1,771 matches
-
Ștefan Vasali (n. 1895/1896 - d. 4 iunie 1927, canalul Cravia, zona Brăilei), cunoscut și sub poreclele și „Regele bălților”, a fost un celebru bandit român (lipovean). Numele său este scris uneori Ștefan Vasili. Vasali a trăit ca nelegiuit după vârsta de 20 de ani, fiind poate înrăit de două căsătorii eșuate. Bun cunoscător al zonei Brăilei, a obținut avuții importante prin tâlhărie vreme de mulți ani, atacând singur sau în diverse bande. A fost
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
țară în 1927, când batjocorește familia preotului din satul său. Gestul determină furia foștilor complici, care vor ajuta la capturarea lui. Cultura de masă din România, atât atunci, cât și astăzi, a dat naștere unor producții inspirate din biografia lui Vasali „”. Literatura, jurnalismul și filmul au redat în mai multe rânduri episoade din biografia lui ori au imaginat noi întâmplări, iar muzica și moda vestimentară au făcut aluzie la virilitatea, cruzimea și nepăsarea lui față de lege. Locul și anul nașterii nu
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
din județul Tulcea, în vreme ce alte păreri indică localitatea Baldovinești, județul Brăila. Ștefan s-a născut într-o familie numeroasă de lipoveni săraci care se îndeletniceau cu pescuitul. După spusele mamei sale, a fost un copil cuminte și bun la învățătură. Vasali este amintit ca un bărbat plăcut la înfățișare, cu ochii verzi-maronii, cu părul negru, înalt, bine făcut. La nici 20 de ani se căsătorește cu Ustinia, fata lui Calistrat, cu care a avut patru copii. În 1916 efectuează stagiul militar
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
nefiind găsite. Două zile mai târziu, soția bolnavă de ciumă moare la un spital din Giurgiu. Ceilalți doi copii mor în scurt timp, molipsiți de ciumă de către mama lor. Pierderea primei soții și a celor patru copii îl determină pe Vasali să înceapă să bea, avându-l ca partener de băutură pe Akim Parfenie, cu a cărui fată mai mică, Avdotia Arina, se va căsători. La scurt timp după căsătorie, o soră a Arinei îi înscenează lui Vasili o presupusă infidelitate
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
a Arinei îi înscenează lui Vasili o presupusă infidelitate a soției cu un armator grec foarte bogat, de care aceasta fusese îndrăgostită cu puțin timp înaintea căsătoriei. Găsindu-l pe grec în grădina sa (invitat în fapt de sora Arinei), Vasali își înjunghie soția, care însă supraviețuiește datorită promptitudinii cu care a fost transportată la un spital brăilean. Vasali este arestat și încarcerat pentru prima oară, dar va evada grație ajutorului unui gardian. După evadare, Vasali comite infracțiunile prin care și-
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
care aceasta fusese îndrăgostită cu puțin timp înaintea căsătoriei. Găsindu-l pe grec în grădina sa (invitat în fapt de sora Arinei), Vasali își înjunghie soția, care însă supraviețuiește datorită promptitudinii cu care a fost transportată la un spital brăilean. Vasali este arestat și încarcerat pentru prima oară, dar va evada grație ajutorului unui gardian. După evadare, Vasali comite infracțiunile prin care și-a câștigat renumele, presa vremii contribuind în mod semnificativ la crearea legendei din jurul numelui său. Chiar din ziua
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
în fapt de sora Arinei), Vasali își înjunghie soția, care însă supraviețuiește datorită promptitudinii cu care a fost transportată la un spital brăilean. Vasali este arestat și încarcerat pentru prima oară, dar va evada grație ajutorului unui gardian. După evadare, Vasali comite infracțiunile prin care și-a câștigat renumele, presa vremii contribuind în mod semnificativ la crearea legendei din jurul numelui său. Chiar din ziua ce a urmat evadării sale, ziarele au scris următoarele: "„Ediție specială, ediție specială! A evadat Terente! Terente
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
fost convinsă să scrie un roman foileton inspirat de această aventură, "În ghearele lui Terente". Prima parte a romanului a fost publicată în cotidianul "„Dimineața”", la data de 28 octombrie 1924. Ca urmare a faptelor și vieții aventuroase ale lui Vasali s-a născut o „isterie Terente”. Astfel, au aparut ciorapi de damă, chiloți și pălării „marca” Terente. Isprăvile amoroase ale banditului au trecut granița, foiletonul Sylviei Bernescu fiind citit mai cu seamă la Paris, unde detronează romanele lui Panait Istrati
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
sînt Jack Spintecătorul"”. În 1995, regizorul român Andrei Blaier a lansat filmul de lung-metraj "Terente - regele bălților", bazat pe un scenariu de Fănuș Neagu. Din distribuție fac parte actorii Ilarion Ciobanu și Valentin Popescu. Perspectiva „oficială” asupra vieții lui Ștefan Vasali „Terente” este descrisă în dosarul întocmit pe numele lui de către Siguranța din județul Tulcea. În dosar sunt cuprinse declarații ale părinților banditului și ale cunoscuților săi anchetați, documente care descriu întreaga operațiune de capturare a sa din 1924, precum și articole
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
întreaga operațiune de capturare a sa din 1924, precum și articole din presa acelor ani. A doua lucrare din lista de mai jos tratează în amănunt conținutul dosarului. Totuși, autorul Vlad Nica pune la îndoială acuratețea factică a informațiilor din dosarul Vasali.
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
personale, ierarhice, între oameni. Ele au fost impuse de sus în jos muncitorilor neliberi ai pământului, legați de brazdă (foștii sclavi înlocuiți prin șerbi). Aceeași situație economică a adus și în cadrul clasei dominante o solidaritate liber consimțită, reciprocă, așa încât inferiorul (vasalul) primea anumite drepturi, iar superiorul (seniorul) își recunoștea unele îndatoriri. Denumirile de "senior" și "vasal" sunt caracteristice numai pentru Occidentul european, unde s-a dezvoltat forma cea mai timpurie și mai completă a sistemului feudal de relații între membrii clasei
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
pământului, legați de brazdă (foștii sclavi înlocuiți prin șerbi). Aceeași situație economică a adus și în cadrul clasei dominante o solidaritate liber consimțită, reciprocă, așa încât inferiorul (vasalul) primea anumite drepturi, iar superiorul (seniorul) își recunoștea unele îndatoriri. Denumirile de "senior" și "vasal" sunt caracteristice numai pentru Occidentul european, unde s-a dezvoltat forma cea mai timpurie și mai completă a sistemului feudal de relații între membrii clasei stăpânitoare. Starea de război aproape neîntrerupt în care se trăia a favorizat construirea unei elite
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
neîntrerupt în care se trăia a favorizat construirea unei elite militare. Numai acești războinici, singurii care aveau libertatea de a-și alege stăpânul, au făurit ordinea de stat feudală. Feuda (sau feudul) reprezenta acel pământ pe care-l primea cineva (vasalul) în anumite condiții de supunere față de mai-marele său (seniorul). Așadar, o organizare care unea undeva, la vârf, toate liniile de supunere și, în același timp, de stăpânire a pământului, cu țăranii care-l lucrau cu tot. De rege, care era
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
seniorul). Așadar, o organizare care unea undeva, la vârf, toate liniile de supunere și, în același timp, de stăpânire a pământului, cu țăranii care-l lucrau cu tot. De rege, care era cel dintâi împărțitor de pământuri, depindeau marii săi vasali, aceștia fiind totodată seniori pentru o mulțime de vasali mai mici, fiecăruia dintre ei revenindu-i o posesiune de pământ și oameni. Războinicii care luptau călare se numeau cavaleri. Fiind socotiți mai presus de mulțimea de rând, a oamenilor liberi
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
toate liniile de supunere și, în același timp, de stăpânire a pământului, cu țăranii care-l lucrau cu tot. De rege, care era cel dintâi împărțitor de pământuri, depindeau marii săi vasali, aceștia fiind totodată seniori pentru o mulțime de vasali mai mici, fiecăruia dintre ei revenindu-i o posesiune de pământ și oameni. Războinicii care luptau călare se numeau cavaleri. Fiind socotiți mai presus de mulțimea de rând, a oamenilor liberi și neliberi, se înrudeau numai între ei și erau
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
nu a fost numai un mijloc de existență, ci și un instrument de stăpânire. Domeniul feudal îi asigura nobilului atât putere economică, prin recolte și taxe, cât și putere politică. Dacă, la început, feudele erau acordate numai pe durata cât vasalul aducea servicii seniorului, mai târziu domeniile puteau fi lăsate ca moștenire urmașilor. Proprietarul a dobândit dreptul de a strânge dări de la țărani, de a-i judeca și aresta, drept ce înainte aparținuse statului. Unii seniori aveau dreptul chiar de a
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
și o sursă de trai. În alimentația oamenilor din Evul Mediu, carnea de vânat era foarte căutată. Tinerii nobili învățau cum trebuie să urmărească cerbul sau mistrețul și cum să mânuiască armele de vânătoare. Aceste raporturi erau determinate de datină. Vasalul era obligat să-și recunoască în mod solemn dependența de seniorul care i-a dat pământ cu drept de posesiune. El se prezenta înaintea seniorului pentru a-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul jurământului, seniorul dădea vasalului
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
Vasalul era obligat să-și recunoască în mod solemn dependența de seniorul care i-a dat pământ cu drept de posesiune. El se prezenta înaintea seniorului pentru a-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul jurământului, seniorul dădea vasalului o feudă (o bucată de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea seniorului. Aceasta era
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
se prezenta înaintea seniorului pentru a-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul jurământului, seniorul dădea vasalului o feudă (o bucată de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea seniorului. Aceasta era datoria de credință (fidelitatea). Vasalul trebuia să-și însoțească seniorul în război (dar nu mai mult de 60 de zile pe an
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul jurământului, seniorul dădea vasalului o feudă (o bucată de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea seniorului. Aceasta era datoria de credință (fidelitatea). Vasalul trebuia să-și însoțească seniorul în război (dar nu mai mult de 60 de zile pe an). El trebuia să ia parte la
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea seniorului. Aceasta era datoria de credință (fidelitatea). Vasalul trebuia să-și însoțească seniorul în război (dar nu mai mult de 60 de zile pe an). El trebuia să ia parte la consfătuirile la care îl convoca și să asiste la scaunul de judecată. Acestea erau îndatoririle de sfat
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
consfătuirile la care îl convoca și să asiste la scaunul de judecată. Acestea erau îndatoririle de sfat. În cazul în care seniorul își înălța fiul la rangul de cavaler sau își mărita fiica sau când el însuși pornea în cruciadă, vasalul era obligat să-i dea seniorului un ajutor în bani. La rândul său, suzeranul era dator să-și susțină vasalul contra dușmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
care seniorul își înălța fiul la rangul de cavaler sau își mărita fiica sau când el însuși pornea în cruciadă, vasalul era obligat să-i dea seniorului un ajutor în bani. La rândul său, suzeranul era dator să-și susțină vasalul contra dușmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de moarte. Seniorul și vasalul erau legați deci printr-un adevărat contract. Când vasalul sau suzeranul nu-și respectau obligațiile, jurământul
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
-i dea seniorului un ajutor în bani. La rândul său, suzeranul era dator să-și susțină vasalul contra dușmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de moarte. Seniorul și vasalul erau legați deci printr-un adevărat contract. Când vasalul sau suzeranul nu-și respectau obligațiile, jurământul înceta să mai fie valabil. Vasalul care-și înșela suzeranul se făcea vinovat de trădare și își pierdea feudul. Suzeranul care nu-și respecta
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
său, suzeranul era dator să-și susțină vasalul contra dușmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de moarte. Seniorul și vasalul erau legați deci printr-un adevărat contract. Când vasalul sau suzeranul nu-și respectau obligațiile, jurământul înceta să mai fie valabil. Vasalul care-și înșela suzeranul se făcea vinovat de trădare și își pierdea feudul. Suzeranul care nu-și respecta vasalul sau abuza de drepturile sale față de acesta își
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]