3,102 matches
-
secvențe care nu sunt prezente în ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de antigene, deoarece secvența joncțională codifică o parte a situsului de legare a epitopului. Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire și determină o terminare prematură a proteinei receptoare de antigen, deoarece numărul de nucleotide adăugate sau pierdute este randomizat. În joncțiunile codificatoare se întâlnesc două tipuri de inserții de nucleotide
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
strâns aliniate într-un același cromozom crește probabilitatea împerecherilor neomologe și a crosssing-over -elor inegale. Un astfel de caz se evidențiază pentru genele ribozomale la Xenopus laevis, la care în linia germinală apar 200-300 de cistroni ribozomali, cu o mare variabilitate a numărului de gene purtate de fiecare ovocit, multe fiind mutante deficiente. Situația e tolerabilă la această broască cu „gheare” sud-africană, grație marii sale prolificități (Brown și David, 1968). Atât poliploidia cât și duplicația în tandem au operat în procesul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenelor k/λ în moleculele de anticorpi de la specia umană este de 7/3. Determinismul genetic al regiunilor constante, dar nu și cel al regiunilor variabile ale catenelor H și L poate fi explicat pe baza principiilor fundamentale ale Geneticii. Variabilitatea secvenței de aminoacizi a regiunii variabile poate fi explicată numai admițând că fiecare individ uman este purtătorul unui număr mare de clone de celule B, fiecare producând o imunoglobulină cu o regiune variabilă diferită. Pe această bază s-a enunțat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
S-a constatat că aceste seruri se grupează în funcție de pattern-ul de reacție din aceste teste, existând o individualitate specifică de reactivitate a serului fiecărei persoane testate. Acesta este un indiciu al implicării unui determinism genetic riguros, bazat pe o variabilitate polialelică. S-a identificat astfel o clasă de antigene leucocitare umane care au fost analizate și descifrate ca structură și funcție, și care sunt reprezentate de moleculele CMH. Aceasta a fost una dintre marile izbânzi ale Imunologiei și Geneticii medicale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
întărită de secvențe β-pliate ale acelorași domenii α1 și α2. Peptidul β2-microglobulina (β2-m) este o globulină mică, sintetizată în majoritatea celulelor organismului. Secvența catenei polipeptidice β2-microglobulinice este constituită din aproximativ 100 aminoacizi cu mici variații numerice interindividuale. Ea nu prezintă variabilitate detectabilă chimic sau imunologic și nu este glicozilată. Atât domeniul α3 al catenei grele a antigenelor CMH clasa I, cât și β2-microglobulina prezintă omologie de secvență cu domeniile regiunii constante a moleculelor imunoglobulinice. Pe baza acestei omologii s-a dedus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Fiecare dintre locii genici pentru aceste gene este înalt polimorfic, fiind ocupat la nivel populațional de 10-50 variante alelice distincte. Polimorfismul genic CMH este printre cele mai înalte polimorfisme genetice întâlnite până în prezent. Pe acest polimorfism alelic se edifică enorma variabilitate serologică a populației umane pentru CMH, de unde, exceptând gemenii monozigotici, derivă unicitatea fiecărei ființe umane și din acest punct de vedere. După proprietăților lor imunologice, antigenele CMH se clasifică în trei clase desemnate CMH clasa I, CMH clasa II și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu celule T. Segmentul constant a fost translocat în cromozomul 11, pe când regiunea variabilă a rămas în cromozomul 14. Astfel, segmentele V au venit în vecinătatea segmentului C, din cadrul benzii cromozomale 14q11.2. Klein și colaboratorii (1987) au identificat o variabilitate extinsă în regiunea V și la nivelul secvențelor J ale locusului genic pentru TCRA. Cercetările lui Toyonaga și Mak (1987), Marrack și Kappler (1987) și ale lui Weiss (1990) au adus clarificări în analiza structurii și funcției genelor pentru TCR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru TCR, recombinarea este predispusă la imprecizie, având loc pierderea unui număr variabil de nucleotide de la capetele segmentelor genice care se recombină, după cum poate fi realizată adăugarea randomică a unor nucleotide, ceea ce conduce la apariția diversificării joncționale, care amplifică enorm variabilitatea regiunii variabile a catenelor Ig, respectiv a catenelor TCR. Monospecificitatea imunoglobulinelor și a TCR-urilor sintetizate de o celulă B, respectiv de o celulă T, este consecința excluziei alelice. Este un caz tipic de reglare prin feed-back negativ, deoarece un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
slab la antigen, desemnată Ir-. Analiza distribuției răspunsului imun la hibrizii F1 interlinii, precum și a retroîncrucișărilor, a permis să se ajungă la concluzia că răspunsul imun este controlat de aproximativ 8-10 loci diferiți, al căror efect cumulativ stă la baza variabilității la antigene pe care o manifestă indivizii speciei. Unul dintre acești loci este clar implicat în procesele de prelucrare a antigenului de către macrofage. Macrofagele liniei cu răspuns imun redus sunt mai active și degradează mai ușor antigenele în comparație cu cele ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Astfel, tratamentele actuale sunt rezultatul direct al înțelegerii bazelor epidemiologice, moleculare și genetice ale unei afecțiuni cu aplicare în practica clinică. Un scop major al următorilor ani va fi înțelegerea etiologiei și patogenezei bolii, precum și rafinarea strategiilor terapeutice în contextul variabilității genetice. Capitolul 14 PROBLEMATICA XENOTRANSPLANTULUI ȘI A CELULELOR STEM Jurământul lui Hippocrate este aplicabil nu numai fiecărui om, dar și comunității umane, în ansamblul ei. Există încă, adeseori, un conflict între interesele individuale și cele colective. Medicina modernă, cu înaltele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gene diferite pentru antigen de suprafață. Repertoriul de variante antigenice ale glicoproteinei (codificate de un număr echivalent de gene) produse de o singură clonă de Trypanosoma formează o SERODEMĂ. Fiecare linie de T. brucei exprimă o anumită serodemă, iar repertoriul variabilității antigenelor de suprafață este constituit de antigene de suprafață care sunt exprimate într-o anumită ordine. Astfel, anumite variante antigenice au tendința să apară timpuriu în ciclul de infecție, iar altele, spre sfârșitul acestuia. In cursul infecției primare, secvența tipică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de testosteron și agresivitate n-a fost încă demonstrată. Meta-analiza (analiza comparativă a rezultatelor obținute în urma unui ansamblu de cercetări pe aceeași temă) realizată de Archer și colegii săi (Archer et al., 1998) scoate mai degrabă la iveală o majoră variabilitate individuală a relației în cauză. Și mai interesante sunt rezultatele studiilor care indică un nivel de testosteron mult mai ridicat la deținuții condamnați pentru crime violente decât la deținuții reținuți pentru crime non violente, situație valabilă atât pentru bărbați, cât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce relevă atât manifestări defensive sau ofensive, cât și manifestări de evitare. Anumite manifestări comportamentale par să exprime efectele unui anumit număr de factori spațio-temporali, dar și statutul animalelor prezente. Provocată de medierea cognitivă, cel puțin la speciile superioare, această variabilitatea se vrea un argument împotriva interpretării comportamentelor enunțate ca reflex necondiționat. Comportamentele ofensive constatate ar putea presupune elemente de natură cognitivă, dar este prea puțin probabil ca la animalele studiate aceste comportamente să includă procese cognitive elaborate. La oameni medierea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dar este prea puțin probabil ca la animalele studiate aceste comportamente să includă procese cognitive elaborate. La oameni medierea cognitivă joacă un rol mult mai important decât la animale. Comportamentul provocat de stimularea ostilă conține la oameni un grad de variabilitate mult mai mare decât la speciile de animale studiate, fapt ce se datorează varietății de situații în care indivizii pot recepta stimuli ostili. Trebuie deci făcută distincția între diferitele niveluri de răspuns atunci când examinăm comportamentele sociale ale organismelor supuse unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru că ne-ar putea explica sporirea numărului de agresiuni comise împotriva femeilor. În 1990, au fost semnalate 103 000 de violuri asupra femeilor din America, adică o femeie violată la fiecare cinci minute. Ținând cont de natura actului și de variabilitatea contextelor (agresorul poate fi un apropiat), un număr considerabil de violuri rămâne nesemnalat și nu se regăsește în statistici. Creșterea ratei violurilor pare să coincidă cu sporirea numărului de persoane având acces la filme, ziare sau alte materiale pornografice. Începând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
împotriva păpușii gonflabile n-a scos la iveală nici un efect ce ar putea fi atribuit eredității. În urma unei meta-analize a 24 de studii realizate cu gemeni mono și bizigoți (studii cărora li s-au recunoscut anumite carențe metodologice și o variabilitate a rezultatelor în funcție de tehnica de observație folosită), Miles și Carey (1997) ajung la concluzia că atât ereditatea, cât și mediul sunt responsabili de diferențele care există între indivizi, diferențe ce se referă și la agresivitate. Faptul că valoarea corelațiilor între
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Perspectivele teoretice tradiționale Teoriile mecaniciste asupra comportamentului agresiv Concepția mecanicistă despre agresivitate se bazează pe o concepție cibernetică a sistemului nervos conform căreia diferitele comportamente ale unui organism sunt rezultatul contextelor sociale în care organismul "a funcționat" anterior. În consecință, variabilitatea comportamentală depinde de principiul elementar al învățării care constă în păstrarea anumitor reacții și eliminarea altora, ceea ce duce la formarea obișnuințelor. În opinia lui Hull (1943 citat de Pahlavan, 1987), formarea obișnuințelor se produce de fiecare dată când activitatea organică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trăsăturile de personalitate, comparația a fost făcută în funcție de autoevaluările pe scala ostilității (BDHI; Buss și Durkee, 1957). În majoritatea studiilor de pe teren, subiecții dețin o anumită istorie personală violentă. Subiecții care participă la studiile din laborator sunt în general studenți. Variabilitatea observată pe teren este mai importantă, în schimb studiile realizate în laborator par a fi mult mai omogene. Meta-analiza demonstrează că trăsăturile agresivității corelează pozitiv cu agresivitatea evaluată în laborator și pe teren. Corelația este mult mai puternică în cazul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Aceeași convergență între rezultatele obținute în laborator și pe teren a fost constatată pentru alți factori situaționali (violența mediatizată, anonimatul sau efectul armei de foc). Corelația dintre acești factori și comportamentul agresiv observat pare a fi echilibrată, sistematică, cu o variabilitate ce duce în același sens. Totuși în ceea ce privește efectul temperaturii, mai ales dacă aceasta este ridicată, ea pare să reducă tendința de manifestare a actelor agresive în laborator. * Decalajul dintre rezultatele obținute în laborator și cele observate în lumea reală Se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
violența urmărită la televizor și auto-evaluarea agresivității la vârsta de 30 de ani. În opinia autorilor acestui studiu, confruntarea precoce cu agresivitatea televizată stimulează agresivitatea în general, provocând manifestarea diferitelor sale forme la vârsta maturității. Raportul studiului longitudinal sugerează că variabilitatea comportamentului criminal poate fi explicat, cel puțin la 10 % dintre subiecți, prin faptul de a fi urmărit acte de violență la televizor. Teoria bazată pe procesele de prelucrare a informației oferă o explicație pe termen lung a efectului imaginilor de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu ar crea nici o dificultate de ordin funcțional). (b) În schimb, "sistemul" reprezintă ansamblul trăsăturilor funcționale (distinctive) ce pot fi constatate în aceeași vorbire, asadar regulile distinctive în baza cărora această vorbire se realizează și, ca atare, limitele funcționale ale variabilității sale. De pildă, din punctul de vedere al sistemului limbii române, nu ne împiedică nimic să spunem *tăurel (în loc de tăuraș) sau *degetaș (în loc de degețel); restricțiile ne șunt impuse însă de normă. (c) În fine, "tipul lingvistic" cuprinde principiile funcționale, adică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
radiologic și evolutiv. Unele proprietăți specifice mycobacteriilor tuberculoase (fenomenul de hipersensibilitate întîrziată și cel de imunitate mediată celular) stau la baza modalităților evolutive variate a bolii. Nu toate persoanele infectate dezvoltă obligatoriu boala, iar dacă o fac, există o mare variabilitate de forme clinice și evolutive. Tablourile clinice sînt diferite la adult și copil, dar și la persoane de aceeași vîrstă sau sex, în funcție de anumite caracteristici individuale. În cea mai mare parte a cazurilor, tuberculoza se localizează la nivelul plămînilor, dar
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
simptomelor sub influența unor factori ca: frigul, exercițiul fizic, alergenii de natură animală sau vegetală: praf, fum, polen, modificările de temperatură, fumul de țigară sau fum toxic, stress emoțional sau unele droguri (aspirina etc.). probe funcționale respiratorii în următorii parametri: variabilitatea VEMS în funcție de efortul fizic (scade cu măcar 15% după cîteva minute de efort), creșterea VEMS cu minimum 15% după administrarea inhalatorie a unui bronhodilatator și variabilitatea VEMS între valoarea lui măsurată dimineața și seara, la pacienții aflați sub tratament bronhodilatator
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
toxic, stress emoțional sau unele droguri (aspirina etc.). probe funcționale respiratorii în următorii parametri: variabilitatea VEMS în funcție de efortul fizic (scade cu măcar 15% după cîteva minute de efort), creșterea VEMS cu minimum 15% după administrarea inhalatorie a unui bronhodilatator și variabilitatea VEMS între valoarea lui măsurată dimineața și seara, la pacienții aflați sub tratament bronhodilatator. Odată stabilit diagnosticul pozitiv de astm, se disting trei aspecte clinice. 1. Astmul cu dispnee paroxistică Diagnostic clinic De cele mai multe ori precedat de un prodrom (tuse
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
redusă decît odată pe săptămînă. între atacurile de astm sînt asimptomatici și au valori normale ale VEMS. simptomele nocturne se inregistrează mai rar de 2 ori/lună. VEMS are o valoare mai mare de 80% din cea teoretic normală, iar variabilitatea VEMS este 20%. 2. Astm ușor persistent pacienți simptomatici mai mult de o dată pe săptămînă, dar simptomele se manifestă zilnic. simptomele nocturne au o ritmicitate de cel puțin 2 ori pe lună. VEMS are o valoare de 80% din cea
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]