2,614 matches
-
cer (6); îndelung (6); ochelari (6); priveliște (6); atenție (5); departe (5); în gol (5); ochii (5); pătrunzător (5); privire (5); a te uita (5); viziona (5); zare (5); curiozitate (4); lume (4); lung (4); în ochi (4); urmări (4); văz (4); vede (4); adînc (3); admirație (3); analiza (3); depărtare (3); dorință (3); interes (3); înapoi (3); înțelege (3); a observa (3); a uita (3); văzut (3); -(2); admirare (2); albastru (2); a analiza (2); analiză (2); bunătate (2); cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rău (7); simț (7); tot (7); uita (7); bucurie (6); ceva (6); ochii (6); culori (5); frumusețe (5); peisaj (5); privește (5); a observa (5); a zări (5); cerul (4); clar (4); cunoaște (4); departe (4); orizont (4); urmări (4); văz (4); vedere (4); (3); casă (3); chior (3); cunoaștere (3); dar (3); frumos (3); imagini (3); lucruri (3); lumea (3); cu ochii (3); sănătate (3); ști (3); a se uita (3); zărea (3); a admira (2); adevărul (2); afla (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Înțeleg prin corp ceea ce e În stare să se termine printr-o formă oarecare, să fie cuprins Într-un loc, să umple astfel un spațiu Încât să Înlăture din el orice alt corp; care să poată fi simțit prin pipăit, văz, auz, gust ori miros; să fie mișcat În mai multe feluri, nu Însă prin el Însuși, ci prin ceva străin ce l-ar atinge și de la care ar primi impulsul. Căci, de-ar avea În sine puterea de a se
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nega asta. Atunci ce cunoșteam, de fapt, cu atâta claritate În această bucată de ceară? Nu poate fi, cu siguranță, nimic din toate cele pe care le sesizam prin intermediul simțurilor; pentru că toate lucrurile ce depind de gust, sau miros, sau văz, sau pipăit, sau auz sunt modificate, și totuși ceara rămâne. Poate că era aceea ce gândesc acum, anume că ceara Însăși nu era nici dulceața mierii, nici mirosul plăcut al florilor, nici această albeață, nici această formă, nici acest sunet
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Iar ceea ce am observat aici cu privire la ceară se poate aplica tuturor celorlalte lucruri ce se găsesc În afara mea. Pe de altă parte, dacă percepția cerii pare a fi mai clară și mai distinctă după ce a fost descoperită nu numai prin văz și pipăit, ci prin multe alte căi, cu atât mai multă evidență, distincție și claritate trebuie să mă cunosc pe mine Însumi, deoarece toate rațiunile care folosesc cunoașterea și conceperea naturii cerii sau a oricărui alt corp, dovedesc cu mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
așa cum, atunci când tragem de unul din capetele unei sfori facem să se miște capătul celălalt. ART. 13. Această acțiune a obiectelor exterioare poate conduce În mod diferit spiritele În mușchi Am explicat În Dioptrica modul În care oricare dintre obiectele văzului ni se arată doar prin faptul că pun În mișcare locul, prin intermediul corpurilor transparente situate Între ele și noi, firicelelor nervilor optici care se găsesc În fundul ochilor noștri, mișcând apoi zonele din creier de unde provin acești nervi; ele se mișcă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de fond este prea puternic ca să se mai audă vocile de pe casetă. Uneori, atât moderatorul, cât și asistentul moderator se implică într-atât în discuție, încât uită amândoi să se ocupe de reportofon. Instalați instrumentele de înregistrare și microfonul în văzul tuturor, înainte de începerea întâlnirii. Reportofoanele și microfoanele ascunse sunt, de obicei, o alegere neinspirată, deoarece creează o atmosferă misterioasă, care nu este necesară. Prezentați participanților reportofonul la începutul discuției, ca o unealtă destinată înregistrării comentariilor tuturor. Evitați să acordați o
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
El n: Adevărul e că rușii sînt ai naibii de sentimentali. Sînt unici în chestiile astea. El 1: N-aș spune că sînt unici. Și englezii, și mexicanii, și eschimoșii suferă și mor din dragoste. Rușii însă o fac în văzul lumii, fără să le fie rușine. El n: Da... Totuși, nu știu cum să-ți spun, să vezi un bărbat bocind la picioarele unei femei... El 1: Facem gesturi mult mai dezagreabile și, totuși, nu ne e deloc rușine... Dar, înțelege, bărbatul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pentru a-și afla ursitul, fetele merg, noaptea, la o fântână, cu o lumânare de la Paști cu care luminează fața apei și rostesc: "Sfinte Andrei, / Scoate-i chipul în fața apei, / Ca în vis să-l visez, / C-aievea să-l văz!" Se spune că, în momentul descântării, apa din fântână se tulbură și fata își vede ursitul.400 În Bucovina se crede că apele potopului care "căutau, după învăluirea pământului și prăpădirea lumii, să înece corabia lui Noe, au fost oprite
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de lumi care respiră culoare și muzică. Și, în ciuda transparențelor și a vagului, ni se dezvăluie taina sau secretul: Mă lasă să-ți dezleg albastra bantă./ Veștmântul ce ți-l leagă sixofantă,/ Și mai luând din coșul cu smochine,/ În văzul lumii, să fac dragoste cu tine." Leonid Dimov este un poet original și unic în contextul poeziei anilor 1960-1975; dionisiac și apolinic, pictural și mozaical, el suprapune în poezia sa prin asimilare organică pe unii dintre poeții pe care i-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
demiurgic: " Unde ceasurile se potrivesc singure/ După inima lui Dumnezeu". Marin Sorescu își construiește poeziile după un anumit tipic; formulează, în primele versuri ideea, apoi o comentează descriind o lume de obiecte, se uimește, râde deschis, cum am spune, în văzul lumii, pentru ca la sfârșit, cuvântul, ver sul-poantă să dea adevăratul sens al poeziei. El conține atitudinea poetului, gestul, ironia, satira, tristețea, de fapt sinceritatea poetului. Exemplul poemului "Viziune" este edificator. Aflăm de la început că poetul se dimensionează, pentru a lua
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fântâni, și de tragedii./ Sub ceața care iese din miile de familii/ Ce se ivesc prin nunți și despărțiri,/ Poetul sapă temelia zerourilor lungi și scoate/ De acolo pământ, ca dintr-o fântână,/ și dezghețând întortocheatele torturi/ Ridică sus, în văzul planetelor,/ O altă/ Planetă, care are în centru craniul/ Perfect al singurului lor strămoș." Un elan de sinceritate rectifică sentimentul de izolare, sporind emoția lirică în poemul "Ceva care e-al tău": "Ai iarăși sentimentul că a murit un om
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cred. DON JUAN: Trebuie să mă crezi, fiindcă altminteri prea ai fi neîndurătoare cu mine și, ca încheiere, te întreb încă o dată dacă vrei să-mi fii soție. Primești sau nu primești să fii nevasta mea? CHARLOTTE: D-apoi să văz ce zice și tușa. DON JUAN: Atunci dă-mi mâna, Charlotte, dacă tu primești cu adevărat. CHARLOTTE: Fie, dar te rog frumos, domnule, să nu-ți faci râs cu mine, că eu din toată inima fac ce vrei dumneata; să
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
hoț și nimeni nu e dispus să-l ajute, Ion pentru că a fost bătut, Dragomir pentru că a ucis din patimă pentru o femeie, sau Stavrache din patimă pentru o avere. Este perioada din care datează celebra expresie Simt enorm și văz monstruos din bizara schiță Grand Hôtel Victoria Română. Filologul și scriitorul Florin Manolescu remarca: Până la Caragiale, niciun alt scriitor român nu și-a mai pus problema studiului sistematic al dereglării mecanismelor umane. ("Caragiale și Caragiale", Ed. Humanitas, 2002) Lui, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
imaginile sale (sociale, politice, mediatice) este o iluzie. Cele trei forme de imagini și de reprezentări sociale pot fi considerate "documente contrafăcute". Ele denotă alterități în structura sa funcțional-politică. Omul inventat al procesului capitalist de civilizație este un celălalt al văzului. Omul de azi, marele anonim, este și un dincolo de principiul reprezentării (din cunoaștere și din politică). Ceea ce trebuie să moară într-un mod decisiv din ființa sa nu este "inadaptabilitatea sa" la trend-urile epocii, la politicile vremii, la socialul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
formal, abstract, caracterizat prin simboluri și tehnici (clar-obscure) de a spune, prin semne și semnificații. Spusul foucauldian poate fi perceput ca o "codificare" a constatărilor sale dintr-o evidență istorică. De fapt, spusul în Modernitate a devenit un celălalt al văzului. Dacă până în secolul al XVI-lea a spune era în continuarea lui a privi, din acel moment avem o impenetrabilă distanță dintre ceea ce se spune și ceea ce se vede, dintre vizual și oral/scris. Începând cu secolul al XVII-lea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
răsună în toată opera, ca un contrapunct impetuos. După caz, pot surveni și replicile, nu excluse din schema (sau scena) provocării. Iată una din ele, însoțind ieșirea din scenă,...întrucîtva grăbită, a lui Lefter Popescu: "Și după ce i-au luat văzul, trage-i, pumni, palme, și pe urmă care cu ce apucă, baba cu o cratiță, fata cu o scurtătură de lemn și femeia cu un tîrn (...): -Na belete! na belete!! na belete!!! Cînd au ostenit bine chivuțele, a plecat și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
plăcerea de a privi și de a fi în posesia adevărului uman cuprins în pornirea spre existența indistinctă, ce acordă gregarității, in-diferenței, un loc categorial. Cine crede că autorul și-a făcut o profesiune de credință din "simt enorm și văz monstruos" pare a scăpa din vedere tocmai apetitul enorm al scriitorului pentru situațiile cocasse, pentru ceea ce este (privit cu voluptate) "caraghioz" (și monstruos, de ce nu?). Mica mărturisire cataloghează, altminteri, o dispoziție pasageră, a călătorului poposit la Grand Hôtel "Victoria Română
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Parcă sunt tropote de cai, bubuituri de mai înfundate, convorbiri misterioase și agitate. O încordare înaltă a atenției ascute simțirea auzului în singurătatea nopții; cînd ochiul e dezarmat și neputincios, auzul pare că luptă să și vază." Infirmitate pasageră, lipsa văzului slăbește puterea înțelegerii. Victima este oricum într-un spațiu devenit avanscenă...Ce se întîmplă (sau se "petrece") alături, dincolo de spațiul vizibil, deplasează accentul, controlează, deformînd-o, atenția protagonistului. În ordinea textului, dubla scenă oferă concursul simultaneității unor forțe inegale, mistificate prin
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
zăpada-i cât gardul"). Titlul poeziei este scris în grafie regională și în atmosfera caracterizată prin dezordine și decosmicizare, este invocată iubita: "Te uită" și "privește". Două obiecte care delimitează spațiul exterior de cel interior ("geamul" și "hornul") se adresează văzului și respectiv auzului. În casă focul simbolizează combustia interioară, femeia asigură intimitatea ("Și vino și tu mai aproape"), iar lectura devine o modalitate de salvare, un act ritualic: "Nu rîde... citește-nainte". Dar, prezența lecturii este condiționată de prezența iubitei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
roșiile. • Când vă planificați grădina sunteți liberi să așezați straturile de verdeață unde doriți, dar este mai bine să le rezervați o grădiniță separată sau să le semănați pe marginea straturilor sau în grădina alpină. Verdețurile sunt o încântare pentru văz și miros. • În funcție de dimensiunile grădinii dumneavoastră este bine să aveți și o alee sau două între straturile de legume, suficient de late pentru a putea trece o roabă. • În cursul lunii iulie este recomandat ca măcar de trei-patru ori să
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Ceea ce trebuie spus aici este că, pe parcursul dezvoltării sociale, oamenii au „reușit“ să asocieze expunerea zonei genitale cu vulnerabilitatea, au acoperit-o și astfel au uitat s-o exploreze cu simțurile de bază. La om, aparatele senzoriale de bază sunt văzul și auzul. În ceea ce privește propria zonă genitală, ea nu este explorată cu nici unul dintre ele (cu auzul e chiar greu, nu-i așa?). Singurul analizator pe care-l folosește frecvent omul pentru zona sa genitală este cel... visceroceptiv. Acesta este de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
să trecem la părți mai romantice! Drept în ochi „Îmi place că ai ochi frumoși!“ Aceasta este o frază la ordinea zilei printre cei care se caută pentru a se iubi sau măcar pentru a face dragoste. Dintre toate simțurile, văzul este cel mai important pentru om; atât de important, încât nervul optic și retina nu sunt organe separate, ci o prelungire directă a creierului către lumea exterioară. Încă dinainte de a învăța să vorbească, oamenii știu să se pri vească unii
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
se află nevoile rudimentare, iar spre vârf sunt cele care cer împlinirea de sine. Ei bine, pe măsură ce pornim spre vârful piramidei, ceea ce era perceput ca fiind plăcut devine ceva frumos. De obicei, ceea ce este plăcut este ceva cunoscut pe cale senzorială (văz, auz, miros, atingere, propriocepție, interocepție etc.), se află într-o cantitate optimă și răspunde unor nevoi fundamentale. În schimb, ceea ce e frumos nu este obligatoriu să vină din exterior (căci există vise, reverii, fantasme frumoase), și chiar dacă este perceput senzorial
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ei modifi că în bună măsură comportamentul animalului receptor. Cum omul este unul dintre cele mai slab dotate animale în materie de miros, am putea specula că ceea ce îi atrage pe ei către potențialul partener sunt „feromonii“ percepuți pe calea văzului sau auzului. De exemplu, aspectul părului, caracteristicile sfârcurilor, descoperirea anumitor părți ale corpului sau ascultarea anumitor sunete cu conotație sexuală acționează ca adevărați feromoni pentru majoritatea celor ajunși la o vârstă propi ce vieții sexuale. Pe de altă parte, mirosul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]