6,660 matches
-
că-mi plăcea de prietenele ei și că mă uitam la ele ca și cum aș fi vrut să mă culc cu ele. Lipsea deseori de la serviciu pe motiv de boală. Numai că ea nu era bolnavă. Stătea acasă ca să-și facă varză capul. Nu ieșea aproape deloc. Decât atunci când voia să-și facă rost de droguri. A împrumutat bani de la toți cunoscuții. Bani pe care nu i-a mai returnat. Iar atunci când oamenii nu mai voiau să-i împrumute banii, îi fura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
OK erai tu însăți. Iar tu nu ai încredere în tine. Ce stil de viață epuizant! într-adevăr fusese epuizant, am realizat sub imperiul amintirilor. Fuseseră momente în care simțisem c-o iau razna încercând să împac și capra și varza, să obțin și aprobarea tuturor celorlalți și compania lui Luke. Mi-am amintit de seara aceea în care mă dusesem cu Luke la o petrecere. Mă simțeam în siguranță fiindcă știam că nici unul dintre cunoscuții mei n-avea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Dar de fiecare dată uitam chestia asta. Mi-am adus aminte abia atunci când m-am trezit în fața oglinzii, iar cineva îmi ridica, foarte critic, șuvițele de păr, pentru ca apoi să le lase să cadă și să zică: —Doamne Dumnezeule, e varză! Dar atunci era deja prea târziu. Trecuse așa de mult timp de când nu mai făcusem ceva normal, așa, ca mersul la coafor, încât mă uitam minunată la faianța, oglinzile, prosoapele și sticlele din salon. Reciproca nu era valabilă - recepționera abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tare categorie profesională din univers și n-au ajuns așa fiindc-au fost drăguți. După cum mă așteptam, Maura și-a trecut degetele prin părul meu scoțând tot felul de sunete nemulțumite și de țâțâituri. —Dumnezeule, a zis ea dezgustată. E varză. Ce i-ai făcut? — Nu știu. Urmează să-mi mai spui că l-ai uscat cu föhnul. —Uneori. —Ești nebună? Nu poți să usuci cu föhnul un păr uscat ca paiul. îl hidratezi vreodată? Sigur că-l hidratez! Știu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a întors să plece. —Luke, exagerezi, am spus eu disperată încercând să-l prind de mână. Știam cât de atras era de mine. întotdeauna îl îmbunasem în felul ăsta. —Lasă-mă, Rachel! a spus el împingându-mă. Mă dezguști! Ești varză! Totalmente! Apoi a ieșit în hol. — Cum poți fi așa de crud? am chițăit, alergând după el. — La revedere, Rachel, mi-a aruncat Luke trântind ușa de la intrare. 70tc "70" în zilele de dinainte de Crăciun, de fiecare dată când mergeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
chinuită de durere. Ba aveam să mai întâlnesc, mi-am reamintit. Operațiunea Harry. Era imposibil să nu mă întreb ce s-ar fi întâmplat cu Luke dacă în majoritatea timpului petrecut în relația aia n-aș fi fost cu capul varză din cauza drogurilor. Sau dacă acum ne-am fi întâlnit pentru prima dată, dacă nu am fi avut în comun un trecut care ne împiedica să mai avem un viitor împreună. Dar știam că nu avea nici un rost să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de un strigăt venit de la omul cu tichie de bucătar pe cap. — Burgerii-s gata! Veniți și serviți! Wilt se împletici până acolo și se servi. Doi cârnați, un burger cu carne de vită arsă și un smârculeț de salată de varză cu morcovi, totul pe o farfurioară de carton. Prin jur nu păreau să existe nici un fel de cuțite sau furculițe. Bietul Henry pare atât de părăsit! zise Sally. O să mă duc și-o să-l încarc cu energie. Ieși în grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mestecă încurcat bucata de burger și în cele din urmă o înghiți. Semăna la gust cu carnea tocată arsă, cu un ușor gust de parfum de firmă. Parcă Lancôme. — De ce doi? întrebă el, clătindu-și întrucâtva gura cu salata de varză și morcovi. De ce doi... ce? — De ce doi oameni? explică Wilt. De ce e așa de important ca doi oameni să spună adevărul? — Păi, vreau să zic că asta... — De ce nu trei? Sau patru? Sau o sută? — O sută de oameni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
smulse cârnatul dintre degete. Din cauza asta am acum atât de multă nevoie de iubire. își vârî cea mai mare parte din cârnat în gură, după care îl trase încetișor afară, molfăindu-i doar capătul. Wilt termină de mâncat salata de varză cu morcovi și își curăță gâtlejul cu trosneala Pringsheim. — Nu-i așa că-s îngrozitori toți ăștia? întrebă Sally la auzul zbieretelor și râsetelor care veneau din colțul grădinii, de lângă grătar. Wilt ridică privirea. — Adevărul e că sunt, zise el. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
pline cu trosneala Pringsheim și cu apă de ploaie - maculau solul. Dar obiectele care îi dădeau locului aerul de mizerie macabră erau burgerii cu carne de vită. Erau împrăștiați pretutindeni pe gazon și zăceau mânjiți de salată de morcovi și varză, așa că Wilt dădu câteva clipe în mintea lui Clem. Câinele se întoarce la voma lui, zise inspectorul Flint, citindu-i în mod evident gândurile. Traversară terasa, ajunseră la fereastra salonului și se zgâiră prin ea. Dacă grădina arăta rău, interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
dragoste-ură cu cântarul. Vedeți voi, greutatea mea tinde să crească și să scadă. De fapt, mai mult crește decât scade. Și țin tot timpul vreun fel de dietă. Le-am încercat pe toate. Chiar și pe cea cu supă de varză, care nu mi-a plăcut și nici n-am slăbit cu ea. N-aș recomanda-o. Și număratul caloriilor e un chin. Nimic mai tracasant decât să notezi fiecare îmbucătură. Până când se lasă seara, îți dai seama că ai notat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
pe plac bunicilor mei, dar acum sunt mult prea mare pentru un asemenea comportament. Mă întreb dacă sora mea, Ruth, o să ni se alăture de Crăciun. În fiecare an amenință că nu vine și mă lasă pe mine să curăț varza de Bruxelles, să descurc luminițele de Crăciun și să dau cu aspiratorul în toată casa. De obicei, când ajunge ea, nu mai e nimic de făcut, eu de-abia mai vorbesc cu părinții mei, iar ea apare arătând de milioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
protocolar, În timp ce dă mâna cu el. În timp ce urcăm cu toții spre apartamentul nostru, Îmi dau pentru prima oară În viață seama cât de Înguste sunt scările, cum vopseaua crem de pe pereți s-a scorojit de tot, și cum covorul miroase a varză. Jack locuiește, probabil, În ditamai căsoiul. Cu balustradă de marmură și tot tacâmul. Și ce dacă ? Nu putem avea cu toții marmură. Oricum, probabil că e groaznic să stai acolo. E rece și amplifică orice zgomot. Și probabil că aluneci tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
eu nu-i zâmbesc. Sunt prea confuză ca să pot surâde. Simt că o parte din mine Începe să cedeze; simt că o parte din mine Începe să-l creadă. Și vrea să-l ierte. Dar În capul meu e o varză totală. Lucrurile nu s-au limpezit definitiv. Nu știu, spun, frecându-mă pe nas. — Totul mergea ca pe roate, și eu n-am avut ce face și am făcut o prostie cât casa. — Chiar așa, mergeau ca pe roate, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Lissy și Jemima schimbă priviri Între ele. — Și ce s-a Întâmplat ? spune Lissy, cu genunchii la piept. Ce-a zis ? Rămân tăcută preț de câteva clipe, Încercând să-mi amintesc exact ce-a zis. În capul meu e o varză cumplită. — A zis... că n-a avut nici cea mai mică intenție de a se folosi de mine, spun În cele din urmă. Mi-a zis că i-am intrat În gânduri. Și că o să-i dea afară pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
unsprezece Se făcea că locuiam tot cu maman și Anton, în altă casă, mai spre marginea Bucureștilor, într-o casă fără mobilier de prisos, în care putea intra cine voia de-a dreptul de afară, din strada cu miros de varză și lătrături de câini flămânzi, cu țipete guturale între soție și soțul care vine afumat acasă. Zina nici n-a avut nevoie să se anunțe sunând-bubuind în ușă, a apărut în camera cu mult mai puțin spațiu decât în Hristo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
are o relație cu... ăla, cum îl cheamă. — Cu cine? zice Michael. — Ăă... nu mai știu. Iau o gură de Gimlet ca să‑mi limpezesc mintea. Mereu mâncau la prânz împreună, pe ascuns. Cum naiba l‑o fi chemând? Doamne, sunt varză. — Lui Becky îi place să fie la zi cu bârfa de la birou, zice Luke râzând ușor. Din păcate, nu se poate băga mâna în foc pentru cât de adevărat e ce se spune. Mă uit la el supărată. Ce vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Serios? zice Suze cu voce mică. — Da! Ești atât de talentată și ai atât de mare succes... Mă uit în jur la camera mea lovită de bombă și simt cum mă cuprinde un val de disperare. Și eu sunt complet varză. John Gavin avea dreptate, ar fi trebuit să fi investit și eu în ceva până la ora asta, ar fi trebuit ca totul să meargă ca pe roate. Iar eu... sunt un zero barat. — Ba nu! zice Suze oripilată. Nu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
la ușa de la culise, în speranța că voi reuși să te zăresc după spectacol. Mulți ani mai târziu, Doamna Mao vizitează aceast moment în vise. Îndrăgostiții stau pe străduța luminată de un șir de vitrine cu mâncare. Supă de tofu, varză dulce și murată, castane, supă din sânge de rață cu tăieței de orez. Își amintește limpede că la colț de stradă un băiat vindea nuci de gingko. Prăjește nucile într-o tigaie cu fundul rotund, deasupra unei mici plite portabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
starea ei, Îl scuipa sau Îi vâra, pe tăcute, o gheară lemnoasă prin stofa ieftină. Din Sonata lui Brahms nu auzea mai nimic, dar, cel puțin, avalanșa de sunete Îi acoperea bolboroseala rușinoasă a pântecului, chinuit de posturile lungi cu varză și fasole de la cantina seminarului teologic. Și pândea, mai departe, fața Îngustă, din ce În ce mai febrilă, a Anei Maria, descoperită de părul greu, strâns la ceafă, și conturul sânilor ascuțiți prin bluza roz, vaporoasă. I se părea indecent că se lăsa privită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fi ceva elemente, fă-l și pune-un exemplar În mapa mea și pe ăsta! Capitolul 16 Telemac În regatul lui Hades Am tras perdeaua ajurată peste vederea cu plopi, antene de televizor, balcoane pline cu rufe jerpelite, butoaie de varză și murături, tot ce se vede de la etajul șapte al blocului din Militari. Am făcut o cursă până la cutia de scrisori, nu venise nimic de la Rectorat, deși Casandra Pisăloagă i-a dus săpunurile FA și deodorantul NIVEA secretarei, care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Marelui Duce În timp ce apa mai urcă o jumătate de centimetru În subsolul igrasios, inundând scaunele delabrate ale salonului Aubusson? Să mai fi reușit să păstreze nevândută o vioară, un violoncel Într-un colț al holului comun din apartamentul mirosind a varză În care membrii celor patru familii care Îl Împart se combină mereu pentru o nouă ceartă, tinzând să epuizeze toate variantele posibile pentru numărul dat de termeni? La patru, la șase, la opt generații de la cataclismul Marii Revoluții din Octombrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
din parcare, uite-o. * — Cristian locuia tot În casa familiei Dobrotă, de fapt doar În două camere, una fiind de trecere. Casa fusese naționalizată și ei locuiau cu chirie În ea. Baia și bucătăria, de unde răzbătea un puternic miros de varză, erau comune. Dar nu am mai recunoscut nimic din locuința elegantă care, În copilăria mea săracă, mă epata cu luxul ei. Acum era delabrată și murdară. Omobilă relativ nouă, dar ieftină o Înlocuise pe cea veche. Obiectele vechi erau prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
păr despletite și umede. Râdeau și vorbeau. Aveau aura luminoasă, intangibilă și sălbatică a unor nimfe. Nicolae uită de foame, uită de icrele și măslinele dulci de Tesalia, de sarmalele cu mămăligă fierbinte, de curcanul umplut cu castane servit pe varză călită și de mult îndrăgitul purcel de lapte și își aminti o frază dintr-o lucrare de François Arago pe care o citise și răscitise, pentru că îl intrigase. Lumina adăugată luminii poate produce obscuritate. Abia acum, privind frumusețea celor două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lipsa, dumneata Nicolache.” „Drum bun, nepotache! Hai, mângâie-mi cocoașa! Se spune că poartă noroc. Îți promit un festin când ne vom revedea. Un chef homeric la malul apei, cu plachie de lin, ciorbă de știucă acrită cu zeamă de varză și ciupită, așa, cu un pic de hrean.” Când vorbea despre bucate, Nicolae se simțea invadat de grație. Pocnea ușor din degete și se sălta pe vârfuri ca un dansator gata pregătit pentru a se lansa în ritmul unui dans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]