15,959 matches
-
în ciuda criticilor și a protestelor, multe dintre calcurile actuale (din engleză, în epoca noastră) să se comporte la fel, fiind acceptate pe nesimțite de vorbitori, chiar dacă aduc schimbări majore față de sensurile înregistrate inițial de dicționare. Pe de altă parte, evoluția verbului este ilustrativă pentru dinamica unei anumite zone semantice a limbajului: cea a evaluării, a folosirii argumentative a cuvintelor, pentru a exprima sau a implica aprobarea ori dezaprobarea, lauda sau blamul. Conotațiile și sensurile pe care le asociem unor cuvinte nu
Amăgire și dezamăgire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5287_a_6612]
-
despre ce e vorba, chiar dacă lectura mea ar fi în stare să vadă mai mult decât se vede în literă? Se cuvine sau nu să spun mai departe ce am aflat privindu- i fiecare rictus scriptural, fiecare ridicare din sprânceana verbului, fiecare grimasă a frazei? Să citesc cartea ca fiind a unui străin și să comentez fără restricții? Mi se destăinuie, oare, ca în confesional ori ca pe divanul psihanalistului interzicându-mi - abuziv, după regula confidențialității, activă în aceste alte planuri
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
plăsmuirii poetice. Se află implicat în pasiunea lui George Drăghescu pentru concentrare un protest împotriva acestei întristătoare inflații. Util, întrucît nu o dată pierdem simțul măsurii, acea disciplină a mijloacelor care face cu putință atingerea unui țel. Bîjbîim în negura dezordinii verbelor care nu se mai leagă nici într-un chip rațional, nici în cel, paradoxal, al dicteului automat, procedeu nu al confuziei ci al contactelor fericit-imprevizibile, al hazardului norocos. Concentrarea expresiei, neglijată în contemporaneitate, ne lasă nostalgia unui filtru spiritual, al
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
Rodica Zafiu În descrierile gramaticale ale limbii române se precizează, de obicei, că în conjugarea verbelor se produc deplasări regulate ale accentului (de pe rădăcină pe sufix), în vreme ce substantivul are un accent stabil. Excepțiile, foarte puține, apar în cazul unor împrumuturi lexicale care s-au încadrat mai greu în morfologia românească. Cel mai cunoscut e cazul cuvântului
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
destul de ușor prin analogia cu cénzor, dar și prin tendința actuală de a deplasa accentul final, ilustrată mai ales de forma edítor. Acțiunea de realizare a recensă mântului poartă oficial denumirea de recenzare. De la recenzor, un comentator glumeț a derivat verbul a recenzora („ăștia e șmecheri, vrea să monteze cipuri în fiecare. Români, nu vă lăsați recenzorați, că e de rău!” comentariu în evz.ro, 18.10.2011).
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
franceză atât cu sensul sau propriu, cât și cu cel figurat: fr. coulisse a desemnat inițial decorul mobil, panoul glisant din spatele scenei, ajungând apoi, prin metonimie, să se refere la spațiul din spatele său. Culisele teatrului se leaga deci, etimologic, de verbul tehnic a culisa. Sensul figurat al substantivului culise (care primește în DEX eticheta corectă, dar ușor exagerată, „peiorativ”) este descris prin „dedesubturile unor acțiuni sau ale unei stări de fapt; mașinație, înscenare, intrigă”. Desigur, ceea ce e ascuns trezește suspiciune, dar
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
frecventă e sintagma personal de deservire). Pentru sensul negativ nu se folosește substantivul deservire, ci deserviciu. Formele verbale pot produce însă ambiguități involuntare sau echivocuri voite, ca în enunțul „Serviciile secrete românești au deservit puterea politică” (contributors.ro). Cele două verbe a deservi sunt împrumuturi din secolul al XIX-lea; în Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, Tomul I, partea a 4- a, Litera D, deja-deținere (2006), sunt înregistrate și forme vechi, care primeau în conjugare sufixul -ez (deservez, cu sensul
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
aduce aportul”). Două construcții asemănătoare - a începe să pornească și a începe să purceadă - reprezintă un tip de pleonasm mai puțin sesizat de vorbitori, în care este repetată (inutil) ideea de începere a acțiunii. Semnificația incoativă este prezentă atât în verbul specializat pentru această valoare - a începe -, cât și (mai puțin transparent) în verbe polisemantice, care presupun de cele mai multe ori inițierea acțiunii: a porni („a pleca din locul în care se află, a se pune în mișcare”; „a începe să funcționeze
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
purceadă - reprezintă un tip de pleonasm mai puțin sesizat de vorbitori, în care este repetată (inutil) ideea de începere a acțiunii. Semnificația incoativă este prezentă atât în verbul specializat pentru această valoare - a începe -, cât și (mai puțin transparent) în verbe polisemantice, care presupun de cele mai multe ori inițierea acțiunii: a porni („a pleca din locul în care se află, a se pune în mișcare”; „a începe să funcționeze”, DEX) și a purcede („a pleca, a porni la drum”; „a începe o
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
de cele mai multe ori inițierea acțiunii: a porni („a pleca din locul în care se află, a se pune în mișcare”; „a începe să funcționeze”, DEX) și a purcede („a pleca, a porni la drum”; „a începe o acțiune”, ibidem). Combinarea verbelor cu sens incoativ poate să apară mai ales în oralitatea nesupravegheată; a fost înregistrată, de exemplu, în rapoartele de monitorizare a limbii din audiovizual (disponibile pe site-ul cna.ro): „începe să pornească” (TVR Cultural, 26.V.2009); „a început
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
a unei situații: „rezerva începe să se termine” (clubafaceri.ro); „începe să se termine vara” (misiuneacasa.ro) etc. Scuza nevoii de precizie științifică în descrierea unui proces nu este întotdeauna posibilă: în multe cazuri, sursa pleonasmului e folosirea nediferențiată a verbului a porni în locul altor verbe de acțiune (a funcționa, a purta, a duce, a apărea etc.); așa stau lucrurile în exemplele (provenite probabil dintr-o traducere neatentă) în care nu mai este vorba de automobile sau de calculatoare: „grupul este
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
să se termine” (clubafaceri.ro); „începe să se termine vara” (misiuneacasa.ro) etc. Scuza nevoii de precizie științifică în descrierea unui proces nu este întotdeauna posibilă: în multe cazuri, sursa pleonasmului e folosirea nediferențiată a verbului a porni în locul altor verbe de acțiune (a funcționa, a purta, a duce, a apărea etc.); așa stau lucrurile în exemplele (provenite probabil dintr-o traducere neatentă) în care nu mai este vorba de automobile sau de calculatoare: „grupul este salvat de Alice și împreună
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
sau de calculatoare: „grupul este salvat de Alice și împreună încep să pornească o bătaie disperată pentru supraviețuire” (cinema 123.info); „este vorba despre o crimă, de la anchetarea căreia încep să pornească o serie de dezvăluiri” (stirileprotv.ro). Construcția cu verbul a purcede este mult mai rară în limba actuală, lucru explicabil prin caracterul ușor arhaic al verbului, potrivit cu o exprimare mai prețioasă, mai căutată. Există, în schimb, o variantă extremă, în care redundanța ideii de începere se exprimă prin repetarea
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
supraviețuire” (cinema 123.info); „este vorba despre o crimă, de la anchetarea căreia încep să pornească o serie de dezvăluiri” (stirileprotv.ro). Construcția cu verbul a purcede este mult mai rară în limba actuală, lucru explicabil prin caracterul ușor arhaic al verbului, potrivit cu o exprimare mai prețioasă, mai căutată. Există, în schimb, o variantă extremă, în care redundanța ideii de începere se exprimă prin repetarea în construcție a verbului specific: începe să înceapă. Pentru lingviști, e un semnal (timid) al gramaticalizării verbului
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
mult mai rară în limba actuală, lucru explicabil prin caracterul ușor arhaic al verbului, potrivit cu o exprimare mai prețioasă, mai căutată. Există, în schimb, o variantă extremă, în care redundanța ideii de începere se exprimă prin repetarea în construcție a verbului specific: începe să înceapă. Pentru lingviști, e un semnal (timid) al gramaticalizării verbului a începe ca operator aspectual; pentru vorbitori, este, cel mai probabil, un joc de limbaj, o folosire umoristică a structurii pleonastice, împinse până la limitele ei lexicale. Formula
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
verbului, potrivit cu o exprimare mai prețioasă, mai căutată. Există, în schimb, o variantă extremă, în care redundanța ideii de începere se exprimă prin repetarea în construcție a verbului specific: începe să înceapă. Pentru lingviști, e un semnal (timid) al gramaticalizării verbului a începe ca operator aspectual; pentru vorbitori, este, cel mai probabil, un joc de limbaj, o folosire umoristică a structurii pleonastice, împinse până la limitele ei lexicale. Formula poate fi folosită cu intenție, pentru a parodia excesul de atenuare, formulările extrem de
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
arta cântului, de o cultură profesională condiționată de pătrunderea lumii spirituale a versului în relația acestuia cu muzica. Și aici, în această partitură, Vlad Budoiu se dovedește a fi artistul care știe a pune în valoare declamația melodică în spiritul verbului german; dispune de o sensibilitate de natură intelectuală ce orientează sensul cuvântului. Terenul de acțiune oferit de compozitor dispune de o impresionantă vastitate spirituală. Mahler convertește viziunii sale postromantice lumea poeților chinezi, o asociază meditației sale asupra vieții care se
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
întreține un ton macabru; Judt are în această carte - neașteptat de personală, avînd în vedere că tot ce-a scris pînă la acest volum au fost eseuri istorice, dar care, ce-i drept, nu sufereau de ariditatea omniscienței științifice cu verbe și pronume de persoana întîi la plural sau exces de construcții pasive - un ton cu totul seducător, atașant, uman, ba chiar sentimental pe alocuri, dacă ne putem închipui acest cuvînt cu conotații pozitive. Și asta fără să oblige vreo clipă
Lauda clasei de mijloc by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5105_a_6430]
-
administrații fiscale. În DA (Dicționarul limbii române, vechiul dicționar academic, tomul II, partea a II-a, 1937), în definirea cuvântului, în afara expresiilor care îl conțin, se vorbește chiar de „hoție și înșelăciune”. Termenul popular a dezvoltat o familie lexicală bogată: verbul a jăpcăni, numele de acțiuni jăpcănire și jăpcăneală, numele de agent jăpcan, jăpcaș, jăpcănitor. La acestea par să se adauge, în registrul familiar-argotic jepcar și jepcangiu (123urban.ro). Nu e rar ca un termen popular și ușor învechit să fie
Japcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5119_a_6444]
-
o bogată activitate de misionarism. Prestația dsale lirică e așadar doar una din corzile instrumentului spiritual de care dispune. Firește e vorba de o producție orientată religios, deși nu neapărat sub chipul adorației, al extaziei topite fără pauză în luminiscente verbe. O mică tactică a discursului îi îngăduie poetului a săvîrși bucle expresive, decente ocoluri înainte de a-și proclama crezul: „Noroc că nu-i universul la degetul nostru cel mic/ să-l rearanjăm noi/ după interesul nostru mărunt/ fiecare după propriul
Între credință și simbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5120_a_6445]
-
Rodica Zafiu Clișeelor jurnalistice ale dezastrelor cotidiene li s-au adăugat, în ultima vreme, cele construite în jurul verbului a spulbera. Dezvoltând hiperbolic un sens de distrugere rapidă și totală („a nimici”, DEX), verbul pare să se fi specializat, în mass-media românească, pentru descrierea accidentelor rutiere. De fapt, se folosește cu predilecție în legătură cu soarta pietonilor, mai ales în cazul
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
Rodica Zafiu Clișeelor jurnalistice ale dezastrelor cotidiene li s-au adăugat, în ultima vreme, cele construite în jurul verbului a spulbera. Dezvoltând hiperbolic un sens de distrugere rapidă și totală („a nimici”, DEX), verbul pare să se fi specializat, în mass-media românească, pentru descrierea accidentelor rutiere. De fapt, se folosește cu predilecție în legătură cu soarta pietonilor, mai ales în cazul traversărilor regulamentare. O simplă căutare pe Google furnizează instantaneu zeci de titluri aproape identice: „Spulberat
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
că persoana spulberată pe trecere nu a pățit nimic și nu avut nevoie de îngrijiri medicale. E limpede că, în momentul de față, la a spulbera se recurge, în mod automat, ori de câte ori e nevoie să se evoce un impact violent. Verbul mai are, de altfel, o folosire clișeizată și hiperbolică, în limbajul comentariului sportiv: „UTA a spulberat Jiul într-un moment critic” (aradeni.ro); „Dinamo a spulberat Petrolul și a stricat inaugurarea arenei” (sportromanesc. ro); „U Cluj a spulberat Sportul, scor
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
critic” (aradeni.ro); „Dinamo a spulberat Petrolul și a stricat inaugurarea arenei” (sportromanesc. ro); „U Cluj a spulberat Sportul, scor 4-2” (buzznews.ro) etc. Ca de obicei, retorica știrilor sportive și cea a cronicii rutiere se întâlnesc în evocarea dezastrelor. Verbul a spulbera (din lat. *expulverare, Dicționarul limbii române, DLR, tomul X, Litera S, 1994) e atestat în Psaltirea lui Dosoftei („negură spulbără cu mâna”), ca și substantivul spulberare („Vă veț duce cum să duce pravul. Și cu grîul n-iț
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
peri cu totul”). Pentru istoria cuvântului, e interesantă și cuprinderea sa în dicționarul academic al lui Laurian și Massim (1876): pe lângă sensurile concrete cunoscute („a suscita, ridica pulbere” - „vântul spulberă neaua”), autorii includ un înțeles imitat probabil după cel al verbului italienesc spolverare: „a scutura, curăța de pulbere: a spulbera vestmintele”. E prezentat și sensul figurat („a șterge, stinge”), ilustrat de citate istorice - „a spulbera cetățile de pe fața pământului” -, dar și tipice conversației ierarhice: „te spulber din acest post, dacă nu
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]