4,335 matches
-
sta la baza unei cogestionări a capitalului artistic muzeal (cu școala, biserica, unele structuri comunitare etc.). Iar lista posibilelor soluții rămâne deschisă, pentru a ieși, totuși, cu ceva din muzee, și nu obosiți, amețiți, sărăciți! 2.6. Jocul și jucăriile - valențe formative A te juca, la vârsta copilăriei, este sinonim cu a acționa la modul efectiv, cu a deprinde primele reguli sociale, cu a te integra Într-o ordine cu care trebuie să te obișnuiești la un moment dat. Orice om
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și până la regândirea sistemelor de formare, a managementului resurselor antrenate, a formulelor de acreditare și validare a parcursurilor educative. Sub spectrul acestor revigorări apar noi studii, ce Își propun, În mod explicit, examinarea În detaliu a resurselor Învățării digitale, a valențelor formulelor de e-learning, a disponibilităților unui spațiu autogenerativ de informare și formare cu conotații didactice. Este vizat cu preponderență spațiul universitar de formare, comunitatea te tip academic, interferențele și restructurările posibile prin aportul unor noi resurse sau agenți. Din perspectivă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dobândit și alte dimensiuni, mai detașate de interesele materiale (cu scop turistic, cultural, de petrecere a timpului liber etc.). Societatea contemporană a creat, la un moment dat, industrii specializate ce deservesc, cu prioritate, călătoriile. Dar de ce călătorim? Care ar fi valențele deplasării În planul devenirii personale? Călătorim ca să explorăm și să descoperim lucruri noi, inedite, pentru a ieși din monotonia știutului și cunoscutului, pentru a crea rupturi existențiale ce pot influența pozitiv cursul vieții noastre. Călătoria vine În Întâmpinarea setei de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Concluzie: fiecare are dreptul să se bucure În felul lui, necontând atât de mult exterioritatea ce Îl afectează, ci ceea ce poartă - tainic și miraculos - interiorul diafan al fiecărui suflet. Să-l respectăm, căci e unic și fără preț! 4.6. Valențe integrative ale valorilor religioase Aplecându-ne asupra uzanței conceptului de „integrare” putem constata că uneori acesta are o semnificație insiduoasă, discutabilă. Trimite deseori la o realitate conceptuală mobilă, deschisă, improbabilă. Sensul său poate speria, de bună seamă, sau poate fi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
El nu a fost inclus nici în comunicatele comune prilejuite de varii întâlniri bilaterale. La Națiunile Unite, chestiunea va fi abordată o singură dată, în discursul general al ministrului afacerilor externe, Corneliu Mănescu, din 14 octombrie 1966. Paragraful respectiv are valențe semnificative pentru poziția viitoare a României în această materie. Un tratat privind neproliferarea armelor nucleare se accentua în discurs trebuie să stabiliească "un echilibru, reciproc acceptabil, al responsabilităților și obligațiilor între puterile nucleare și nenucleare, în așa fel încât să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cuantificarea și tipologia conținuturilor violente (violența psihologică, violența verbală, violența fizică, violența socială, violența economică, violența sexuală), a frecvenței și duratei faptelor și scenelor de violență din emisiuni (pe canale, genuri de programe, intervale orare, intervale diurne, săptămânale) având ca valență exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
București, 1976, 292; V. Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 278-283; Mancaș, Teatrul, 196-197; Ciompec, Motivul, 232-234; Sultana Craia, Visul germinal, LCF, 1979, 32; Sorin Titel, O lume imaginară și exotică, RL, 1980, 7; D. Micu, Valențe ale fantasticului, LCF, 1980, 10, 11; Aurel Sasu, „Te iată iarăș singur”, ST, 1980, 5; D. Micu, La „rădăcini”, RL, 1981, 14; G. Muntean, Valorificarea modernă a etnosului, RL, 1982, 22; Paleologu, Alchimia, 112-120; Diaconescu, Dramaturgi, 1983, 251-256; Mihai Ungheanu
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
oricărui popor, indiferent de nivelul său de civilizație. Organizarea umană din ce în ce mai sofisticată a dus la apariția și dezvoltarea unui set de norme morale din ce în ce mai sofisticate. Ca factor natural, apărut în decursul unei selecții naturale, conștiința de sine va dezvolta noi valențe pe măsura organizării umane mai sofisticate, până la omul modern sau omul postmodern. Binele, dar și răul143, se află în noi, după cum natura în mijlocul căreia am apărut și ne-am dezvoltat este bună sau rea. Până și ciclicitatea, ca mod de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Ce-i ține de la gestul de a provoca o bătălie generală pentru bunuri? Dimensiunea lor morală, setul de valori și principii unic umane pe care ni le-a dăruit natura și Marele Creator. Schimbul economic este operațiunea profund umană, cu valențe morale interne, care stă la baza satisfacerii în mod pașnic a trebuințelor. Schimbul economic apare mai târziu în evoluția umană, după diviziunea muncii sociale, deoarece atunci omul are o gândire, o conștiință de sine, are limbaj și poate socializa, poate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ar avea dezavantaje, ci pentru că schimbul se produce, cel mai adesea, prin compensație, fără ca partenerii să livreze ceva anume. Un caz aparte în existența și funcționarea trocului l-au constituit economiile socialiste 295. În acest caz trocul și-a recăpătat valențele sale de mijloc de schimb specific unei economii primitive, deoarece schimbul nu se făcea prin raportarea la o monedă oarecare ca etalon al valorii mărfurilor. Moneda statelor socialiste, și România este un exemplu clasic, a fost înlocuită cu multe alte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
De fapt, mici sunt destui, timp este destul, este și bere, numai răbdare în sufletul oamenilor nu prea este. Viața localității și a oamenilor se desfășoară în jurul acestui eveniment al schimbului, dar și al socializării, al conștientizării apartenenței la multiplele valențe ale unei comunități. • Darul de nuntă Nunțile sunt, pentru români, evenimente cu o încărcătură magică extrem de pronunțată. În organizarea socială și în mentalul individual relația de familie este extrem de puternică. Poate părea un semn de primitivism, dar familia, de la rudele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
banilor au depins de unele variabile cum ar fi: nivelul de dezvoltare al unei economii, nivelul de inovație financiară al economiei respective, perioada istorică la care se raportează sau în care trăiește cercetătorul, modul în care se ține cont de valențele strict economice sau de alte valențe ale monedei, nivelul de dezvoltare a noi modalități de plată și noi instrumente monetare. Nu vom defini banii ca pe o sursă sau un instrument legal, ca pe o creație a legii, deși banii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cum ar fi: nivelul de dezvoltare al unei economii, nivelul de inovație financiară al economiei respective, perioada istorică la care se raportează sau în care trăiește cercetătorul, modul în care se ține cont de valențele strict economice sau de alte valențe ale monedei, nivelul de dezvoltare a noi modalități de plată și noi instrumente monetare. Nu vom defini banii ca pe o sursă sau un instrument legal, ca pe o creație a legii, deși banii moderni au ceea ce noi numim curs
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și cu bancnota ca formă perfecționată a lor, nimeni niciodată nu va mai duce lipsă de bani. Totul va depinde de inventivitatea umană și de randamentele activităților economice. Bancnota va inaugura epoca în care distribuția veniturilor și averilor va căpăta valențe populare. Se sparg cutumele în societate, iar organizarea socială, politica, va impune caracterul popular al producției și repartiției. Capitalismul va cere și va oferi. Dar cel mai important lucru câștigat este demnitatea umană. Conștiința muncii și a egalității de șanse
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
atribuim banilor capacitatea de a crea economie și bunăstare. În sine banii nu creează nimic. Ei sunt o convenție, un instrument la dispoziția tuturor națiunilor și economiilor lor. Ceea ce creează economie și bunăstare este capacitatea de a folosii banul în valența sa de susținător al expansiunii economice. Din această cauză există state condamnate mereu la înapoiere,după cum există state sau zone geografice, cu anumite însușiri populaționale, care sunt prin tradiție creatoare de bunăstare.Iată ce spune Ortega y Gasset: "Dar, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o specializare necesară și benefică, practicată, însă, pe un model eronat al ,,științei lângă știință”. Vom trata problemele subliniind cerința ca prin specializare să nu se omită realitatea complexă, ca deciziile să fie elaborate în mod multidirecțional, subliniindu-se, atât valențele, cât și limitele fiecăreia. deconstructivismul (postmodernismul), abordare critică pornind de la ceea ce aduc primele două perspective, are drept paradigmă teza: puterea „traversează” toate relațiile sociale (M. Foucault); în practica managerială va trebui să avem o viziune critică, în sensul de a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
lanț” al proceselor. Diviziunea muncii, arată în cartea sa Émile Durkheim, generează solidaritatea umană organică (a dependenței reciproce), dar acest fapt social nu se asigură spontan. Cooperarea profesională se învață, se conștientizează, se educă. Competențele de cooperare necesită a înțelege valențele și limitele unei profesii, a avea un limbaj comun prin care să se comunice mesaje bine codificate și ușor decodifi cabile. Lucrarea va prezenta aspectele diferite ale formării culturii cooperării. 5) Competențele de activitate în contexte socioculturale diverse. Globalizarea și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
baza capabilităților umane reale sau virtuale, resursele umane pot fi permanent reconcepute, reactualizate, reconsolidate prin procesele de învățare, reprofesionalizare, mobilitate profesională etc. Pe de altă parte, aceste capabilități sunt supuse unui proces de „îmbătrânire” și demodare, de pierdere completă a valențelor lor competitive. Astfel, „forța de muncă este cea mai perisabilă dintre toate resursele, dat fiind faptul că aptitudinile nefolosite se pierd ușor sau se demodează din cauza noilor tehnici, iar motivația mentală necesară muncii pierdute nu mai poate fi niciodată pe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
normelor și măsurilor luate, a procedurilor pe care fiecare cetățean trebuie să le cunoască bine, în întregime, și să le înțeleagă menirea; caracterul realist bine fundamentat pe cunoașterea publicului, capacitatea sa de a îndeplini obligațiile (veniturile în raport cu taxele și impozitele), valențele stimulative ale unor prevederi (rolul sistemului de impozitare în stimularea investitorilor); caracterul flexibil al managementului în raport cu tipul de activitate (a se vedea cele ce urmează); caracterul democrat al relațiilor salariat public, bazat pe respectarea drepturilor și obligațiilor reciproce. Intervenția unor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
desfășurată etc. 5) Pentru satisfacerea nevoii de autorealizare: • crearea oportunităților de realizare a potențialului personal; • Încurajarea creativității; • acordarea șanselor de avansare; • autonomie; • oferirea de posturi interesante, incitante etc. Resursele umane și, În general, rolul personalului În realizarea serviciilor financiar-monetare, capătă valențe mult mai importante În cadrul instituțiilor financiar-monetare, față de restul prestatorilor de servicii (societăți comerciale, companii etc.), deoarece se poate afirma fără tăgadă că personalul instituției financiar-monetare este parte componentă a serviciilor (produselor) realizate și distribuite, inclusiv o componentă importantă a politicii
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
autonom, validat de o tradiție și, eventual, de un anumit prestigiu. El devine un repertoriu de semne, care pot fi folosite În mod liber În diverse constructe culturale și care dobândesc, de fiecare dată, alte sensuri - aceeași povestire capătă o valență În tragedie, alta Într-un poem, alta Într-un discurs politic și alta Într-un dialog filosofic. Esența mythos-ului rezidă acum În calitatea relației pe care autorul o poate stabili Între Învelișul povestirii tradiționale și semnificațiile pe care reușește să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
risipirea peste ogoare, aruncarea În fântână sau pe apă, formulele propițiatorii. În final are loc un ospăț, acțiune ceremonială specifică sărbătorilor, deseori precedat de o colindare a satului care, asemenea traseelor din ceremoniile de iarnă, implică aducerea unui obiect cu valențe magice, performarea unor urări și obligativitatea darului: A treia zi, după ce l-au Înmormântat, adecă În joia a treia după Paști sau În ziua de Paparudă, se adună iarăși fetele la un loc, se duc la locul unde a fost
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unui taxi, intrarea În oraș etc.). (Textul este o repovestire a descrierii realizate de J. Pitt-Rivers, 1987, pp. 51-68.) Liminalitateatc "Liminalitatea" Termenul a fost inventat la Începutul secolului trecut de Arnold Van Gennep, dar a devenit un concept bogat În valențe euristice În opera lui Victor Turner. În esență, acesta consideră că riturile sunt mecanisme culturale care permit controlarea schimbărilor sociale. De aceea, „ritul este, prin definiție, asociat cu tranzițiile sociale” (1977, p. 77). În mod obișnuit, existența socială este organizată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fix în care pașii poetului revin, țară care îl cheamă că un destin. [...] Satul natal " cu sunet de lacrima " și, implicit, într-o concepție generală, satul-monadă constituie, în dominantă orizontului inconștient al poetului și gânditorului, cercul magnetic în care pulsează valențele grele ale vieții și operei sale.798 Voilà donc où résident leș fondements de la pensée philosophique de Blaga, une pensée qui s'appuie sur le côté matériel, afin de construire șes admirables ponts vers l'abstrait, le mystère, l'inconnu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în descendența opiniilor lui Pompiliu Constantinescu și G. Călinescu în acest domeniu, fiind, în același timp, ilustrativ pentru valoarea tinerilor critici și istorici literari români din anii ’70 ai secolului al XX-lea. Spirit analitic, dar cu apetență istoristă și valențe pentru un comparatism de calitate, orientat modern, C. își concepe lucrarea „ca o descoperire a unei lumi cu meditația ei, cu creațiile care traduc dimensiunile și înălțimea gândirii [...], cu referințele ei livrești [...], cu climatul și modelele sale savante sau populare
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]