2,042 matches
-
sanitar rusesc sosit în localitate; (...) în grădina din fața primăriei s-a defectat instalația de apă de la începutul războiului, iar, pe de altă parte, această grădină, la fel ca și grădina Publică, este inundată, mai ales noaptea, de zeci de câini vagabonzi ce strică toate plantațiile; o altă lacună contra întreținerii grădinilor este că în ultimul timp s-au dat săptămânal și chiar de dou) ori pe săptămână serbări în grădina Publică, umplând grădina de hârtii și confetii și rupând florile; personalul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
după o minuțioasă cercetare, și în fondul „Prefectura Județului Fălciu”. Pe baza documentelor descoperite în aceste trei fonduri, vom încerca reconstituirea unui fragment de istorie a evreilor pripășiți pe aceste locuri. a. Ajutoare bănești pentru evreii săraci dar și pentru...vagabonzi! O calitate deosebită a evreilor a fost aceea a întrajutorării reciproce, semn al unei puternice și aproape indestructibile solidarități. Am spus „aproape indestructibilă” deoarece, după cum se va vedea pe parcursul acestui scurt capitol, unitatea evreilor avea să fie aruncată în aer
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
erau uitați nici tinerii studioși, indiferent de sex, astfel, comunitatea aprobase „D lui Simon Faerștain suma de 500 de lei, subvenție pentru fiica sa”. Pe 28 septembrie 1930, conducerea Comunității acordase un ajutor de 100 de lei „...unui trecător sărac VAGABOND (subl.ns.) dela colonia Răducăneni”. b. Satin negru pentru un steag funerar creștin Pe data de 30 martie 1930, în cadrul unei ședințe extraordinare, „Epitropia Comunității Israelite din Huși” (aceasta era, cu certitudine, denumirea completă a asociației de întrajutorare hușene), s-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Zaverseniuc. Din păcate, nu am găsit niciun fel de rezultat al acestui demers disperat. Medicul veterinar-primar al județului Tutova, Victor Beldeanu, scria primarului urbei, Paul Constantinescu, la data de 26 martie 1946 următoarele: „... hingherii angajați de Primărie pentru prinderea câinilor vagabonzi din oraș, nu pot să-și execute meseria la periferie din cauza cetățenilor agresivi”. Din cauza acestor înaintași de-ai celebrei actrițe franceze Brigitte Bardot, orașul risca a se umple de câini ce datorită foamei generale puteau deveni extrem de agresivi. Pentru a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Criminali sexuali pe ecranele televizoarelor, jocuri video "mortal combat", filme năucitoare care te fac să vomiți și muzicieni care "dansează" cu moartea, cu ace de siguranță înfipte în nasurile însîngerate, cîntece despre distrugeri, vagabonzi și psihopați criminali rătăcind în miez de noapte, toate acestea sînt teme străvechi ale culturii populare moderne. Tradiția violenței în spectacolele de divertisment își are începuturile în filme ca Night of the Living Dead și Psycho și include povestirile cu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
calitativă, ci de fiecare dată, după fiecare școală terminată, acumularea e pur cantitativă. Mara surprinde schimbarea oamenilor în mod obiectiv prin creștere, prin succesiunea vârstelor. Hubărnațl e pe rând un adolescent sfios și timid, supus, până la desființare tatălui, sau un vagabond declasat, complet debusolat în afara căminului, apoi dintr-odată maturizat printr-un miracol al vârstei și al experienței, încă o dată aruncat în degradare prin agresivitatea, duritatea și obtuzitatea neiertătoarei sale soții, în fine bărbatul model devenit în mod natural exemplar. E
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
povara spaimelor ancestrale. Iezuiți, evrei și francmasoni nu sînt considerați doar agenți executivi privilegiați ai intereselor ostile ale anumitor state rivale. Amenințarea pe care o reprezintă ei n-a încetat niciodată să tulbure visele cetăților pașnice. E vorba de amenințarea vagabondului, a nomadului care dă tîrcoale caselor fericite ("O invazie de oameni, spune Michelet, care au trecut unul cîte unul"). De amenințarea călătorului necunoscut care aduce cu el boala sau epidemia, a cărui venire face să putrezească recoltele și să piară
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
două sisteme de reprezentare, de două viziuni distincte, dar care provin dintr-o aceeași temă, confruntarea își păstrează valoarea sa demonstrativă. De fapt, povestea lui Claudel e împărțită în trei timpi: chemarea, puterea și gloria, martiriul. La început, un adolescent vagabond numit Simon Agnel, hoinar, instabil, descoperă dintr-odată că i-a fost dat un destin neobișnuit. Simte că este așteptat de întregul popor care nu mai suportă inerția, mediocritatea și banalitatea cotidiană: "Mi-a fost hărăzită gloria, o glorie severă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Diacronic, se poate constata o multiplicare a modalităților de delimitare a alterității; cei ignorați (exclușii istoriei), cei anormali (nebunii), cei puțini (minoritățile etnice, religioase, rasiale, superdotații), cei excentrici (devianții, revoluționarii), cei străini (barbarii), cei alienați (săracii, sclavii), cei marginalizați (cerșetorii, vagabonzii, bandiții, societățile secrete, bolnavii contagioși)." (Ibidem). 396 Manuel Castells, op. cit., p. 6. 397 "Avem o imagine despre propria noastră comunitate și despre cultura care stă la baza ei, dar imaginea respectivă este strâns legată de existența unui alt grup." (Petre
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prototipul. Coșer, grajd, alte „dosuri” adică „perdele” pentru adăpostit animale sau produse agricole erau dictate de rangul de avere. Azi, sunt aproximativ 6 vaci, 10 cai, câțiva porci, un număr mic de păsări de curte și 20 de câini (fără vagabonzi). Nu sunt troițe. Cel mai mult impresionează astăzi vegetația deasă, pădurile de salcâm din sat, cele două păduri înconjurătoare, Necorița la apus, Daja (și nu altfel) la sud. Vârsta medie, peste 60 de ani. Încercând câteva „fire genealogice”, fără a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
închisoare, prezentat fiind de avocații săi ca un "idealist excesiv", "un mare naiv". Dar, mai înainte, el fusese achitat de Curtea de juri de la Versailles în fața căreia compăruse, în urma morții "brutale", considerată suspectă, a tatălui său. Devenind "un fel de vagabond", un instabil, el încercase să răpească o vedetă de music-hall și să amenințe prin șantaj un actor celebru. De data aceasta, una dintre victimele sale, grav rănită de grenada aruncată de criminal în momentul asaltului, murise la spital. Și aici
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Aceste evenimente au contribuit la atenuarea simpatiei de care se bucurase România în presa internațională după evenimentele din 1989. Astfel, s-au creat o serie de clișee referitoare la România: cerșetori; copii bandonați și bolnavi; delincvență; sărăcie și corupție; câini vagabonzi; maltratarea minorităților naționale; obiceiuri arhaice (căsătorii de minori în rândul țiganilor); contrabandă cu țigări; Evenimentele pozitice care au atras atenția presei internaționale până la 1999 au fost mai puține: performanța echipei naționale de fotbal de la campionatul mondial din S.U.A. (1994); semnarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sărac?" Grupuri sociale Categorii tematice Clase mijlocii implicate sau nu în lupta împotriva sărăciei Săracii așa cum sînt ei definiți în RS a claselor mijlocii (n=20) Total (n=80) Da (n=30) Nu (n=30) Fără locuință, fără domiciliu stabil, vagabond 96,7 93,4 90 93,8 Lipsuri materiale totale, lipsuri 100 96,7 75 92,5 Fără loc de muncă 86,7 70 65 75 Lipsa banilor 83,3 70 65 73,8 Dificultăți în a-și pro-cura mîncare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
reprezentările sociale, Ciudad de Mexico (24-27 august, 1998), Universidad autonoma metropolitana Iztapalapa/LEPS MSH-Paris. Ca urmare a analizei conținutului tematic, remarcăm o concentrare puternică a discursului subiecților pe marea sărăcie și lipsurile materiale. Persoana fără locuință (cei fără domiciliu stabil, vagabonzii) este în mod unanim desemnată ca prototip al acestui ansamblu social de către 93,8% dintre subiecți. Două anchete subliniază clar acest lucru, afirmînd, despre cei fără domiciliu, că este vorba despre "vitrina" sărăciei sau de "imaginea" care apare prima în legătură cu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Giurgiului! Înăuntru, grămezi de noroi; câteva străzi pavate cu dale enorme, dislocate și desfundate; case joase cu un simplu parter; garduri de uluci din lemn mâncat de cari, sordide curți de păsări, vaste spații necultivate în jurul locuințelor, legiuni de câini vagabonzi, de porci, de gâște zgomotoase, de mârțoage, toate bălăcindu-se și zbătându-se în dezordine: așa se prezintă acest târgușor pe care dicționare impertinente îl califică drept oraș fortificat și port activ. Singura noastră dorință era să ne îndepărtăm de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
te va ajuta; asta îi face bine. Aici, cerul ajută în mod evident populația; legiuni de corbi sunt trimiși pentru a servi drept auxiliari poliției municipale; aceste utile carnivore nu pot să înghită totul de când ingrata poliție a suprimat câinii vagabonzi, alte ajutoare nu mai puțin eficace. La muncă, deci, bucureșteni, nu aveți decât să ajutați cerul. Se strigă sus și tare împotriva folosirii garnizoanei pentru lucrările stradale. Oare nu cunosc românii operele ilustre ale soldaților romani, strămoșii lor? Cine a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sociale, trebuie să se protesteze împotriva unor astfel de instituții bazate pe amăgire și mascându-și cu un titlu pompos jugul de fier. Țăranii din Moldo-Valahia se află departe de a fi fericiți; unele triburi de țigani trăiesc aici ca vagabonzi; nu și-ar schimba nicicum soarta pentru această sclavie deghizată, pentru această existență amfibie; această stare pseudo-militară și pseudo-agricolă; această viață strict reglementată, încastrată rigid, în care toba bate fără încetare, unde inima nu mai bate. Partea a doua Moravuri
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sunt și în Polonia, Germania și Alsacia. În sfârșit, pe ultimele trepte ale scării apar țiganii (boemieni), împărțiți în trei categorii distincte: 1. muzicienii sedentari și ambulanți; 2. artizanii, veterinarii, geambașii, potcovarii, lăcătușii, căldărarii etc.; 3. o hoardă josnică de vagabonzi, hoți, cerșetori, dintre care se recrutează cu greu muncitori pentru zidărie și lucrări de drumuri. Această ultimă categorie este, din toate punctele de vedere, inferioară celorlalte două; ea diferă de ele prin trăsături și printr-o destrăbălare de nedescris. În
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se transformă în ruine; dâmbul în vârful căruia e făcută construcția e invadat de scaieți și mărăcini; zidurile cedează; îngrăditurile au dispărut; inscripțiile sunt atacate de cuțitul demolatorilor. Rotonda nu mai e decât un grajd unde se refugiază vitele și vagabonzii. Piciorul crucii e înfipt într-un sol înșelător căruia pana noastră refuză să îi dea un nume. Oare această profanare va avea un sfârșit? O dorim, spre onoarea țării. l`Aluta (Olto) în original; autorul folosește mai departe denumirea de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
din umeri unii nici măcar nu-mi răspundeau, ca și când ar fi fost surzi. Dobrinescu îmi spusese numai stația de coborâre, dar a câta la dreapta sau la stânga, uitase să-mi precizeze. Era să renunț, când am dat peste un puști, un vagabond cu genunchii goi pe vremea aceea rece; m-a dus foarte sigur pe strada pe care o căutam. Era departe de stație și în afara bulevardului principal, spre câmpie, doar cu câteva case, plină de gropi, hârtoape... - Na, mă, și ție
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai discut cu tine înainte de a hotărî dacă să continui singur sau să-i vorbesc Marelui Judecător în legătură cu această problemă. \ UNDE A FOST VĂZUT CREIERUL ULTIMA OARĂ? \ Zvonurile sunt contradictorii. Ultima versiune cunoscută datează cam de douăzeci de ani. Un vagabond \ mort între timp \ a declarat că într-o noapte, pe la ora două, a văzut o navă uriașă zburând pe deasupra muntelui în care era adăpostit Creierul. Sub ochii lui, ușile enorme de oțel de deasupra s-au deschis, iar nava a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
promovată de Alexandru Slătineanu 585. O notație de la 6 martie 1917 din jurnalul lui I. Cantacuzino ne încunoștințează despre ivirea în stația de triaj de la Vaslui a unui foarte activ focar de holeră. Germenul fusese adus de la Bârlad de niște vagabonzi purtători de vibrioni. S-a produs atunci în stație îmbolnăvirea a 60 de persoane. Era vorba deci de "o epidemie locală"; infecția, oricât de dramatic a izbucnit, a putut fi rapid jugulată, astfel că populația din zonă n-a trecut
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vorbesc cu mine, însămi; mi-e dor de un dialog sincer, prietenesc. Plec să mă sfătuiesc cu fratele meu, codrul, flinta am lăsat-o în cui, îmi iau doar un stilou. Fug de subsolurile mizere, cu șobolani, de găștile de vagabonzi și de hiene, Perverșii ce stau în fruntea unor obști care te marginalizează și te umilesc. De indivizi ce fac afaceri dubioase care cunosc doar tabla adunării și a înmulțirii fără de control. Și-n vreme de criză își trag numai
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
pe peron cu riscul să întârzii la serviciu. Orașul meu trepidant parcă și-a pierdut ritmul... Oamenii merg aplecați de griji, sunt tot timpul în doliu, parcă în fiecare zi le moare puțin, câte puțin, speranța. Pe străzi, nici câinii vagabonzi nu se mai arată, nici acoperișul clădirilor cu zăpadă, nu colorează atmosfera... Diminețile de iarnă, altădată, sprințare, ca fulgii de nea, s-au ascuns după o cortină de ceață în gri la fel ca și viața. Degeaba am sădit clipe
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Marea vede chipu-i pal Și-n adîncu-i zugrăvește Prin ruini un ideal. Un pescar pe țărmuri trece Și din placa de argint Vede zâna tristă, rece Prin risipe rătăcind. Peste-un an în nopți de vară Vezi pe luciul vagabond, Cum pescaru-n luntre sboară Cu-al ruinei geniu blond. {EminescuOpIV 7} HORIA Să priveasc-Ardealul lunei i-e rușine Ca-a robit copiii-i pe sub mâni streine. Ci-ntr-un nor de abur, într-un văl de ceață, Își ascunde tristă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]