6,856 matches
-
într-o lume lipsită de surprize în care, vorba lui Lepenies, "nu mai este nimic bun de făcut" (p. 102). Și atunci ce se mai poate aștepta de la intelectuali? Răspunsul lui Lepenies este unul mai curînd diplomatic, cu o alură vagă de tatonare prudentă a viitorului. În opinia lui Lepenies, intelectualii trebuie să facă trei lucruri, toate constînd în putința de a da rost acelei emoții inițiale cu care privesc lumea: 1) să nu se lasă furați de mirajul progresului omenirii
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
însă mai multe și mai complexe. Avînd un tipar bazat pe repetiție parțială (repetiție gramaticală și cvasi-sinonimie contextuală), expresia are rolul fundamental de a evita o lungă enumerare, de a rezuma generic acțiunea. E unul din numeroasele mijloace ale nedeterminării, vagului, impreciziei de care dispune limba populară (nu știu cine, așa și pe dincolo); mai mult decît celelalte, are un sens ironic stabil. Magdalena Vulpe a numit formulele de acest tip secvențe rezumative sau ,rezumate passe-partout". Nedefinirea, omiterea unei descrieri mai exacte a
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
dificultăți. Plus că Inchiziția, care îi era pe urme, e portretizată caricatural, ca incapabilă de a prezenta vreun pericol real. Acum aflu că Tom Stoppard a dat o mînă de ajutor la ultimele retușuri ale scenariului. Mda, văd o paralelă vagă cu Shakespeare in Love, dar acolo tragedia și comedia erau cât de cât potențate. Aici nu e cazul, din cauza degringoladei de incidente: toate poveștile aferente o sugrumă pe cea principală, iar amorul dintre Casanova și Francesca Bruni (Sienna Miller) cade
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10793_a_12118]
-
de anticariat, marcată mai cu seamă de anii persecuțiilor împotriva scriitorilor evrei, când trebuie să se ascundă; relație de ură/iubire cu Lina, femeia pe care o va cânta în toată opera; criză permamentă de identitate, de credință (cu o vagă tentativă de a se creștina la sfîrșitul vieții); crize sexuale, sensibilitate însângerată de muchiile abrazive ale verbului a fi. Si cu toate acestea, o blândețe devenită adevărată linie de conduită! O compasiune infinită pentru animale, păsări, ființe umile. Cele mai
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
nenumărate poeme despre păsări ș.a.m.d. Aici se află marele oximoron intern al acestei poezii: ea ne prezintă enunțul liniar ca o simplă poveste, dar interiorul poemului este un arc încordat, pe care nici finalurile ,stinse" sau notațiile cu vag aer anecdotic nu-l eliberează. Spectacolul animat al serii, gălăgia auzită prin fereastra deschisă, omul întins pe pat dându-și seama că doar gândul la moarte îl mai ține în viață, în viața care a trecut - iată cadrul generic dar
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
pe scară?!"" (Greutatea specifică). Miza unor asemenea producții pare minimă, iar platitudinea (ca să nu spun: mediocritatea) lor e totală. Perisabilitatea textului se verifică prin faptul că îl uităm de îndată ce l-am parcurs. Dincolo de certitudinea că nu există o cât de vagă semnificație de adâncime (a-i cere adâncime unui manierist înseamnă a-l jigni), nici o imagine nu ne reține atenția și nu se păstrează în memorie. Ceea ce e, iarăși, curios. Adevărul este că din poeții mari (de la Mihai Eminescu la Cristian
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
Mare parte din ce prezintă televiziunile la știri sau din ce scriu ziarele sapă prăpastia dintre mine și contemporanii mei. Și reciproc. Stăm pe maluri diferite care se îndepărtează din ce în ce mai tare. Stăm pe insule diferite și avem senzația, doar, destul de vagă și aceea, că știm ce gîndim, cum și ce mîncăm, ce visăm, ce iubim, ce urîm, că ne zărim, că ne intuim. Se adaugă la asta comentariul unora și altora, care manipulează percepțiile, receptarea, care bruiază înțelegerea. Și realitatea. Care
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
Cristian Teodorescu Dornic să mai intre și el într-un scandal ca să ajungă pe prima pagină a ziarelor, un vag poet și tot mai vag politician împroașcă în stînga și în dreapta cu insulte, doar, doar i-o mai răspunde cineva. Nu-l mai iau în serios nici oamenii lui din partid. În Parlament stîrnește râsul. Foștii lui aliați se uită
Diverși nebăgați în seamă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10974_a_12299]
-
Cristian Teodorescu Dornic să mai intre și el într-un scandal ca să ajungă pe prima pagină a ziarelor, un vag poet și tot mai vag politician împroașcă în stînga și în dreapta cu insulte, doar, doar i-o mai răspunde cineva. Nu-l mai iau în serios nici oamenii lui din partid. În Parlament stîrnește râsul. Foștii lui aliați se uită prin el, chiar și atunci când
Diverși nebăgați în seamă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10974_a_12299]
-
tentată să le recunoască, suprapunîndu-le, spre identificare, unor amprente atavice pe care ea le-a conservat undeva, într-un spațiu dezafectat al conștiinței. Siluete hieratice, obiecte golite de funcție, atitudini și figuri ambigue, structuri zoomorfe și însemne ale unor ceremonii vagi, iată, la un prim-inventar, reperele unei noi morfologii care apar în această pictură. Acum intervine, însă, și o migrație a semnului spre centrul imaginii și limbajul este constrîns să accepte necondiționat o dublă misiune; aceea de a se autoreprezenta
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
imperiale de mormânt./ Aici se băteau monede calpe pentru cumpărarea și uciderea vrăjmașilor" etc. (în capitolul 10, Păcatele lumii). Aceasta este, de fapt, tema esențială a romanului: crepusculul unei lumi, ce-și găsise probabil strălucirea în vremuri bizantine, evocate în vagi amintiri. Milionarul are rolul de a salva această lume, așa cum este ea transmisă în povestiri, legende, toponime și resturi de text. Generalul Marosin, proprietarul celor mai întinse terenuri, victimă a rudelor care i-au fărâmițat ferma, proprietățile dicomesiene și mavrocordate
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
retenție a umilinței: ,oricum nu mă prea respect". Logic, reaua opinie de sine se extinde și asupra trudei literare proprii, adesea depreciate, înghiontite, trimise la colț: , Deși fundamental leneș, am muncit mult, dar nu chiar cu ardoare". Ori: ,în afară de o vagă veleitate literară, nu urmăresc nimic. Trăiesc și atîta tot". Ajuns, la insistența unor prieteni, la întrunirea unui cenaclu literar, autorul își denunță incompatibilitatea cu ,oamenii în general deștepți și dezinvolți" ce-l umplu: , Mă simt transferat pe altă planetă, populată
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
unor prieteni, la întrunirea unui cenaclu literar, autorul își denunță incompatibilitatea cu ,oamenii în general deștepți și dezinvolți" ce-l umplu: , Mă simt transferat pe altă planetă, populată cu ființe cu care nu am nimic în comun. Cel mult, o vagă asemănare". Dar e oare autentică această umilință? Sau e doar ceea ce se cheamă, printr-o moralizare a unui fenomen natural, un soi de cameleonism? Surpriza e de-a constata că dl Livius Ciocârlie e atît de ironic încît neîncrederea în
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
Lituania, din Egipt și pînă în China, din Macedonia pînă în Guineea, din America pînă în Bulgaria și din Mexic, Argentina, Thailanda, pînă în Polonia, Iugoslavia și Rusia, artiștii au răspuns cu o promptitudine incredibilă dacă ne gîndim cît de vagă este România pentru foarte multe țări din lume. Toate genurile de gravură, de la cele realizate prin acțiune mecanică și pînă la cele obținute prin atacuri chimice, demonstrează cîteva lucruri care merită remarcate și, unele dintre ele, chiar analizate cu un
Despre artă, geografie și solidaritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11012_a_12337]
-
zburau și ele - păsări albe -, se amestecau cu cele negre iar eu... Aș fi tras cu arcul să dobor păsările negre... Cum să uit acea zi? După defilare am primit o scrisoare din Germania. Nu era scrisul mamei și o vagă presimțire m-a făcut să o deschid cu teamă.” „Mai bine nu te întâlneam în viața mea!” O altă temă prezentată de roman este aceea a căsniciei eșuate, nerealizate. Un cuplu care trăiește calvarul absenței comunicării, al suspiciunii, al geloziei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
străbună cizme purtau pedeștrii - moscoviții strigoi ce-n fața lumii - mătrăgună se încuscreau cu cei afurisiții nu mai am tuș să mâzgălesc zăpada dar nu chemați poeți scălâmbi să scrie ce îngeri ne-au târât în azăvada acestor cruci de vagă veșnicie vânează corbul literele mele îi dau și lui grăunțe d-aia-i corb să soarbă imnuri dintre menestrele și nu se cade: să rămână orb numai poeții pot umbla-n proteze cu bube mari pe trup - pe cât cuprinde și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
reconstituită, ca o traumă profundă, în colectivizarea forțată, însoțită de crime, brutalități și abuzuri. Rezultatul este cel care se vede și deconcertează frapant: o lume anapoda, cu toate determinațiile slăbite, dacă nu suspendate. Spațiul și timpul sunt incerte, deși există vagi elemente de situare. Orașele imaginare Câmpuleț și Turnu-Vechi, satul Pătârlagele, dintr-o zonă cu mulți nemți, au legături și vecinătăți cu Timișoara și Reșița, amintite în roman. Reperele temporale pot fi identificate undeva în a doua parte a deceniului șase
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
Moromeților. Deși Tică Dunărințu întreprinde o anchetă pentru aflarea unui adevăr ascuns (cum a fost omorât tatăl său?), romanul nu are un aspect evident de justițiarism, pentru că nimeni nu mai are conștiința valorilor etice (adevărul, dreptatea, onestitatea), decât ca o vagă amintire. Deși deducem că raporturile dintre oameni sunt alterate de noile structuri ale puterii comuniste discreționare, în ofensivă împotriva rezistenței țăranilor la colectivizare, romanul nu e niciodată tezist politic. Dacă includem romanul F într-o categorie sau alta (romanul obsedantului
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
e păstrarea anonimatului și a discreției, ambele fiind reprezentate drept garanții ale parvenirii. Din acest motiv personajul principal (Daniel Craig) refuză să își declare numele într-un dialog cu spectatorul. Cred eu că, tocmai pentru că nu ai nici cea mai vagă idee despre trecutul protagonistului, s-a inserat acest dialog, pentru a facilita sutura. Pe de altă parte, replicile lui XXXX denotă reguli de bază pentru a fi un gangster valid și dau ceva informații de background, dar nu furnizează indicii
Despre gangsteri, psoriazis și bomba atomică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11056_a_12381]
-
culegători, în tot cazul, de istorii orale, fac interviuri. Cu ei, un soi de autodictări cum primeai în clasele mici, și cu alții, copii, bătrîni, mame, doctori mamoși etc. Deosebirea dintre ,tabere", a trecuților prin viață și a ucenicilor cu vagi aduceri aminte, e că unii știu, pe cînd ceilalți cred. Așa că recapitulările sînt de două feluri: unele pitorești și duioase, întoarceri dezordonate într-un timp dă dămult, mai dă dămult, altele naive și ,înflorite", săpături într-un șantier recent, al
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
mult mai puternice decît asemănările existente între cele două mișcări naționaliste. Iar faptul că două curente politice au trăsături comune nu-ți poate da dreptul de a pune semn de egalitate între ele. Și atunci, toată drama vine din folosirea vagă a unui cuvînt căruia nu i se precizează întocmai semnificația - și anume fascismul. Vag fiind, el poate fi aplicat oricărui curent naționalist interbelic, iar, în cazul românesc, răsfrîngerea acestui termen asupra Mișcării Legionare aduce cu o ajustare ideologică făcută din
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
sintaxe consacrate, propun fie angajarea unui tip superior de alcătuire a unui context muzical, fie o clasificare subtilă a materialității actului componistic, dictată de gradul de teatralitate al factorului sonor. Tentativele de repunere pe rol a oralității primordiale au totuși vagi șanse de izbîndă atîta vreme cît, spre deosebire de epocile arhaice, bazate pe gramatici comune, imuabile, muzicile conceptuale dezvoltă o permanentă escaladare a limbajelor particulare, insulare, nu de puține ori factice și perisabile. Mai mult, încărcate de anexe, în care se scufundă
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
Oana Pughineanu și Laura Husti-Răduleț. Născut în 1974, cu o biografie clujeană de studii la Litere (absolvent în 1997), un stagiu de studii aprofundate la Geneva (în 2002), Adrian Tudurachi este acum cercetător la Institutul "Sextil Pușcariu". Având fizionomic o vagă asemănare cu Mircea Martin, tânărul literat clujean, fire discretă, rezervată și bănuitoare, este mai degrabă un teoretician, decât un practician, preferând studiul de bibliotecă în locul bătăliilor publicistice. O versiune prea drastic revizuită (scurtată!) a tezei sale de doctorat despre Mihail
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
România anului 2006, înfruntare polemică și discurs revendicativ. Există pe această temă o întreagă bibliografie de specialitate, mai ales franceză, dar ea rămîne ignorată cu superbie; cel puțin pînă acum, observăm mai ales vocația interjecțională a disputei, evocarea confuză și vagă de argumente literare pentru mascarea unor pulsiuni ce n-au nimic a face cu literatura, ci doar cu obsesia afirmării sociale și mediatice. Așa a fost mereu și pretutindeni, dar cu atît mai mult în România acestui început de secol
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]
-
de nemișcarea pereților a sunetelor/ pot să nu spun nimic în multe feluri/ cel mai simplu e să arăt/ cum pe asfalt trec umbre cu sodă în gură/ săculeți cu sodă în fiecare odaie în fiecare dulap/ și-un miros vag de gutuie în subsuoara statuii după ploaie". în consecință se petrec diverse substituții. în locul semenilor sînt cîntați homunculii alcătuiți din trăsăturile umanului dezagregat, produse ale unei amare fantezii combinatorii: ,Homunculii atîrnă de pereți și de tavan/ ei pătrund unul într-
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]