4,070 matches
-
marcat de arhivă-memorie-oralitate și se poate susține un discurs public eufonic și de mare credibilitate și acuratețe asupra rezistenței armate anticomuniste. Parcursul marcat de transferurile succesive ale amintirii În memorie și ale memoriei În istorie 66 va profila și valida valențele unei „noi istorii” În perioada postcomunistă În România. Impostarea istorică (istoriografică) a rezistenței armate anticomuniste În discursul public este motivată Însă prevalent etic. Bibliografietc " Bibliografie" Banu, F., „Epilog optzecist la mișcarea de rezistență armată din anii ’50”, În Mișcarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Îndrumătoare”27. Pedagogia corecțională și stimulativă promovată de regim atinge toate sectoarele culturale În acord cu un maraton al echipării ideologice care antrenează atât publiciștii (ședințele și reciclările periodice), cât și aparatcikii 28. Deschiderile de la Începutul anilor ’60 impun cenzurii valențe protectoare În spiritul efortului depus de partid pentru obținerea unui „front cultural unitar”29. Create ca forme de alianțe electorale Între partid și obște În momente de apoteoză și schimbare, „fronturile” legiferate din 196530 (pe când Gheorghe Gheorghiu-Dej mai trăia) și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ale cărui linii de forță Îi influențează deciziile și-l ajută să-și construiască propriul panteon cultural-istoric, pornind de la evenimente precum Războiul de Independență din 1877, Răscoala din 1907, Revoluția de la 1848 și până la un mit al creației artistice cu valențe fondatoare, precum mitul Meșterului Manole din balada omonimă, care a dobândit În spațiul culturii române, alături de balada Miorița, un prestigiu considerabil. Se poate susține că familiaritatea lui Ceaușescu cu epoca medievală este una intermediată de vulgatele mitologico-naționaliste de uz didactic
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ordin, nu o simplă opinie și de altfel elimină orice opinie concurentă; b) mitologic-estetică de gest fondator, transpus la nivel vizual: Ceaușescu precizează/arată efectiv cum, dar mai ales unde trebuie amplasat un edificiu, ce anume trebuie demolat, indicația are valențe fondatoare, pentru că atrage după sine modificări de ansamblu, edificarea unor noi construcții, deschiderea unui nou șantier etc. (indicația devine astfel gest fondator cu valoare simbolică și apare În mai toate pictorialele sau În tablourile omagiale); c) intelectual-ideologică: indicațiile sunt acele
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
bogate. Odaia corespunde și retortei athanorului. Casa simbolizează elementul socializator, cetatea, participarea la fenomenul agorei, camera este locul unde se oficiază treburile zilnice, ungherul fiind locul ascuns prin excelență, este fanta sexuală, este pîntecul, este cavitatea cea mai Încărcată cu valențe sexuale, este umedul, uterinul, yoni, caliciu feminoid, În care se Înfige spada masculină și din care șiroiește uterul marin. Ungherul mai este și acel spațiu sacramental al oricărei case În care se află un mic altar personal, larii și penații
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
doar cu ajutorul cretei și al tablei, uneori explicațiile teoretice ale profesorului nu pot fi înțelese fără ajutorul experimentelor.În timpul experimentelor didactice, indiferent de tipul lor, elevii participă activ, observațiile, discuțiile, concluziile lor vor fi deosebit de utile în asimilarea cunoștințelor. Principalele valențe formative ale experimententelor sunt: -dezvoltarea spiritului de observație și de cercetare; -dezvoltarea gandirii euristice; -dezvoltarea creativității; -dezvoltarea trăsăturilor de voință și caracter; -suscită imaginația și curiozitatea științifică a elevilor; -formează la elevi deprinderea de a organiza și urmări un experiment
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
alături de desen, folosirea tablei și pentru scrierea formulelor și reacțiilor chimice. Reprezentarea simbolică a compoziției substanțelor și a reacțiilor chimice nu este numai un element obișnuit de scriere pentru sistematizare, ci un mijloc de a explica modul cum pe baza valențelor se unesc atomii diferitelor elemente pentru a forma o anumită substanță chimică cu compoziție constantă sau de a înfățișa transformările calitative ale substanțelor, pe baza schimbărilor cantitative. d) Demonstrarca cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne Prezentarea materialului intuitiv cu ajutorul aparatelor de proiecție
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
INTRODUCERE Însușirea normelor de ortografie și punctuație este întotdeauna o problemă de actualitate, cu valențe de autoperfecționare. Tema Însușirea normelor de ortografie și punctuație la clasele a III-a și a IV-a mi-a mobilizat interesul poate și datorită faptului că întotdeauna am acordat o atenție deosebită limbii române. Am observat că tânăra generație
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
asemănătoare. Acest lucru se datorează , pe de o parte, trăsăturilor de personalitate ce diferă de la individ la individ sau sunt la fel, iar , pe de altă parte, datorită altor factori diferiți sau asemănători care influențează stilul. Stilul de conducere capătă valențe deosebite deîndată ce este interpretat situațional. II.2. Tipologiile stilurilor de conducere Practica din domeniul serviciilor educaționale evidențiază, ca și în alte domenii, cel puțin trei mari categorii de tipuri de conducere, devenite deja tradiționale: tipul autoritar - aparține concepției tradiționale
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
Niciunul dintre elementele menținute ale propoziției sau frazei nu își însușește un alt sens decât cel cu care ar fi fost folosit dacă nu ar fi intervenit elipsa, ci însăși propoziția sau fraza eliptică sugerează conținutul semantic neexprimat, dobândind astfel valențe stilistice de natură expresivă. Exemplele din a doua categorie nu poartă amprente stilistice propriu-zise. Singurul scop al creării lor este exprimarea mai concisă a aceleiași noțiuni pe care o conține termenul complex de bază, din care nu sunt însă omise
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
opacizând, de fapt, mecanismul real al condensării, deoarece neglijează latura formală a acesteia și contribuția termenului sintagmatic de bază apare deosebit de pregnant în dicționarele care nu recunosc, în cele mai multe cazuri, rolul de intermediar pe care condensarea îl are în evoluția valențelor lexicale și semantico-gramaticale ale cuvintelor. Acest mod de a trata lucrurile este pregnant îndeosebi în descrierea lexicografică a cazurilor de substantivare a adjectivelor. Sunt frecvente situațiile în care nu numai că nu este recunoscut statutul de cuvânt nou al substantivului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Valențe formativ-educative ale studiului operelor epice în gimnaziu Prof. Elena Amuhaia Liceul Tehnologic Cristești, jud. Iași Procesul de receptare are la bază un complex de stări afective, emoționale și intelectuale care dau naștere unei reacții cu privire la semnificațiile textului literar, pe care
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
are un rol deosebit în formarea și dezvoltarea capacităților de cunoaștere a lumii, de autocunoaștere și nu în ultimul rând ajută la îmbunătățirea competențelor de comunicare ale elevilor. S-a dovedit faptul că studiul textelor epice îi oferă profesorului multiple valențe formativ/edicative precum și elementele necesare pentru dezvoltarea „celor patru deprinderi integratoare - audierea, vorbirea, lectura și scrierea”[6, p.22]. În aceeași măsură, elevii capătă, prin intermediul textelor epice, diferite emoții și sentimente determinate de întâlnirea cu situații de viață noi, complexe
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
de situații, n-am reușit niciodată, m-am descurcat întotdeauna), față de subiectul de studiu, față de formator (întotdeauna am fost umilit, întotdeauna am fost apreciat) sau față de expectanța succesului (am toate șansele să reușesc, n-am nici o garanție a reușitei), o valență negativă atribuită uneia dintre ele va afecta serios motivația persoanei de a se implica în noi activități de învățare. Dar, pentru că atitudinile sunt învățate, ele pot fi și modificate sau schimbate. Există tentația de a crede că persoana adultă este
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în măsură: să definiți conceptul de motivație să descrieți nevoile concepute de autorii teoriilor motivaționale de conținut ca definitorii în determinarea conduitei umane la locul de muncă și condițiile în care acestea influențează conduita individuală să rezumați componentele teoriei așteptării (valența, instrumentalitatea, așteptarea) să definiți rolul perceperii și evaluării echității în susținerea motivației pentru muncă să explicați modul de aplicare a teoriilor motivaționale în practica organizațională 12.1. Introducere O problemă care îi fascinează și în același timp dă bătăi de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
iau decizii prin selectarea și evaluarea alternativelor dinainte cunoscute care le oferă cele mai mari avantaje (Lafaye, 1998; Nicholson, 1998). Teoria așteptării este construită în jurul a trei elemente de bază (figura 12.7.): așteptarea (relația efort-performanță), instrumentalitatea (relația performanță-rezultat) și valența (valoarea rezultatelor). Intensitatea ridicată a motivației va rezulta din combinarea celor trei componente, toate absolut necesare. Lipsa unui element (oricare dintre cele trei) va determina lipsa motivației. Cu alte cuvinte, pentru a fi motivat să desfășoare o anumită activitate, omul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1, unde 0 înseamnă că nu întrevede nici o șansă de a obținere a recompensei dorite/valorizate iar 1 traduce convingerea individului că va obține recompensa/rezultatul dorit pentru modul în care și-a îndeplinit sarcinile (McCormick & Ilgen, 1995; Robbins, 1990). Valența este valoarea sau atractivitatea unui rezultat pe care o anticipă un angajat; ea nu există ca atare, ci numai în relație cu un anumit obiect sau stare, numite „rezultate”. Aceste rezultate pot fi: tangibile (retribuție, condiții de muncă bune, etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă bune, etc.), intangibile (recunoașterea performanțelor, sentimentul realizării, etc.) sau niveluri de performanță. În cadrul modelului lui Vroom, comportamentele și nivelurile de performanță sunt denumite rezultate de ordinul I, toate celelalte intrând în categoria rezultatelor de ordinul II (McCormick & Ilgen, 1995). Valența unui anumit rezultat pentru o persoană poate varia de la -1 la + 1, unde -1 înseamnă că persoana este puternic motivată să evite acel rezultat (de exemplu concedierea, oboseală, stres, etc.), +1 - persoana este intens motivată în obținerea acelui rezultat (promovare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de la -1 la + 1, unde -1 înseamnă că persoana este puternic motivată să evite acel rezultat (de exemplu concedierea, oboseală, stres, etc.), +1 - persoana este intens motivată în obținerea acelui rezultat (promovare, bonus, etc.), iar 0 - indiferență în raport cu un rezultat. Valența acestor rezultate este diferită pentru fiecare individ, ele trebuind apreciate la nivelul celor implicați (Furnham, 1997). Astfel, un individ cu o nevoie de stimă ridicată va valoriza pozitiv un rezultat care implică o promovare sau o nouă titulatură a funcției
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
beneficiilor pentru pensie. De asemenea, aceste rezultate pot fi intrinseci adică, acelea care rezultă direct din îndeplinirea activității sau extrinseci, ele provenind din mediul de muncă extern (sunt de obicei aplicate de alții) (vezi tabelul 12.2.). Tabelul 12.1. Valența unor rezultate intrinseci și extrinseci Valență Rezultate intrinseci Rezultate extrinseci Pozitivă sentimentul realizării respectul de sine sentimentul că ați învățat ceva sentimentul că ați realizat ceva folositor sentimentul împlinirii personale plată, beneficii suplimentare statul în cadrul organizației statul în exteriorul organizației
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rezultate pot fi intrinseci adică, acelea care rezultă direct din îndeplinirea activității sau extrinseci, ele provenind din mediul de muncă extern (sunt de obicei aplicate de alții) (vezi tabelul 12.2.). Tabelul 12.1. Valența unor rezultate intrinseci și extrinseci Valență Rezultate intrinseci Rezultate extrinseci Pozitivă sentimentul realizării respectul de sine sentimentul că ați învățat ceva sentimentul că ați realizat ceva folositor sentimentul împlinirii personale plată, beneficii suplimentare statul în cadrul organizației statul în exteriorul organizației diversitatea muncii laudă promovare timp liber
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
individ cu ajutorul formulei (McCormick & Ilgen, 1995): EMBED Equation.3 unde: E este efortul A este așteptarea/expectanța că efortul depus va duce la performanță Iij este instrumentalitatea unei performanțe i pentru obținerea unui rezultat de ordinul II j Vj este valența rezultatului de ordinul II n reprezintă numărul de rezultate de ordinul II Din formula de mai sus observăm că lipsa unui termen duce la absența motivației. Teoria subliniază legăturile dintre efort, performanță și rezultate. Dacă legăturile sunt clare și puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Dacă aceste legături sunt neclare și slabe, rezultatul nu va avea un efect motivator. Implicațiile practice în mediul organizațional constau în faptul că o motivație intensă (tabel 12.2.) este determinată de prezența simultană a celor trei componente (așteptare, instrumentalitate, valență). Tabel 12.2. Influența componentelor teoriei așteptărilor asupra motivației (Arnold, Feldman, 1986). AșteptăriInstrumentalitate ValențăMotivație Crescută Crescută Crescută Crescută Crescută Crescută Scăzută Moderată Crescută Scăzută Crescută Moderată Crescută Scăzută Scăzută Scăzută Scăzută Crescută Crescută Scăzută Scăzută Crescută Scăzută Scăzută Scăzută Scăzută
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
vizând stabilirea obiectivelor, resursele materiale disponibile descriu acest construct. Figura 12.10. Modelul integrativ al lui Katzell și Thompson (1990) Stimulentele constituie stimuli ai locului de muncă care sunt relevanți pentru satisfacerea nevoilor personale sau, în termeni cognitivi au o valență pentru angajat așa cum o prezintă teoria așteptărilor a lui Vroom. De asemenea, elemente ca expectanțele și instrumentalitatea provin din cadrul aceleași teorii. Atitudinile angajaților au o funcție activatoare pentru că determină un comportament prin care se răspunde pozitiv sau negativ față de un
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ce se străduiesc să atingă scopuri împărtășite, aflate în interacțiune în urmărirea acestor scopuri, conștiente de cine este sau nu este membru al echipei, asumându-și roluri sau funcții specifice în acțiune”. Conceptului de „echipă de lucru” i se atribuie valențe superioare celui de „grup de lucru” în literatura de specialitate. O echipă de oameni este un grup, în timp ce grupul nu poate fi o echipă. În cadrul grupului oamenii lucrează împreună în direcția unui obiectiv comun, dar își pot efectua sarcinile de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]