9,893 matches
-
generalului Basta, în 1601, răzbunându-se pe locuitorii loiali domnitorului, incendiind Cetatea, școala și bisericile din incintă. În zilele imediat următoare ediției a 2-a a „Punților de lumină”, prietenul Miron Manega mi-a încredințat manuscrisul cărții „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, frumoasă și demnă de laudă lucrare a starețului Teoctist Moldovanu, pe care am parcurs-o cu interes și încântare, și pe care, împreună cu scriitorul și editorul dr. Nicolae Băciuț, cu bucurie și din neasemuită dragoste față de marele Voievod
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
vedea misterioasele oseminte. A doua persoană, care s-a angajat și material în susținerea «utopiei» Mihai Viteazu a fost dr. Denisa Popovici, de la Spitalul CF 2. Ea și-a asumat, ca danie, costurile primei ediții a cărții „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate” - lucrarea de licență a starețului Teoctist Moldovanu. Cartea, care va fi lansată pe 9 august, înainte de praznicul de pomenire, a fost prefațată de subsemnatul. Au urmat „frumoșii nebuni” de la Târgu-Mureș: scriitorii Mariana Cristescu, șefa secției Cultură a cotidianului
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Dicționarul limbii române inventase cuvântul țară românească tocmai întors victorios din tranșeele Plevnei Griviței ori Smârdanului, Îl scria românește, cu litere mici, pentru fiecare: țară. Dicționarul culesese din vatra țării cuvântul înroșit doină copilul legitim al bucuriei și-al durerii. Dicționarul limbii române știa cuvântul femeie dar floarea de salcâm și floarea de tei erau în alte pagini departe de părul ei galben de floarea albastră a ochilor ei
DE CE UN SINGUR DOR de VASILE PIN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361011_a_362340]
-
casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
de pagini mai puțin interesante, cine a fost oprit a trece peste pagina sau paginile neinteresante. Nu laudele ci cărțile rămân sau dispar în timp! Într-un articol al cunoscutului și apreciatului poet Andrei Fischof, acesta îl citează în revista „Vatra veche” din România [Tg. Mureș] pe poetul și criticul A. Mușină: „Există «Cărți-neveste» și «Cărți-amante». Primele sunt recunoscute în public ca o lectură obligatorie și de la sine înțeleasă pentru intrarea în societatea neprimitoare, enciclopedică a intelectualilor cultivați adică, în vreme ce în
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
învățământ, profesor I, la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca (2009). Din anul 2007 urmează Școala Doctorală la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Specializarea Management, cu teza de doctorat „Reengineering în media românească”. A publicat poezii în revistele de cultură: „Poezia” Iași, „Vatra veche” Târgu Mureș, „Dor de dor”, „Armonii culturale”, „Amurg sentimental”, „Semne”, „Singur”, „Pro Arme”, „Constelații diamantine”, „Nord Literar”, Oglinda literară”, „Litere” a SST, „Impact cultural”, „Destine literare” - Canada. Colaborator al Asociației Culturale Agora Romagna Latina din Canada. Publică permanent din
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
Fântâna dorurilor” adun în palmares 33 de volume. Ce vă pot spune la cei 73 de ani ai mei? Simplu nu-i da Doamne omului soarta emigrantului. Punct ... ” *** GHEORGHE VICOL Născut în com. Vutcani, jud. Vaslui, s-a stabilit la Vatra Dornei Suceava, unde lucrează ca învățător de peste 40 de ani. Scrie literatură pentru copii. A colaborat cu diverse reviste de literatură, a apărut în antologii literare din țară dar și din Ucraina. Este membru al S. S. Bucovineni și al L.
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
am soare carpatin și ceața din grădină! (Paris, 19 iulie 2009) Cad ploi Cad-ntruna ploi plescăie-n asfalt sonorități prelungi, zăpezile de pe la noi, mi-au rămas doar fenomene mirajul uliței din sat, îmi saltă dorul în poeme. Jăratecul din vatră, unde făceam grăunțe copate, mi-a rămas un rai de șoapte, când plină de mister, luna mă privea-n noapte, cum mă furișam stingher, să fur spuma de pe lapte. (Cannes, 23 februarie 2010) Maria Cozma, Paris, 20 decembrie 2011 Referință
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
grupuri de tineri strigă cât îi țin plămânii să se audă în sat: „A năbăit, bă! Cine, bă? Ion a lu' Măuțu cu Veta lu' Bucur. S-o luăm pe Veta pe lopată și s-o ducem la Ion în vatră!” Făceau o roată mare din crengi uscate, îi dădea foc și o prăvăleau pe coastă spre sat. Ce timpuri! Vine Paștele. Pomii sunt înfloriți. În Săptămâna Mare, serile Deniilor sunt adevărate clipe de liniște și înțelepciune. Copii și vârstnici pornesc
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
poată circula. În șurile gospodarilor, plugurile de arat și grapele se odihnesc. În grajduri, vitele se întrec la mâncare. Câinele, adăpostit în cușca lui, latră din când în când. Oițele sunt și ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis o țigară, citind jurnalul. Vinul fiert sau țuica aburindă, șunca afumată, cu o ceapă roșie zdrobită cu pumnul pe masă, mămăliguța răsturnată pe talerul de lemn de fag, cu cașacavalul opărit sau afumat înfipt în ea
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Anunturi > PUNȚI DE LIMINĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului ORGANIZATORI: Despărțământul ASTRA al județului Mureș, Liga Scriitorilor Români de Pretutindeni, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Asociația „Maris Dava”, revistele „Vatra Veche” din Târgu- Mureș și „Expresia” din Sidney, Australia LANSĂRI DE CARTE Prezintă: Mariana Cristescu, Al.Florin Țene - președintele Ligii Scriitorilor Români, George Roca - scriitor australian născut la Huedin, Lazăr Lădariu, Miron Manega, Nicolae Băciuț, Valentin Marica, Răzvan Ducan, Nicolae
PUNŢI DE LIMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360909_a_362238]
-
nostalgia idilicului, cu pastelul: Te caut în căldura poveștilor de iarnă (p.51); Am colindat apoi înverșunată/ Meleaguri de povești cu prinți și zmei (p.87); Pe poteca îngustă dintre dealuri: / Miroseai a coasă,/ Miroseam a fân...(p.70); În vatră, cărbunii de mult s-au răcit,/ Mai stăruie-n aer scântei colorate,/ Din margini de lume, un aspru vânt bate...(p.81); Ninge peste oraș,/ Ninge antarctic,/ Iar în suflet se face frig...(p.115). Un evident ton elegiac revede
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
pună în relație cu Dumnezeul - Iubire, prin intermediul Dumnezeului - Om (v. Povestea lui Iov în oglindă, pp. 70-71). Arhitectura Psaltirei..., armonizarea sacro-profană a părților: I. Psaltirea apocrifă a dreptului Iov, pp. 15-71, II. Vinovat pentru aripi, pp. 73-122, III. Greierul din vatra lunii, pp. 125-188, felul în care Dumnezeu însuflețește Lumea, care în cheie parabolică este spațiul epifaniei, al deschiderii harului divin, potențează ideea că poezia religioasă este pentru Dumitru Ichim, o deschidere și, în același timp, o închidere către Taină, în
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
Fiți legătura între trecutul trăit de mine și viitorul ce stă înainte''. Noi spunem și mărturisim, că nu s-a pierdut și nu se va pierde nimic din testamentul său moral. Fericite Părinte Roman, nu s-a stins nimic de pe vatra luminoasă lăsată de tine. Brațe tinere au luat conducerea eparhiei tale. Veghează asupra legăturii de dragoste dintre noi și o binecuvântează. În veci să fie pomenirea lui între noi''. Preasfințite Părinte Nicolae al Oradiei, urmașul fericitului în Domnul Episcop Roman
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
cel al frăgezirii cu rom, țuică amestecată cu rom sau leșie de fag obținută după rețete tradiționale, muscelene, dintr-o lingură cu vârf de cenușă de fag adăugată la o cană de apă fiartă, al coacerii în cuptor încins, pe vatră, după ce s-a scos jarul obținut din lemne de brad, cât și al muncii neîntrerupte din momentul începerii frământatului până se termină coptul. Timp de aproximativ două săptămâni cât durează pregătirea covrigilor cu ou, cuptorul gazdei noastre, ca și cele
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
localității Luizi Călugăra; dig mal drept rău Siret aval UHE Galbeni, etapă ÎI; dig mal drept rău Siret aval UHE Răcăciuni, etapă ÎI. În județul Suceava s-au făcut lucrări de amenajare, parau Moldovița și afluenți, în zona comunelor Moldovița, Vatra Moldoviței, Frumosu și Vama; apărare de maluri, parau Ciotina, comuna Iacobeni; amenajare parau Izvorul Alb în zona municipiului Câmpulung Moldovenesc; regularizare parau Pătrăuțeanca în zona acumulării baraj mobil Mihoveni; amenajarea brațului stâng și pragului de fund pe pârâul Sucevița, în
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]
-
-mi șoptesc Sa fiu semeață de tine mereu... În lumea această oriunde trăiesc, Un grai românesc îmi face atât de ușor orice greu... Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargă Si-n goana lor îmi strigă să cânt Că dorul de vatră de țara mea dragă E mai duios cântat în graiul meu sfânt. Ești vântul ce zburdă agale pe case, Prin vie, prin prun sau prin dud, Ce-mi spune că vorbe atât de frumoase În drumul lui nicicand nu se-
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364111_a_365440]
-
pășune, Sfidând al zânei antotimp Cu zile calde, bune... Și-abia în munți, să-și lepede Cojoacele la soare, Se îndură, nu repede, Ci rând pe rând. Dar mare Și strașnic ger din nou s-a pus. Fără de foc în vatră, S-a preschimbat cu turma sus În stană grea de piatră. Dar sunt și guri de oameni buni Și înțelepți ce-n semne Citesc tot felul de minuni Și ce vor să însemne. Ei cred că Dochia s-a dus
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
ochelari fumurii de soare. Înșiră gesturi arogante, se dă cineva de vază abia venit tocmai din Germania, în vizită la niște rude. Părăsește însă fără de veste comuna, scoțându-și autoturismul repede pe șoseaua asfaltată. Își anunță plecarea spre Iași, spre Vatra Dornei sau spre Cluj. Scump la vorbă, privește absent prin parbriz, răsucind alene volanul cu o singură mână. Nu închide poarta pe care tocmai a ieșit semețul lui autoturism, o lasă să fie închisă în urmă de către cei de-ai
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin’să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce, Doamne, a trădării/ Și n-am curaj să pun mâna pe piatră!” (CLXXXIV). Drumul existențial al poeziei, reconstruit în funcție de rodul iluminărilor interioare, dobândește
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin' să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce, Doamne, a trădării/ Și n-am curaj să pun mâna pe piatră!” (CLXXXIV). Drumul existențial al poeziei, reconstruit în funcție de rodul iluminărilor interioare, dobândește
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
căpriori puneau prosoape, agheasmă și cu bani, să fie binecuvântată și să dureze-n veci ! Să fie moștenită de urmași, cum se cuvine, după una din împământenitele nenumărate legi ! Camerele totdeauna își primeau botezul: Cea bună ... , la sobă ... și ... la vatră. Erau frumos văruite și pe pereți cu scoarțe, cum azi doar la muzee țărănești se-arată. La masă, de când mă știu, eram doar șase. Pe cel din fața mea îl luase Dumnezeu. Cu siguranță îi lipsea un înger și fără el
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
în primire de furnicile carnivore. Nu dura prea mult, fiindcă și ele erau cu milioanele și păreau a avea un apetit de nepotolit. Termitele rodeau cu o eficiență admirabilă tot ce era din lemn și mândrele acoperișuri se prăvăleau peste vetre astfel că incendiile cuprinseseră întreg orașul. Nici o armă nu era eficace împotriva lor, iar pulberăria sări în aer pentru că furnicile duseseră un bețișor aprins în exact camera bombelor. Ce să mai vorbim, în zori, totul era praf și pulbere. Doar
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
preot din Rădăuți, părintele Gheorghe Anițulesei, care a ajuns la Plăviceni împins de același tulburător impuls care mă adusese și pe mine, împreună cu câțiva prieteni la fel de «nebuni» - scrie Miron Manega, în «Predoslovia unui pelerin» (prefața la volumul «Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate» - lucrarea de licență a părintelui stareț Teoctist Moldovanu) - este mult mai înflăcărat în credința că aceste oseminte aparțin Voievodului, ba chiar deslușește un înțeles dumnezeiesc în această descoperire: «Eu spun că Dumnezeu a vrut ca, odată cu capul, să
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
întregitor de țară se va aduna în aceeași sfântă raclă, binecuvântată de hăruiți „preoți cu crucea-n frunte”, între care, cu cinste, se așază și părintele stareț Teoctist Moldovanu. Frumoasă și demnă de laudă este lucrarea domniei-sale, „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, pe care am parcurs-o cu interes și încântare, și pe care, împreună cu scriitorul și editorul dr. Nicolae Băciuț, cu bucurie și din neasemuită dragoste față de marele Voievod, ne-am hotărât s-o edităm în inima Transilvaniei, la
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]