3,223 matches
-
întoarcerii din război a povestitorului și a fratelui său Otto și stabilirea lor într-o sihăstrie (schitul de la Rauten) e o apologie a vieții intelectuale, a biruinței spiritului asupra forțelor iraționale. Lângă ținutul Marina, cu vinuri minunate, librării, turnuri de veghe datând din epoca romană și castele merovingiene, cei doi frați încearcă să se consacre contemplației, dar vrăjmășia conducătorului din ținutul Mauretenia nu-i ocolește. în vârtejurile lipsite de sens ale istoriei, artistul nu poate rămâne neimplicat - �nici o salvare nu e
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
și Călătorie spre ceilalți). În dinamica lăuntrică a cărții, rolul central, coagulant, îl are Orfeu, văzut ca model ideal al poetului. Acesta rostește un cântec venit dintr-o altă lume („infernul memoriei”), într-o stare de iluminare, de „somnie” (sau veghe) vizionară: „Cineva blând mă cutreieră - în somn/ Nu-i nici măcar o umbră cu margini înghețate/ De nu mai pot nicicum să dorm -/ Un ochi ce-ar sta întruna deschis pe jumătate” Chiar dacă ierburi străvezii de mare). Într-o atare concepție
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
Una însă infidelă și imprevizibilă, precum visele. SCRIERI: Imperiul simpatiei, București, 1990; Simetria fierbinte, București, 1994. Traduceri: André Boulanger, Orfeu (legături între orfism și creștinism), București, 1992; Max Kaltenmark, Lao Zi și daoismul, București, 1994. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, De veghe în „Imperiul simpatiei”, CNP, 1990, 3; Eugen Simion, Prelungirile suprarealismului, RL, 1990, 28; Traian T. Coșovei, Darwin al mângâierilor, CNT, 1991, 17; Adriana Cean, Scindarea realității, ECH, 1991, 7-9; Alexandru Pintescu, „Imperiul simpatiei”, PSS, 1992, 7-8; Virgil Mihaiu, Între real
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
și uitare, permite trimiterea la teoria lui Mircea Eliade despre camuflarea sacrului în profan: o mănăstire e transformată în crescătorie de pui și păzitoarea ei, Dida, petrece o după-amiază ciudată sub cupola pe pereții căreia foșnesc ușor sfinții pictați. De veghe în coridor, de dimensiunile unei nuvele, surprinde incompatibilitatea a două tipuri de gândire: a unui paznic de închisoare, venit de la țară, și a deținuților comuniști care se află sub supravegherea lui și care încearcă să îl convertească ideologic. Se remarcă
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
și la înmormântarea lui Constantin Cantemir: „Scos-au oasele lui Cantemir-vodă boierii cei mari afară, supt cortu, în ogrăjoara cea mică la curtea domnească. Și l-au ținut trei zile, păn’ l-au grijit...”. „Grijirea” aceasta era de tip complex: veghe (lângă Voievodul „îmbrăcat cu veșmintele domnești și împodobit cu însemnele sale” stau „închinându-i-se [Domnul este din nou „persoană publică”] dregătorii, boierii și ceilalți slujitori”, ca și atunci când era în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îmbrăcat cu veșmintele domnești și împodobit cu însemnele sale” stau „închinându-i-se [Domnul este din nou „persoană publică”] dregătorii, boierii și ceilalți slujitori”, ca și atunci când era în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii stau de veghe ziua și noaptea” - De la Croix), plânsete și bocete (Doamna văduvă, soțiile boierilor - la care călătorii străini au observat o decență a durerii tradusă într-o tăcere a mâhnirii: „despre femei și fete, ele își despletesc părul fără să plângă, nici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-a aflat În posesia acestui inestimabil tezaur, a chemat În secret un meșter aurar din acest oraș și, după ce a strâns câteva ustensile de cupru care nu constituiau cea mai mică parte din averea sa, le-a topit, sub veghea acestui abil meșter, Împreună cu o parte din cenușa pe care o obținuse. Însă nu a avut nevoie de sfatul aurarului pentru a recunoaște, spre marea sa surprindere, că masa de metal extrasă din topitorie nu era defel aur. Eșecul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
București, 1982. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Strigi”, GL, 1968, 38; Viorel Știrbu, „Strigi”, TR, 1968, 38; Ion Pop, „Strigi”, ST, 1969, 11; Ion Mușlea, „Efigii în abanos”, ST, 1979, 3; Dan Grigorescu, „Efigii în abanos”, CNT, 1979, 15; Radu Mareș, Veghea și riscul, TR, 1979, 17; Eugen Dorcescu, „Lapidare”, O, 1982, 7; Romul Munteanu, Manierismele creatoare și iluzorii, LCF, 1982, 13; Liviu Antonesei, În jurul lui Ion Barbu, CL, 1982, 6; Popa, Ist. lit., II, 497-498. G. O.
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
interes gazetăresc în țări vest-europene. Această experiență odată consumată, S. se întoarce la sursele originare: satul și lumea copilăriei, cu tradițiile, dorul și legendele sale. În acest spirit se configurează cărțile următoare: Lungul drum către casă (1976), Tărâmul magic (1980), Veghe și dor (1984), unde autorul încearcă să confere spațiului natal o dimensiune mitică, morală și sentimentală, consonantă cu datul benefic al firii. Mai târziu, printre imaginile solare se strecoară accente dramatice, tristeți care adumbresc rememorările lirice. Drumul revenirii devine tot
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
de poezie (2000) se dorește a fi un util îndreptar pentru cei ce bat la porțile poeziei. SCRIERI: Fuga din hazard, București, 1970; Solitarul citadin, București, 1972; Embleme, București, 1976; Lungul drum către casă, București, 1976; Tărâmul magic, București, 1980; Veghe și dor, București, 1984; Oameni, stele, flori, București, 1986; Poemograme și alte poezii, București, 1986; Sub flamuri purpurii de mai, București, 1989; Tărâm al eternei iubiri, București, 1989; O poezie pentru fiecare, București, 1993; Eternele izvoare, București, 1996; Năzdrăvăniile perușului
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
TMS, 1972, 19; Constantin, A doua carte, 237-239; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 222-225; M. N. Rusu, Poezia pământului natal, AFT, 1980, 3; Fănuș Băileșteanu, „Tărâmul magic”, CNT, 1980, 19; Dumitru Micu, Moduri poetice, RL, 1981, 3; Artur Silvestri, „Veghe și dor”, LCF, 1984, 49; Aureliu Goci, Spațiul natal, RL, 1987, 20; Rotaru, O ist., III, 436; Munteanu, Jurnal, IV, 226-229; Micu, Scurtă ist., II, 383-384; Cristea, Teleorman, 620-621; Popa, Ist. lit., II, 598. M. Vs.
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
tipăririi nu a fost neapărat și cea a scrierii. Cartea cuprinde patru nuvele cu istorii romantice despre Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și Iancu de Hunedoara. Tema istorică va fi dezvoltată până la nivelul unei biografii romanțate în romanul Lunga veghe de la Cozia (1981), unde protagonist este Mircea cel Bătrân. La o intrigă de o asemenea amploare, calitățile prozei rămân aceleași: echilibru, verosimilitate, atmosferă, încercare de a configura un portret interior. Parte din piesele de teatru, reunite în volumul Fulger în
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
de un fel de exil în propria țară - meserii marginale, imposibilitatea de a publica, dificultatea de a găsi ambianța potrivită - și, în cele din urmă, autoexilarea. SCRIERI: La curțile Hârlăului, București, 1977; ed. (Iconia), München, 1994; ed. Cluj-Napoca, 2003; Lunga veghe de la Cozia, București, 1981; Lângă tâmpla cerului, Cluj-Napoca, 1998; Mirabila povară -Du côté de chez moi, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1999; Scântei din vatra vremii, Iași, 2001; Fulger în prag de veac, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Epopeea lui Ghilgameș
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
T. sub pseudonimul Thalia Mușat: Jurnalul unei adolescente (1991) și Jurnalul unei fete naive (1993). SCRIERI: Paul Zarifopol, București, 1981; Dinamica valorilor literare, București, 1983; Introducere în opera lui Ștefan Petică, București, 1984; Jurnalul unei adolescente, Galați, 1991; Starea de veghe, Câmpina, 1992; Jurnalul unei fete naive, Galați, 1993; Ion Creangă - spectacolul lumii, Galați, 1996; Mateiu I. Caragiale comentat de..., București, 1996; Permanențe literare românești, Galați, 1998; Poezia lui Bacovia, București, 2001; „Povestea lui Harap Alb”de Ion Creangă, Cluj-Napoca, 2001
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
care sunt la rândul lor măsurabili, elaborând și Scala de măsurare a conștientizării. În elaborarea Scalei a pornit de la premisa că există un nivel curent/actual de conștientizare (o marjă) care reflectă nivelul evolutiv prezent al persoanei în stare de veghe, în condiții obișnuite de viață. Nivelul de conștientizare curent este cel care se manifestă după 1-2 ore după ce ne trezim dimineața, în condiții obișnuite de viață și fără a practica nici o tehnică de modificare a conștienței (inclusiv fără a bea
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
în 1970, și lirica de senectute. Prima apariție postumă, cartea Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V.Voiculescu (1964) va fi urmată de o selecție ilustrativă din versurile antume, precum și de ciclurile inedite intitulate de editori Veghe și Clepsidră. Situația manuscriselor de poezie - confiscate la arestarea scriitorului (printre care se află „caietul negru” cu lirica ultimilor ani dispusă cronologic), în parte încredințate chiar de autor lui Andrei Scrima („manuscrisul Scrima”, orânduit după afinități tematice) la plecarea acestuia
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
să poată înlocui expresiile date: a aduce aminte, a o lua la sănătoasa, a da năvală, a i se acri, a băga de seamă, a-i ajunge la urechi, a sta de vorbă, a-i da papucii, a sta de veghe, a-i părea rău, a sta la taifas, a-ți bate joc. 6. Alcătuiește un text în care să povestești despre o întrecere sportivă la care participi și tu. Folosește mai multe numerale. Vei face referiri la clasamentul final al
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
incompatibilitatea acestora. O importanță deosebită acordă și folclorului, pe care îl consideră fundamentul literaturii culte. Într-un studiu despre basm, specie pe care o socotește rămășiță a miturilor primitive, el reliefează, în opoziție cu B. P. Hasdeu, rolul stării de veghe în geneza speciei. Deși S. avea un indiscutabil simț al limbii, numeroasele sale traduceri (multe rămase în presă) din literatura latină (Vergiliu), italiană (Leopardi, Silvio Pellico), franceză (Victor Hugo) și germană (Goethe, Schiller, Ferdinand Freiligrath) nu au alte calități în afara
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
pietrelor, București, 1970; Vatra legendelor, București, 1970; Camera de recuzită, Iași, 1973; Anotimpul încrederii, București, 1974; Artă și sensibilitate, Iași, 1975; Vântul din oglinzi, București, 1978; Zigurat, Iași, 1979; Ianus, I-II, Iași, 1980-1983; Arhipelagul altor umbre, Iași, 1985; Necontenita veghe, București, 1989; Enigma tăblițelor de lut, Iași, 1995. Repere bibliografice: Mihai Drăgan, „Arcade peste anotimp”, IL, 1964, 12; Nicolae Manolescu, „Autoportret pe nisip”, CNT, 1966, 25; Constantin Călin, „Autoportret pe nisip”, ATN, 1966, 8; Dumitru Solomon, „Autoportret pe nisip”, GL
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
de boală mintală. La baza endogenității tulburărilor psihice stă „endonul” pe care H. Tellenbach l-a denumit ca fiind „unitatea, baza configurației individuale, ca instanță creatoare a evenimentelor vieții”. El reprezintă totalitatea „fenomenelor psihice cu caracter ritmic, periodic (ritmul somn/veghe, ciclul menstrual, aportul alimentar, activitatea sexuală etc.) care concură la dinamica globală a personalității. Tulburarea „ritmului endogen” duce la apariția unor grave și variate tulburări psihice ale sistemului personalității (psihozele schizofrenice, psihoza maniaco-depresivă etc.) pe care le vom studia mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
somn-veghe al persoanei și modelul care este considerat a fi normal pentru mediul său. 2) Parasomniile sunt acea grupă de tulburări care se datoreză unui eveniment anormal care poate surveni în timpul somnului, sau la limita dintre somn și starea de veghe. În cadrul parasomniilor notăm existența următoarelor aspecte psihopatologice: a) apneea de somn, caracterizată prin oprirea respirației cu trezirea bolnavului; b) anxietatea de vis sau coșmarul, este deșteptarea repetată din somn cu amintirea detaliată a viselor terifiante din cursul somnului; c) enurezisul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acute, funcția psihică predominant afectată este conștiința, în cazul reacției organice cronice funcția psihică predominant afectată este gândirea, ca o consecință a gravității, întinderii și duratei îndelungate a leziunilor cerebrale. 3) Obnubilarea conștiinței este forma psihopatologică intermediară între starea de veghe și comă. Ceea ce se tulbură; în acest caz, sunt procesele de gândire, atenția, percepțiile și memoria, sau, în mod sintetic spus, procesele cognitive, în special legat de reducerea stării de vigilență a bolnavului. 4) Delirul se referă la diferitele grade
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se mai utilizează, destul de rar de altfel, termenul de ontogenie care este sinonim cu cel de endogenie (L.E. Hinsie și R.J. Campbell). Ce reprezintă noțiunea de endogen? Endogene sunt toate fenomenele cu caracter ritmic, periodic, din viața individului: ritmul somn/veghe, ciclul menstrual, necesitatea unui aport regulat alimentar și hidric, activitatea sexuală, pendularea dispozițiilor afective din timpul zilei sau al anului etc. Endogenul ne apare, în felul acesta, ca un tip particular-individual de „configurație interioară” care ne amintește de „daimonionul” lui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensul acesta, organismul uman dispune atât de un „ritm endogen” propriu cât și de capacitățile sale de adaptare-integrare în „ritmurile exogene” ale mediului cu care se sincronizează. Formele exterioare, ritmice ale evenimentelor vieții se manifestă în diferite forme: ritmul somn/veghe, ciclul menstrual la femei, ritmicitatea activității sexuale, variațiile dispoziției emoțional-afective și impulsive etc. Același aspect de ritmicitate îl observăm și în sfera manifestărilor psihopatologice: crizele de narcolepsie, epilepsie, melancolie etc. Aceste din urmă manifestări, având aspectul unor „dereglări vitale”, au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice: crizele de narcolepsie, epilepsie, melancolie etc. Aceste din urmă manifestări, având aspectul unor „dereglări vitale”, au fost numite de W.M. Pfeiffer „sindromul de bază”. El poate avea și manifestări de natură contrarie cum ar fi inversarea ritmului somn/veghe, hipersomnie, hipersexualitate, bulimie etc. (Mihaelis, Kupfer). Aceste aspecte sunt dominante în cazul PMD, când se poate vorbi despre o veritabilă „cronopatologie” (V. Supprian, M. Papousek). Variații naturale ale endogenității pot fi semnalate și în cursul perioadelor de maturizare a personalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]