, fie numai soareSe vor naște din cenușă smârc de flagelari...Ce vor duce mai departe scumpa lor trădareDe a vinde glia mamă la boieri mai mari.Vor prosti poporul neam să le plimbe fapteși să urle peste uliți că va fi mai bine,Strânși grămadă-n adunări iscăli-vor acteCe vor lănțui poporul până-n fund de vine. Se vor afișa pe tronuri ca drepți faraoniCe-și conduc poporu-n lume spre un trai mai bun,Însă vor
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
văzând că intrusul era de fapt un bărbat și pe deasupra beat criță. Insul nesigur pe picioare se împedică și căzu peste ea, care încerca febrilă și înspăimântată să se elibereze din sacul de dormit, fapt ce a făcut-o să urle cât o ținea gura. Intrusul năucit boscorodea cuvinte neinteligibile și în acel moment pânza cortulul fu dată în lături și lumina unei lanterne în mâinile unei siluiete masive ce acoperea intrarea cortului o orbi și în acelaș timp o paraliză
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pom Și oftezi, bietul de tine, parcă n-ai fi bou, ci om! Asta e! - răspunse boul și mai trist cătând la lună- Parcă ești acum, ecoul, țipătului de stăpână Care urlă, dragă lună, zi și noapte la stăpân ”Stai ca boul într-o rână, de nimic nu mai ești bun!„ Peste tot aud cum strigă unii, alții, în argou Și din suflet mă intrigă că se compară cu-n bou! Ce
BOUL TRIST de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383601_a_384930]
-
de venin tăcerea-mbrăcată în chin! Goi...amăgindu-ne-n ploi furam dintr-un mic calendar, o urmă nestinsă, într-un capăt de jar, când ploaia căde-va, ruginită și grea să-i pună căpăstru și s-o lege de-o șea, urlând către ceruri, s-adie un vânt cu ropot de crivăț, să se-nfoaie, suflând, s-aprindă din umbra cenușii un foc uscându-i durerea, să renască la loc. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Goi...amăgindu-ne-n ploi / Doina Bezea
GOI...AMĂGINDU-NE-N PLOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383608_a_384937]
-
suflet, buzele-ți arse pe sub rouă de așteptare, mâinile-ți întinse strângând nisipu-n zare. Cine ești tu dragoste? câte arome și vise subtile ne înflorești pe sub tâmplă? nesomnul din foamea de tine ce umblă, ești cea mai frumoasă cântare ce urlă, de tine în mine, fără noi doar o umbră, nopțile ne-nopți, zilele ne-zile fără tine. nu știu cine ești dar te simt! ești cea mai frumoasă făptură! Autor Doina Bezea PRIMĂVARĂ MINUNATĂ, MUGURI DE DRAG ȘI FRUMOS! Referință Bibliografică: Ești
EȘTI CEA MAI FRUMOASĂ FĂPTURĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382859_a_384188]
-
strânge la trup aripa, E liniște-n tot... luna pare în geam... Un far ostenit din Muzeul Antipa... Doar pare, în ea e putere cerească Ce-ascunde sub cetini furia naturii Când lupii-n păduri pot din nou să vorbească Urlând disperarea pornind iadul gurii. E timpul ca oamenii răi să se culce, Să doarmă pe veci ucigașii și șerpii, Ca pruncii să doarmă, un somn veșnic, dulce Și-apoi să se nască-n prinsorile ierbii. Dormiți!... este noaptea când luna
LUNĂ PLINĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382878_a_384207]
-
picioare prin toată curtea: -Diiiiiii căluț, diii căluț!... și cade-n ceaunul cu apă clocotită țipând de durere. Magdalena aude urletele copilei, aruncă gălețile din mână și aleargă disperată către ea. -Doamne, ce s-a întâmplat, ce ai pățit?... Cristina urlă de durere și leșină-n brațele mamei. -Ajutor... să mă ajute cineva !... strigă Magdalena cu inima zbătândui-se cu putere în piept. Bunica fuge și ea speriată către ele. - Fugi în sat, cheamă salvarea, Cristina s-a opărit, fă ceva, nu
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
mână și o obligă să se îndrepte spre ieșire. -Mergem acasă, ne întoarcem mâine, hai! . Magdalena îl urmează către ieșire cu inima frântă. Ajunși acasă cearta pune stăpânire peste căsuța de chirpici: -De ce nu ai avut grijă de fete?... urlă Alexandru ca ieșit din minți. - Am fost la fântână, am lăsat-o în curte cu mama ta, dacă știam ce-o să se întâmple...răspunde Magdalena cu un glas tremurat. -Acuma dai vina pe mama?... nu ești bună de nimic!?... și
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
Magdalena adună ce-a mai rămas pe masă și se așează în fața unui castron cu ciorbă, își ia inima-n dinți și-i spune soțului: -Sunt însărcinată!... se așterne o lungă tăcere în care doar privirea tăioasă a soțului mai urlă-n gândul ei, răspunsul atârna ca securea deasupra capului ei aplecat... -Sper sa fie băiat, altfel să nu-l aduci la ușa mea!...spuse Alexandru și îndreptându-se către ea izbeste cu furie cu pumnul în masă, farfuria cade, se
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
cu lacrimi în ochi se ghemuii în pat și adormii printre sughițuri. Cele nouă luni au trecut greu, ea muncind cot la cot cu soțul ei pentru a satisface nevoile familiei. Ziua cea mare a sosit, durerile au îngenuncheat-o, urlând de durere cere ajutor Iustinei, fata cea mare, care într-un suflet alergă la o vecină și împreună cu aceasta anunță ambulanța. Ajunsă în spital travaliul a durat câteva ore, timp în care soțul ei nu a dat nici un semn de
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
pe Ionică’’...cu nelipsita sticlă lângă el, e liniștit și mulțumit. Fetele pleacă la culcare în micuțul chiler unde încă mai ardea rumegușul în sobă. Dinu plânge căutând nerăbdător sânul mamei. -Dă-i să sugă, nu suport să-l aud cum urlă, spune Alexandru vizibil iritat. Magdalena pregătește biberonul cu ceai și-l hrănește pe micuțul Dinu. Seara se încheie liniștită, toată lumea adoarme.Timpul trece repede, Dinu crește și devine un copil isteț, era sufletul casei, ștrengarul inventa povești năzdrăvane ținând în fața
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
rugi și atâta nebunii Morții cațără cruci, nu e timp de dormit, Mai aleargă prin jar cu călcâiele fripte, Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic, Adunând gloanțe vii și pumnale înfipte De la mame și fii cu obrazul cianotic, Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu, Chiar și lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri, Numai clopotul bate, nesațul, parcă-i viu Se aud încă voci prinse-n dărâmături. Unde sunteți părinți? Unde sunt frații mei? Strigă unul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
la rugi și atâta nebuniiMorții cațără cruci, nu e timp de dormit,Măi aleargă prin jar cu călcâiele fripte,Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic,Adunând gloanțe vii și pumnale înfipteDe la mame și fii cu obrazul cianotic,Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu,Chiar si lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri, Numai clopotul bate, nesațul, parcă-i viuSe aud încă voci prinse-n dărâmături.Unde sunteți părinți? Unde sunt frații mei?Strigă unul rănit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
vină. De-aș mai trăi o dată pîn-la ziuă, ca să îmi ung cu rouă tîmpla beată, jur c-am să scot pe brînci apa din piuă și c-o să-mi prind și fluturi la cravată. E ora cînd prin case lupii urlă cu beregăți tăiate de-ntuneric și într-un gang, un înger blond, din surlă, vrea să îmi vîndă busuioc eteric. Cînd s-or trezi la viață cerșetorii, eu voi dormi în pijama scrobită, și vor crăpa deasupra noastră zorii ca
NOAPTEA DINAINTEA ZILEI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383071_a_384400]
-
palpat gâtul, ochii (a evitat nasul, cu zona umedă), m-a apucat de ceafă și mi-a rotit capul spre stânga și dreapta, până a început să-mi trosnească oscioarele gâtului, iar bulbucații ochi să-mi sară din orbite. Am urlat și m-a lăsat în pace. Dar nu mult, că a vârât mâna pe sub cămașă și a început să execute solfegii pe claviatura coastelor mele, transformate ad-hoc în acordeon. Mă uitam la el cu ochi lăcrămoși de bovină și gemeam
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
Mai bine îi dăm telefon nevesti-si.” „Fugi d-aci, dragă! Vrei să vină mahalagioaica să ne ia și pe noi de păr? Ce mi-a pățit sufletu’ când a alergat după mine și mi-a dat cu geanta-n cap... Urla ca o țață, de râdea tot magazinul cu gura până la urechi.” „Ei lasă, că și tu i-ai zis atunci porcăriile alea cu care ai enervat-o. Ai uitat că am fost de față?” Și-acum mă amuz când îmi
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
atâta viață-n ele, atâta bogăție de dorințe neîmplinite, care trebuiau dăruite...Dar cui? Oricum, se cereau risipite, împrăștiate, spulberate, ca să-și ușureze sufletul de ele. Și mai ales, trupurile lor fierbinți, nerăcorite. De aceea dansau ca nebunele, chiuind, aproape urlând ca lupii flămânzi. Până obosiră, prăbușindu-se asudate pe scaune și pe canapea, amuțind cu totul. Doar Irina strigă: - Închide, tanti, televizorul ăla, că mă enervează! Dacă mai cântă, fac moarte de om. Simt că trebuie să strâng de gât
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
le dea. Nimeni nu-l va lua în seamă când va gânguri că n-o să le dea mai mult decât „nenea” care a plecat. Că „nenea” l-a întrebat când a venit: ai adus ceva, mă, pentru turbații ăștia care urlă așa? Țâncul a gângurit: de unde, nene? Nu înțeleg de ce se bucură atâta? De ce pocnesc așa? Niște nebuni! Cică mă-npușcă pe mine, că nu le-am dat ce au dorit. Și se bucură că ai să le dai tu. Hai, pa
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
tangou, care nu se mai termina. După ce au văzut că sirena de aur a poftit pe cel mai bărbat, s-au întors resemnați la Busuioace, plângându-și nenorocul că natura a fost vitregă cu ei. --Ce faceți, idioților, aici? A urlat nervos Buhăianu. Unde-i sirena cu trandafir și cu Zamfirescu? De ce nu i-ați păzit? M-ați băut toată noaptea, mama... --Pardon, pardon, dom’ Bucă! Nu-ți permit să mă jignești! mârâi Trache ofuscat. Ăștia, pe mine m-au băut
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
s-o alunge pe blânda lună în văile orizontului dinspre apus. În această pustie neagră și tăcută, rabla lui Mototolea zbura, fornăind pe țeava de eșapament, supărată că era biciuită cu șfichiul pedalei de accelerație. De pe bancheta din spate, Buhăianu urla ca turbatul: --Bagă Trache, bagă tare! Treci de sută că rezistă! Nimeni nu ne stă în cale. Iar Trache, cu aceeași turbare apăsa pedala, ca un luptător condus la atac într-o șarjă de cavalerie, unde comandantul răcnește: după minee
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
doi în lumina reflectoarelor, cu gesturile lor amenințătoare și cu pistoalele pe piept, reușiră să-l sperie pe Trache, care, într-o fracțiune de secundă, apăsă la podea pedala de frânare. Dat cu nasul de spătarul scaunului din față, Buhăianu urlă la Trache: --Nu opri, idiotule! Ocolește-i sau treci peste ei! Cum Mototolea nu execută comanda, Buhăianu, adus în stare de disperare, începu să țipe isterizat și să-i care pumni în ceafă lui Trache: --Accelerează, tâmpitule, accelerează și treci
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
mărunt, și ceva mărar. „Unde îți este boldul moarte?” MERGEAM PE DRUM SĂLBATEC Mergeam pe drum sălbatec, în noaptea-nfricosată Ciocnidu-mă de stâncă, și-n ape șiruind, Rotind în minte soarta acelor ce ‘nainte-mi Murit-au din potecă, prin hăuri nimerind. Urlă plângândă noaptea pe crunta vijelie Crengi vii si frunze moarte spre mine azvârlind Și fără tihnă pasu-mi cu greu acum pășește Dorind în van limanul, și soarele visând. Ci inima-mi străpunsă în crunta bătălie, De paloșele vieții și-a
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
a fi reflexii ale unui spirit național resemnat, care spirit crede că, în locul unei autocritici lucide, poate schimba ceva printr-o iluzorie autocritici lucide, poate schimba ceva printr-o iluzorie autoadulare, așa cum primitivii cred că vor aduce ploaia dacă vor urla la cer.” Colectivul de redacție este format din Alexandru Buican (director), Daniela Sitar-Tăut (redactor-șef), Mihaela Albu, Dan Anghelescu, Flori Bălănescu, Alecu Ivan Ghilia, Lorența Popescu (redactori) și Mihai Vinereanu (redactor extern, New York). Pușa Roth
O nouă revistă literară la Baia Mare: ”Polemici” [Corola-blog/BlogPost/92344_a_93636]