2,162 matches
-
deghizează sub preocuparea pentru fondurile de carte o pasiune de colecționar. Nu este singura modalitate prin care se manifestă acest raport cu literatura. Tot aici intră cei care străbat teritoriul patriei, indiferent dacă sunt culegători de folclor sau colecționari de vestigii arheologice. Istoria literară a consemnat expedițiile lui Alecsandri sau Alecu Russo de la începutul anilor '40 în căutarea poeziilor populare; istoria arheologiei a reținut explorările în care a fost angajat Bolliac alături de Crețulescu, Ștefan Golescu, Radu Golescu, A. Golescu în 1845
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dorință a noastră" mărturisea Bolliac în 184510. De aceea călătoria în sine e constitutivă identificării obiectelor, de aceea toate relatările redau minuțios parcursul până în punctul descoperirii. În acest sens, Cezar Bolliac avea să insiste asupra semnificației unei hărți "trăite" a vestigiilor arheologice împrăștiate pe suprafața patriei, iar Alexandru Odobescu avea să sublinieze importanța mărturiilor celor care cunosc teritoriul și pot să descrie parcurgerea lui în căutarea descoperirilor. Sunt inginerii de hotar, învățătorii sătești sau chiar țăranii, incapabili să descrie un sit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
documente și de a le deține, de a reproduce "tezaurul" în propria lui bibliotecă, ca un soi de metonimie a patrimoniului național. E același instinct care i-a determinat pe Cezar Bolliac sau pe Alexandru Odobescu să devină colecționari de vestigii. Și această confuzie între seria de documente literare sau istorice și propria colecție ne revelează măsura în care gestul era de posesie, înainte de a fi unul al cunoașterii sau al creației. Dar în fine, dintre ipostazele pe care le înregistrează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
brusc infinitatea bucățelelor de hârtie imprimată, vertijul incomensurabilului, varietatea non-comprehensibilă de nuanțe și de valori. Tot așa, romanticii care proiectează o resursă productivă în universul posesiei și al colecționării se confruntă nu numai cu multiplicitatea obiectelor pe care le dețin (vestigii, opere, fragmente, ziceri populare), dar și cu dezordinea sau insignifianța lor. Șansa de a deține dintr-o dată un patrimoniu de mare valoare se plătește prin neliniștea trăită în fața puzderiei de obiecte. Și dacă sentimentele din gama negativă revin constant în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin neliniștea trăită în fața puzderiei de obiecte. Și dacă sentimentele din gama negativă revin constant în exprimarea admirației în regimul monumentalității, asta se datorează acestui strâns atașament obiectual, care implică stupoarea în fața materiei și a haosului ei: uitarea care amenință vestigiile, amestecul pieselor disparate, imensitatea teritoriului parcurs de culegător, distrugerea iminentă a oricărui fragment de materie vorbesc neîncetat despre condiția periculoasă a acestui univers. În acest sens, al riscului, Benjamin spunea despre colecționar că "are relația cea mai profundă pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acestei definiții, interesându-se de abundența obiectelor recuperate de pe siturile în ruină din Egipt sau din Italia: fragmente de sculpturi sau de clădiri antice, piese disparate care nu puteau fi restituite într-un ansamblu identificabil. Toate acestea erau în continuare vestigii ale trecutului, ceea ce justifica includerea lor în categoria monumentelor. Însă nu mai erau privite ca parte a unei opere impresionante prin dimensiunile și mai ales prin integritatea sa. Istoria artei 19 notează două texte fundamentale pentru această nouă cultură a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mitologică. Or, faptul că fragmentele au putut fi considerate ca opere a provocat o deplasare a relației cu obiectele estetice. Într-o reflecție recentă asupra ipostazelor aisthesisului în modernitate, Jacques Rancière20 a arătat că în acest proces de ridicare a vestigiilor la demnitatea aprecierii estetice s-a produs o modificare esențială a definiției frumosului. Dacă privești formele din perspectiva incompletă a fragmentelor, ceea ce se vede e mișcarea pură, voluta, arabescul, articularea liberă a unor linii care nu reprezintă nimic decât propria
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
folclorul și ușurința cu care imaginile și procedeele sale au intrat în circuitul valorilor critice. Faptul că la noi Titu Maiorescu "salva" poezia populară în condițiile în care condamna aproape toată literatura contemporană se datorează acestei coincidențe de ordin estetic: vestigiile folclorului național funcționau pe baza aceluiași regim de apreciere cu literatura "pură". Însă "revoluția" anticarilor nu a fost singura resursă de regândire a monumentalului pe care s-au sprijinit culturile emergente. La aceasta a contribuit și o mutație provocată de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în mai multe episoade, în jurul lui 1820, după 1830 ș.a.m.d. Or, structurile care trebuiau să asume această misiune au fost adesea comisii ale "monumentelor" istorice. Evident, cei care foloseau categoria monumentului în acest context nu aveau în minte vestigiile despre care vorbeau anticarii de la începutul secolului al XVIII-lea. Nu era vorba de resturi, de fragmente și piese disparate, ci de recuperarea de obiecte în numele unui interes public. Proprietățile aristocratice și religioase, distribuite pe întregul teritoriu al țării, trebuiau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să vorbească despre o "frumoasă stelă cu doi lei culcați pe frontonul ei"26, despre un "foarte frumos corp trunchiat de centaur"27 sau despre "minunata colecțiune de grosolane vase de pământ"28. Tot așa, Cezar Bolliac spune despre un vestigiu pe care nici măcar nu l-a văzut: "un primar ar fi având un foarte frumos obiect de o foarte frumoasă piatră"29. Pentru că spre deosebire de emoția estetică, în care e mobilizat direct corpul de senzații al privitorului, acestui "frumos științific" îi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a fost nevoie de apariția pe piață a unei discipline istorice cu un grad înalt de specializare ca să devină posibilă o asemenea reflecție "estetică"? Întrebarea vizează într-un sens mai larg cazurile, destul de numeroase, de scriitori care au descoperit ștința vestigiilor istorice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cultura română cei mai cunoscuți sunt Cezar Bolliac și Alexandru Odobescu, amândoi scriitori care au făcut carieră în domeniul arheologiei. Primul, ca director al Comisiei Arheologice și ca inițiator
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
secolului al XIX-lea. În cultura română cei mai cunoscuți sunt Cezar Bolliac și Alexandru Odobescu, amândoi scriitori care au făcut carieră în domeniul arheologiei. Primul, ca director al Comisiei Arheologice și ca inițiator al unor expediții de căutare a vestigiilor între 1867 și 1870, cel de-al doilea ca titular al primului curs de arheologie din universitățile românești și ca autor al unor cercetări esențiale pentru evoluția cunoașterii în domeniu. În privința alianțelor cu discipline "străine", înainte ca literații să fie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca rezervor de "bogăție". Iluzia pe care arheologia o întreținea era aceea a unei "averi" împrăștiate uniform pe teritoriul patriei și aflate la îndemâna oricui. Cezar Bolliac, care de fiecare dată când descoperă obiectele arhaice exagerează unicitatea și raritatea lor, compară vestigiile găsite pe teritoriul României cu cele mai importante valori deținute de marile culturi: Toate armele și instrumentele de piatră aflate prin țăre din vechime locuite și cu cari se mândresc muzeurile Europei, la noi se găsesc în toate părțile [...]. Țara
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
le-au gândit, le-au produs și le-au folosit. Cu vorbele lui Odobescu, "ideile", "simțămintele", "aplecările care mișcau pe actorii lor". Arheologia nu oferă un simplu nomenclator de obiecte care atestă o realitate istorică. Fiind în contact cu viața, vestigiile arheologice vorbesc despre ceea ce i-a condus pe utilizatori, despre universul lor de reprezentări și de pasiuni. Împins la limită, acest mod de a privi obiectul arheologiei afectează caracterul științific - adică pozitiv - al interogațiilor sale. Pentru Odobescu arheologia nu e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
arheologia nu e organizată ca o știință descriptivă, ci mai degrabă etică, în funcție de valori și de o anume teleologie. De aceea, pentru a articula arheologia și viața, Odobescu descrie două regimuri de valorizare a resturilor trecutului - unul estetic, celălalt etic. Vestigiile se organizează în funcție de două serii, sub semnul binelui și al frumosului: există obiecte care vorbesc despre măiestria realizatorului, care ilustrează prin proprietățile lor formale anumite opțiuni conduse de aspirația spre frumos ("obiecte reale, cari se pot pipăi, cari au forme
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Munca arheologului nu se orientează într-un câmp al cunoașterii, ci într-un câmp al acțiunii sociale organizat în așa fel încât să ofere modele de viață. Odobescu prevede raportul dintre arheologie și existență dintr-o perspectivă circulară: viața impregnează vestigiile care prin munca omului de știință își dezvăluie semnificația socială ca să redevină valori în viața prezentă. Mai clar: reconstituind estetica vestigiilor, arheologul urmărește să populeze orizontul societății contemporane cu obiecte frumoase: "a răspândi în societatea română acel cult al frumosului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
încât să ofere modele de viață. Odobescu prevede raportul dintre arheologie și existență dintr-o perspectivă circulară: viața impregnează vestigiile care prin munca omului de știință își dezvăluie semnificația socială ca să redevină valori în viața prezentă. Mai clar: reconstituind estetica vestigiilor, arheologul urmărește să populeze orizontul societății contemporane cu obiecte frumoase: "a răspândi în societatea română acel cult al frumosului, acea spornică varietate de cugetări și de adevăruri filosofice, ce nasc din studiul adâncit al treptatei și multiplei activități omenești"73
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
științifice și operele de artă ale timpului prezent?75. Opoziția între "viață" și "glorie" nu e doar opoziția între obiectul arheologiei și cel al istoriei; este și o confruntare între două tipuri de cultură. Restul, accesoriul, parazitarul - adică ceea ce definește vestigiul arheologic - e considerat ca un angajament politic în numele popoarelor mici. Arheologia e o știință a diversității, a realităților multiple și pitorești care scapă istoriei și marii politici. Odobescu, care are o bogată experiență a literaturilor naționale inventate la începutul secolului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intact dintr-o prezență, ea vizează realitățile care subzistă ca fapt al vieții actuale: forme precare amenințate de pierdere și care continuă să trăiască - aproape împotriva șanselor - într-un prezent. Această interpretare a arheologiei se bazează pe posibilitatea contactului cu vestigiile și pe existența lor tangibilă în lumea noastră. Prezența lor marchează viețuirea lor, ca și cum, prin simpla persistență sensibilă ar închide în ele o resursă vitală gata să fie reanimată în orice moment. Găsim o sensibilitate similară pentru "auratic" la Cezar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
închide în ele o resursă vitală gata să fie reanimată în orice moment. Găsim o sensibilitate similară pentru "auratic" la Cezar Bolliac, care a lăsat rapoarte amănunțite ale expedițiilor sale arheologice de la sfârșitul anilor '60, pline de reverii în marginea vestigiilor. Rețin episoadele care relatează impresiile de la deschiderea mormintelor antice. Autorul observă contactul virginal cu lucrul vechi în descrieri detaliate care, sub pretextul consemnării tehnice a tuturor etapelor descoperirii, concentrează o atenție aproape suprarealistă la prezențele subtile și diafane, ferite miraculos
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai mulți să zic: ce frumos miros! Această operațiune nu se mai văzuse aci de când este Celeiul 83. "Parfumul" e aerul trecutului, închis în mormânt ca într-o capsulă a timpului. Aproape tot ce urmărește Bolliac ține de marcarea prin vestigii a unei prezențe, oricât de neverosimilă ar fi ideea conservării ei. Reveriile sale vizează imediatețea ființei și imponderabilele arătării sale - suflu, vorbire, postură, gesturi: Putui alcătui corpul întreg: a fost o femeie, o femeie înaltă și jună. Amândouă cearcănele gurei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
decât circa 2 m iar cele secundare și mai puțin, dar erau deopotrivă de curate, la timp măturate, cu bănci de lemn la portițe pe care stăteau oamenii. Cum era casa în intimitatea ei ne-o spun tot căutătorii de vestigii. Ușa era încadrată în ușori puternici, cu bârne groase, cu prag la intrare, mai întotdeauna orientate spre sud. Se intra într- o cameră mare, cu podeaua lutuită, după cum am mai spus, cu pereții împodobiți cu lucrări realizate de gospodina locului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
invadării lui de către trupele americane, civilizatoare. Numai că, dacă receptăm informațiile acuzatoare de ultimă oră, operațiunea în cauză a vizat nu numai petrolul localnicilor, ci și civilizația acumulată în timp aici. Cum se întâmplă și la noi, în România, cu vestigiile romane de la Roșia Montană, așa și în Irak se probează că intrarea armatei americane a început tocmai cu operația de distrugere pe scară largă a vestigiilor din Sumer. Situri vechi, datând de cinci milenii, au fost repede rase de pe fața
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
civilizația acumulată în timp aici. Cum se întâmplă și la noi, în România, cu vestigiile romane de la Roșia Montană, așa și în Irak se probează că intrarea armatei americane a început tocmai cu operația de distrugere pe scară largă a vestigiilor din Sumer. Situri vechi, datând de cinci milenii, au fost repede rase de pe fața pământului. Se demonstrează cu probe care n-au contrazicere, că la 11 aprilie 2003 (invazia începuse la 19 martie 2003) când trupele americane au sosit la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
civilizației, învingătorul rămânând cu credința dreptului celui mai tare, devenită eternitate? Altfel nu s-ar putea judeca asemenea fapte care fac ca descoperiri majore ale civilizației locale, legate de originea sumerienilor, să dispară. Cartea lui I.C. Issartier demonstrează că distrugerea vestigiilor sumeriene, oricât a fost de sistematică și distrugătoare, planificată chiar, nu poate distruge în întregime și deliberat o istorie dinaintea Bibliei. Probe rămân și recentul studiu „Biblia. Istorie, cultură și civilizație" , publicat de Aurel Cordaș - Huși în prestigioasa revistă de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]