10,389 matches
-
trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care se ridicau pe verticală și se lăsau să se usuce bine. Tizicul era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de tare până s-a ridicat soarele să-mi usuce hainele... Această întâmplare s-a repetat după vreo 30 de ani la Dunăre, când, după niște inundații, crescuse iarba mare pe malurile fluviului, iar eu, din neatenție, uitându-mă la peștele prins de nepotul meu Dănuț, m-am dus direct
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
pepenii în jumătăți, miezul suculent, roșu și dulce este curățat de gospodine, cu lingura, în găleți, apoi trecut printr-o sită ce-l separă de semințe. Cojile vor fi folosite pentru hrana porcilor, semințele celor mai buni pepeni vor fi uscate pentru a asigura viitoarea cultură iar miezul va umple arămia și va fierbe pe foc, până-n zori. În câteva ore treaba a fost terminată și miezul zemos fierbe-n arămie. Începe o noapte în care se deapănă povești, întâmplări și
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
Asta mi-a plăcut la acest sinod, că s-a gândit să ne trezească la faptul că suntem niște mlădițe care nu putem rodi fără viță. Cu nici un chip! Chiar cu nici un chip! Dacă o mlădiță stă fără viță, se usucă într-un timp extrem de scurt. Și atunci Domnul nostru Iisus Hristos S-a oferit să-I mâncăm Trupul și Sângele Lui ca să fim mereu dumnezei. Să nu faci greșeala de a te compara cu marii trăitori. Că nu prin nevoința
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care se ridicau pe verticală și se lăsau să se usuce bine. Tizicul era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de tare până s-a ridicat soarele să-mi usuce hainele... Această întâmplare s-a repetat după vreo 30 de ani la Dunăre, când, după niște inundații, crescuse iarba mare pe malurile fluviului, iar eu, din neatenție, uitându-mă la peștele prins de nepotul meu Dănuț, m-am dus direct
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Asta mi-a plăcut la acest sinod, că s-a gândit să ne trezească la faptul că suntem niște mlădițe care nu putem rodi fără viță. Cu nici un chip! Chiar cu nici un chip! Dacă o mlădiță stă fără viță, se usucă într-un timp extrem de scurt. Și atunci Domnul nostru Iisus Hristos S-a oferit să-I mâncăm Trupul și Sângele Lui ca să fim mereu dumnezei. Să nu faci greșeala de a te compara cu marii trăitori. Că nu prin nevoința
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
și autorul coperții volumului de poezii al Marilenei Velicu. Se putea altfel? Cred că nu! El a fost în sală, s-a bucurat împreună cu autoarea și toți ceilalți. A plecat printre primii, să ne aștepte acolo, desigur... Lacrimile s-au uscat pe obraz ori au fost șterse, subtil, cu batista și veselia s-a ridicat pe tronul ce i se cuvenea într-o asemenea împrejurare. Vorbeam toți și... nu asculta nimeni! Glume, amintiri hazoase și traseul s-a parcurs parcă într-
CĂLDURA POEZIEI ÎN ARŞIŢA VERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366937_a_368266]
-
pe linie paternă. Între 1884-1896 studiază cu două institutoare engleza, franceza, istoria, desenul, pianul. A visat mult la căsnicia cu Mihail Cantacuzino , dar mariajul a existat doar pe hârtie. Pentru Maruca, cum o alintau toți, ochii nu s-au mai uscat deloc după ce a descoperit că acesta iubește mai mult vinul și domnițele de consumație, în contrast cu dragostea ei timidă. Mai mult, pe parcursul relației lor își prinde soțul în pat cu sora ei, Nellie (în palatul lor din București în 1905). Acest
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]
-
ierte așa cum doar El știe a ierta! Iertarea a apărut doar pentru că, altfel, omul ar fi murit fără ea. Dumnezeu Se oferă și în acest caz. Da, absolut tot. Însă, din nou, nu atentează la libertatea omului. Căci acesta se usucă și se vestejește, din punct de vedere sufletesc, se întunecă și abia mai trăiește fără această iertare. Dar, în prea multe cazuri, omul, din păcate, nu caută iertarea. Nu mai simte nevoia, eficiența și importanța ei. Iar Dumnezeu nu are
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
trecând prin nuanța chihlibarului, apoi se vor înnegri și vor cădea odată cu scoarța mâncată de carii și lovită de ciocănitori. Ramurile rupte ce i-au rămas nu se vor reface. Vor supraviețui un timp, cu cetină săracă, apoi se vor usca pe rând, arătând ca niște mâini uscate, de slăbănog. Păsări de noapte, așezate pe ele, vor cobi cu blestem asupra cuprinsului pădurii. Carii, groparii pădurilor, se vor înșuruba în lemnul încă viu, lovind cu sunet de ceasornic mereu și mereu
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
ar fi să fie, veșnic primăvară?.. Cine se roagă ca soarele să mai răsară, copilul din tine, să nu afle viața amară?.. Gândurile, de ce umblă-n văzduh, hoinare, speranțele se pierd așa repede-n zare?.. Lacrima de durere nu se uscă pe față, zâmbete se pierd și răman veșnic în ceață. De ce, omul calcă pe frunzele ofilite, și speranțele nu se reîntorc în vise împlinite?.. De ce, atunci cand sufletul corpul îl părăsește, lumina sau umbra, vor hotărî unde odihnește?.. De ce adoarme pruncul
NIMENI NU-MI RĂSPUNDE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367556_a_368885]
-
să-ți dau amănunte cum a fost... C: - „Ia uite, tâmpitu' de ce e-n stare, paiața dracului!” Nu vrei să ne așezăm la o masă? Ei cu nunta lor, noi cu bairamul nostru. Păpușico!...un rând. Vrei să ni se usuce gâtul, ha-ha-ha! (vine în fugă o fata tânără) Drăguțo, cred c-o să copertăm în noaptea asta? M. Cooperăm, domnișoară... Nu-l lua-n seamă că e nărod. C: Păi... da, corperăm că ți-ai găsit la amărâții ăștia de nuntași
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]
-
strujea Ca să nimicesc din cetate ce-i rău PSALMUL 101 Rugăciunea și strigarea mea dreaptă La Tine să ajungă în orice zi Pleacă spre mine urechea vei trezi Că zilele mele s-au stins pe treaptă Inima tristă s-a uscat ca iarba Că a uitat să mai mănânc pâinea mea Sunt singur și mi-e viața atât de grea Vrăjmașii mei m-au umilit degeaba Și ruga celor smeriți împlinită Pentru neamul ce va să vie scrie Calea celor flămânzi
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
89 Nu întoarce pe om din smerenie O mie de ani la Tine nu-s poveri Pentru Tine înseamnă ziua de ieri Ruga este inima la denie Dimineața va-nflori și va trece Seara va cădea și chiar se va usca Vom sfârși când urgia va mușca Pânză de păianjen timpul petrece Bătrânețea-i tristețe și durere Trece viața noastră și ne vom duce Dincolo nu luăm nici o avere Ne îndreptăm inimile spre spirit Sângele se vrea dincolo de cruce Mângâie Doamne
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
Grumajii păcătoșilor a tăiat Domnul să se rușineze i-a făcut Cei ce urăsc Sionul să stea în lut Întoarcă-se-napoi că ne-au mâniat Iarbă să fie pe acoperișuri Care mai înainte de-a fi smulsă S-a uscat repede ca niște preșuri Nu s-a umplut mâna secerătorul În binecuvântarea dreaptă tunsă Nu cel ce adună snopii cu dorul PSALMUL 129 Din adâncuri am strigat către Tine Doamne ! Doamne auzi glasul meu acum Urechile Tale spre mine oricum
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
frec! Am căutat mătura și am plecat în sală. Era așa de mare, și, Doamne, ce de mese! Asta e, priveam doar în jos să nu mai văd cât mai am. Încerc să dorm ignorând durerea de spate. Mâinile se usucă și pielea se duce ca un jeg. Mi-e frig. Altă pătură nu am, închid ochii și aștept. ─ Etajul unu, camera 106 stinge lumina, etajul patru, camera 420 închide lumina. Pedagoga strigă de jos stingerea. Nu aveai acces la lumină
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
mare. În jurul meu auzeam doar răsuflarea fetelor și lipăitul tălpilor goale pe zăpada înghețată și bătătorită. Gata, gata, marș în cameră! Vacilor! Tu, șefa de la patru, ia vin la mine! Fă, ascultă aici. Spune la toante să nu-și mai usuce chiloții pă calorifer că îi bag la tine-n gură. Ai auzit, fă? Am auzit. ─ Ai înțeles? Mă atinge cu bățul ușor peste gură, cercetează de-aproape și spune încet, printre dinți: Nu ai sânge la gură, marș în cameră
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
să-i răspund dar gura ... mintea ... voința, inerte, ucise, nimicuri, haos, moarte ... A zis să ... nu chiloții voștri pe calorifer. ─ Ceeee? Face control în camere Gabi. Dacă vă găsește chiloții la uscat mi-i bagă-n gură. Și unde-i uscăm? Gabi se mira și aștepta de la mine o soluție. Îmi amorțise creierul de frig, de silă, a batjocură ... și Gabi aștepta o soluție, Doamne! Băi Gabi, mă lași? Nu știu ... îi bagi sub pernă. ─ Ce? Sub pernă? Ești nebună fată
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
SIMION ȘUȘTIC „nu-ți dau nici o zi și nici un fluviu / și nici o zi să o întinzi cort în deșert / căci clopotele-au prins rugina / liniștii și nopțile-au zburat din lilieci // ține o iarnă / mi-am plătit / meduzele ce au uscat oceanul // nici o grijă invidie / n-am să aștept în nici un cuvînt / care are prea multe dicționare // și totuși ai dormit în cheile mele / vreau să deschid cu tine o fîntînă” (Simion Șuștic, „Meșterul fîntînar”) S-au făcut șapte ani de când
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
să închidă ochii nu-i dezvăluiau decât chipul plin de lacrimi al copilului, după care i se topea inima și corpul neînsuflețit al soțului în căruțele care transportau ciumații la gropa comună. Rare erau clipele în care ochii Anei se uscau. „Numai dacă aș obține hrisovul să pot porni în căutarea lor”, gândea de fiecare dată suspinând adânc. Decizia luată, ca după atâția ani să calce pentru prima dată pragul casei socrilor ei, era tocmai dorința de a putea cunoaște itinerarul
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
sporit în ostenelile virtuților și s-au ridicat deasupra simțurilor și au ajuns la vederi cerești. Căci îi întrerup de la îndeletnicirea cu cele dumnezeiești, le îngroașă prin dureri și greutăți partea înțelegătoare a sufletului, o tulbură cu norul descurajării și usucă lacrimile umilinței cu seceta durerilor”42. Gradul de încercare este proporțional cu patimile noastre sau cu treapta de- săvârșirii noastre duhovnicești. În general, există o simetrie între acestea. Cel mai greu încercați sunt cei mai împătimiți, mai robiți patimilor trupești
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
și gata, ce mare lucru o răceală? Se înțelege că Leopold Gurnișt n-a mai scos o vorbă și s-a dus la datorie. A lucrat conștiincios, folosind pe cât posibil cele trei batiste din sertarul de jos pe care le usca prin rotație și a căutat să strănute cât mai puțin zgomotos. Marți, două zile după primul strănut, colega sa Lina, o femeie foarte rezistentă, nu s-a prezentat la serviciu. Miercuri, Leopold a intrat la șeful de serviciu cu rugăminte
SĂNĂTATE ŞI NOROC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367063_a_368392]
-
pictor talentat nu-i trebuia decât să-și așeze șevaletul și apoi să surprindă din culori, această magie a naturii verzi, pentru a lăsa lumii imagini nemuritoare ale frumuseții virgine din această parte a muntelui. Brazii falnici își scuturau cetina uscată în bătaia molcomă a vântului din după amiaza târzie a începutului de iunie. Ajunse la poalele satului Teșila, amplasat în Carpații de Curbură, pe cursul mijlociu al râului Doftana, în zona pe care localnicii o numesc “lunca”, zonă împrejmuită cu
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
să-i cumpere ceva special, care să țină până își termină clasele primare. Nu a fost să fie așa. Când a fost Valentina prinsă de o ploaie, cum sunt atâtea la munte, servieta s-a udat, iar copila ca să o usuce, a așezat-o lângă sobă. Pielea de porc s-a încrețit nemaiputând fi utilizată ca ghiozdan, așa că Vasile s-a gândit să nu o arunce, ci să o folosească la cărat pachetul și sufertașul cu mâncare. De obicei, Vasile, când
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]