2,023 matches
-
ale fostelor zone virane) nu este capabil să cuprindă În interiorul lui un număr atât de mare de locuitori, iar, pe de altă parte, creșterea continuă a cererii de locuințe a determinat, În mod firesc, ridicarea prețurilor În acest domeniu. Nou - veniții , majoritar lipsiți de mijloace materiale, nu Își permiteau să Își achiziționeze terenuri și case În oraș. În aceste condiții, ei se instalea ză dincolo de fosta limită a capitalei , urbanizând comunele periferice sau ocupând terenuri de multe ori neparcelate și, oricum
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
și mod de dăunare. Coropișnița este o insectă polifagă: atacă cerealele (grâu, orz, porumb etc.), plantele tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahăr, tutunul etc., în pepiniere. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de legume: varză, conopidă, ardei, plătlăgele vinete, tomate etc. Adulții și larvele rod părțile subterane ale plantelor (fig. 1 d). În rădăcinile mai groase de sfeclă, morcov etc. etc. și în tuberculii de cartof sunt roase galerii mari, în care se dezvoltă diferite microorganisme care duc la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sibirica Tol., Diglyohus isaea Walk. și Opiuspallipes Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 60 specii de plante gazdă, ce aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale frunzelor, ducând o viață minieră. Ele rod galerii sinuoase, sinuoase, uneori ramificate, de circa 1 mm grosime, uniforme pe toată lungimea lor. La
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
G în doză de 3,0 - 6,0 kg/ha sau Optimol 4 G în doză de 15 kg/ha. Tramentul se face seara, prin aplicarea produsului pe sol, fără încorporare. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR SOLANACEE: TOMATE, ARDEI ȘI PĂTLĂGELE VINETE Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete pot fi atacate de numeroși dăunători din grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat că tomatele pot fi atacate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
0 - 6,0 kg/ha sau Optimol 4 G în doză de 15 kg/ha. Tramentul se face seara, prin aplicarea produsului pe sol, fără încorporare. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR SOLANACEE: TOMATE, ARDEI ȘI PĂTLĂGELE VINETE Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete pot fi atacate de numeroși dăunători din grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat că tomatele pot fi atacate de dăunătorii ce sunt prezetați
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
maximă a păduchilor se înregistrează în mai - iunie și august septembrie. Acest afid este vector al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp, sere și solarii, atacând tomatele și pătlăgelele vinete. Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe tulpini, lăstari, inflorescențe și flori. Adulții înțeapă și sug sucul celular. Când atacul apare imediat după plantarea răsadurilor, plantele se ofilesc și se usucă. La atacuri mai tardive
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile pe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, care atacă peste 50 specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de culoare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
începe încă din vară, înainte de intrarea în hibernare și se continuă la apariția lor în primăvară. Ouăle sunt depuse în grupe (62 - 95 la ouă) pe partea inferioară a frunzelor de cartof sau alte solanacee cultivate și spontane: tomate, pătlăgele vinete, măselariță sau pe diferite buruieni din culturile de cartof sau chiar pe sol, în jurul plantelor de cartof etc. O femelă poate să depună până la 2000 ouă, iar după unii autori, până la 3000 (3096 ouă după Wegorex, 1957). Incubația durează între
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se transformă în pupe, iar primii adulți din această generație(G II) încep să apară din prima decadă a lunii august. Acești adulți se pot întâlni până toamna târziu (octombrie - noiembrie) pe diferite plante solanacee și mai ales pe pătlăgele vinete, iar odată cu răcirea timpului se retrag în sol pentru hibernare. Însă nu toți adulții părăsesc căsuțele pupale, o parte din ei rămân în sol în aceleași locuri până în primăvara următoare. Răspândirea acestui dăunător se face atât prin migrare directă prin
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof, mai ales cei care se găsesc la suprafața solului sau fructele de pătlăgele vinete. Larvele din primele vârste perforează frunzele sub formă de orificii mici, iar pe măsură ce înaintează în vârstă rod frunzele în întregime, uneori și lăstarii. La atacuri puternice din plante rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado pot
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mici, iar pe măsură ce înaintează în vârstă rod frunzele în întregime, uneori și lăstarii. La atacuri puternice din plante rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado pot atinge valori de la 100 % la cartof, până la 80 % la pătlăgele vinete și de 20 % la tomate. Dacă nu se aplică măsuri de protecție fitosanitară, culturile de cartof și pătlăgele vinete pot fi compromise (fig. 26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul nr.
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado pot atinge valori de la 100 % la cartof, până la 80 % la pătlăgele vinete și de 20 % la tomate. Dacă nu se aplică măsuri de protecție fitosanitară, culturile de cartof și pătlăgele vinete pot fi compromise (fig. 26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul nr. 2.2. Măsuri de prevenire de combatere. Se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. A) Măsuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aplicarea unor cantități de soluție corespunzătoare, în raport cu dezvoltarea masei vegetative a plantelor, pentru a se asigura acoperirea uniformă a tufelor de cartof; o interzicerea folosirii pesticidelor cu remanență de lungă durată, în perioada de fructificare și recoltare (pentru tomate, pătlăgele vinete); o tratamentele se fac la apariția larvelor de vârsta I-a sau a II-a, pentru ambele generații. S-a stabilit că larvele de vârsta a II-a sunt de 8 - 25 ori mai sensibile la pesticide în comparație cu larvele de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras, 10 - 15 % la ardeiul gogoșar, 8 - 10 % la năut și bob, 3- 5 % la pătlăgele vinete, castraveți și dovlecei. Pragul economic de dăunare este de 15 - 20 de ouă/100 plante pentru prima generație și 30 - 35 de ouă/100 plante pentru generația a doua (Perju T. și colab., 1983). Măsuri de prevenire și combatere o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
evanescens Westw. La larve și pupe sunt speciile Ophion bilineatus Say., Amblyteles comes Cress., Apanteles xylinus Say., Phorocera claripennis Macq., Winthemia quadripustulata F. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele și polifage ce atacă tomatele, castraveți, varză, ridichi, ceapă, pătlăgele vinete, ardei, mazărea, morcovul etc. Cele mai mai pagube sunt produse de larvele mature, care în sol rod țesuturile tulpinilor din zona coletului, din care cauză plantele se vestejesc și se usucă. PED = 1 - 2 larve/m2. Măsuri de prevenire și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
tenuicornis, Frankliniothrips vespiformis, Frankliniothrips myrmicaeformis și Chrysopa carnea Steph. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce produce pagube în sere, solarii, răsadnițe și apartamente. În România a fost semnalat în sere pe culturi legumicole (tomate, pătlăgele vinete, ardei, castraveți, dovlecei etc.), plante citrice (lămâi, portocal), plante floricole (Azalea, Begonia, Cineraria, Asparagus, Cyclamen, Chrysanthemus, Freesia, Ficus, Fucsia, Gladiolus, Gerbera, Hydrangea, Phoenis, Primula etc.). Adulții și larvele atacă frunzele, lăstarii și florile, înțepând și sugând seva din țesuturi. În urma
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ouăle sunt sensibile la temperaturi scăzute. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și o luminozitate de 3 - 4 mii de lucși. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
îndoite spre partea inferioară, cu tendință de brunificare și suberificate. Atacul pe bobocii florali se manifestă prin brunificarea, suberificarea și uscarea acestora. Fructele de ardei atacate rămân mici, au suprafața suberificată și sunt de calitate inferioară. La fructele de pătlăgele vinete, atacul se manifestă La atacuri puternice, culturile atacate sunt compromise și trebuie desființate. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea măsurilor de carantină fitosanitară prin interzicerea plantării răsadurilor infestate. - Eliminarea plantelor atacate și distrugerea lor prin ardere. - Cultivarea de soiuri și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de dăunare. Este un dăunător extrem de polifag. După unii autori, atacă peste 1300 specii (1500 specii, Roman Tr., 2003), ce aparțin la peste 40 familii botanice. În țara noastră, nematodul produce pagube numai în sere, îndeosebi la tomate și pătlăgele vinete, mai puțin la castraveți, salată morcov, țelină, varză, spanac, pepeni, fasole etc. Infestarea plantelor se face imediat după plantarea răsadului, iar prezența galelor pe rădăcini se semnalează abia după 3 - 4 săptămâni. Forma și mărimea galelor variază în funcție de planta gazdă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la soare, la cerul albastru, ca și cum am căuta un semn, o prevestire de sus a soartei care ne așteaptă. Alunecăm din ce în ce mai repede. Scârțâie vâslele-n juguri. Un grind înalt, țuguiat stă drept înaintea noastră, din spatele lui se ridică două țancuri vinete, ascuțite. Tot mai aproape, tot mai puternic saude într-acolo mugetul apei'' - Toancele. Descrierea lui Vlahuță rămâne un document al trecutului, pe când tabloul înfățișat de Almaș și Mancaș în ''Farmecul luminii'' este plin de viață și actualitate. Vorbind despre înălțimea
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
Ba-i albastră, ba îi verde Vântul unduie a lene Ba-i prietenă cu zarea Iar pe mal sclipesc în soare și-n culoarea ei se pierde. Pescăruși cu albe pene. Uneori tărcată-i parcă Ați văzut vreodată marea? Albă, vânătă-n furtună Negreșit să o vedeți Norii-n tunet se descarcă, Să-i știți unda și culoarea Se despart și se adună. Multele ei frumuseți. Alteori e marea lină, Să priviți pe vie hartă Blândă ca un lac aproape Cum
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
vedem lumina, nici chiar atunci când "lăsându-și gâtul alb pe spate,/ Cu capul moale aplecat în moarte,/ Alunecă învolburat pe mare./ Și spuma mării se făcu de purpur/ Când aripa lui frântă o atinse,/ Și valul se făcu de aur vânăt/ Strălucitorul trup când se topi". Zeu rănit de nerecunoaștere, ucis în privirea omului care îl crede nor32. Ivirea sa inaparentă e filtrată în semnele mundane, figură fără formă care coboară în lume învăluită în lumină 33. Dar "strălucitorul trup" nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]