1,558 matches
-
factorilor de decizie. În mod concret se impune creșterea numărului mijloacelor de agrement din arealul stațiunii, În paralel cu intensificarea activității acestora. Propunerile noastre vizează: a) construirea a cel puțin trei ștranduri În aer liber, În care unul În zona Vicol, al doilea În locul actual al pieții orașului, iar al treilea la „7 Izvoare”. Referitor la actualul ștrand termal, sunt necesare unele măsuri care să conducă la Îmbunătățirea funcționalității acestuia; b) pe timp de iarnă, atît la vile, cît și la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
stațiunea balneară de interes național; - mi. și de arh.: clădirile complexului balnear ridicate În secolul XVIII - XIX cuprinzînd Baia Horea cu podul de acces, pavilioanele, podul peste Cerna și pavilioanele cu Băile Crișan, fostul cazinou; - statuia lui Hercules, Eminescu, dr. Vicol; - izvoare de ape termale (53 o C); - m. n. - Grota Haiducilor, Grota cu aburi, Grota Șerban, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Hoților, Peștera lui Adam; - rezervația de floră - de pe muntele Domgled (1100 - 1300 m) cu elemente submediteraniene; - m.n. - arbori seculari
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ficțional (modele putând fi Gabriel García Márquez cu Un veac de singurătate ori Samuel Butler cu Erewhon): „Vladia și oamenii săi nu există și de aceea cred că nu e prea greu de inventat”. „Nevoia” de Vladia a personajului principal, Vicol Antim, se cristalizează în obsesie, o necesitate ludică de a (re)inventa un loc deja cunoscut. Vladia apare în trei imagini - vila misterelor Katerina, un „transport” iluzoriu și Vanessa Ligata, fluturele care semnalează fericirea. Autorul face de pe acum distincția între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
pe „nebunii”. Personajele masculine sunt de multe ori „slabe”, „caraghioase”, niște bufoni cu rol de purificare prin carnavalesc, în vreme ce femeile apar puternice, misterioase, sugerând forțe oculte, ca memorabilul personaj Tania, din povestirea „La anii treizeci...”. Antuza, de care se îndrăgostește Vicol, e „prezentă” constant, spunându-i bărbatului care nu o percepe la adevărata ei dimensiune de inițiatoare: „Când ai nevoie de mine o să vin”. În aceste proze rituale stau germenii creației romanești de mai târziu, următoarele volume fiind ample, cu relații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
parabolic. Într-un ținut al somniei, în care poți face absolut ce dorești, treptat se naște plictiseala pe care o dă libertatea fără limite și sens, lumea de aici fiind apăsată de „singurătatea neomenească, lipsită de suferință și tristețe”. Lui Vicol Antim i se va revela că nu e de ajuns să fii fericit (ceea ce se spune în basmul Tinerețe fără bătrânețe..., pe care U. pare a-l relua cu infinite conotații), mai trebuie să vrei și să pleci, ajungând, inevitabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
mereu în scenă, voit redundant, aceeași piesă, cu alte măști. Dacă personajele sunt vizionare și acțiunile lor epifanii, U., obsedat de trecut, nu poate evada decât prin mitul eternei reîntoarceri și prin mister. Scriitorul adoptă stilul personajului său predilect, Antim Vicol: dintr-o nevoie interioară de sacru „revine, după un ritm imprevizibil, în teritoriul imaginar pe care l-a inventat [...] și adaugă o nouă imagine la cele deja existente - în felul acesta utopia lui livrescă poate să crească la infinit” (Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
am absolvit-o cu note bune; profesorii, Emil Palade (director și profesor de pedagogie), preot Ion Marinescu (profesor de religie și duhovnic), Ion Mihăilescu (diriginte și profesor de biologie), Ștefan Popescu (profesor de limba română și consilier al directorului), Ion Vicol (profesor de muzică, dirijorul corului și unul dintre intimii elevilor) erau cu ochii pe mine, încercând să mă crească frumos, ca pe un lăstar tânăr într-o grădină îngrijită. Reușisem să câștig inimile profesorilor prin bună-cuviință și prin prezentarea câtorva
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îmbrățișat: Cu ce pot să te ajut? Cu nimic. Mă bucur că vă văd neschimbat. V-am avut în gând și în rugăciuni, ca și pe părintele Morărescu, pe domnul profesor Gaznaș, pe domnul Ștefan Popescu și pe domnul Ion Vicol. Mulțumesc că m-ai vizitat. Te rog să fii prudent. Răutatea nu face concesii. Ne-am despărțit cu lacrimi în ochi. La 68 ani, în 1979, a decedat. De câte ori am ocazia, mă reculeg în fața mormântului său din Viișoara. Așa erau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
În cadrul spitalului românesc amenajat la Sofia au fost îngrijiți în perioada 22 noiembrie-30 decembrie 1885 circa 120 de răniți. Ambulanța românească sosită la Sofia era condusă de medicii G. Nanu și M. Georgescu avându-i ca asistenți pe studenții Nicolae Vicol, N. Marinescu, I. Mendonidi și I. Mardoniu 1588. La Belgrad, ambulanța românească a amenajat 3 spitale. În cadrul acestora au fost îngrijiți, în perioada 19 noiembrie 1885-4 ianuarie 1886, peste 300 de răniți. Ambulanța românească din capitala Serbiei era condusă de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cenaclu, Labiș își încuraja al rândul lui colegii care vedeau în el un model. Vocația de lider îi însoțea îndeaproape talentul liric. Poetul a ajuns să fie cunoscut în cercul scriitorilor din Suceava unde, pe acea vreme, se remarcau Dragoș Vicol, poet și romancier, povestitorul George Sidorovici și alții care, pe când avea doar paisprezece ani, l-au debutat în ziarul local „Zori noi”. O STARE POETICĂ La Fălticeni Labiș venise din Mălinii adunați sub muntele Hălăuca care desparte satul de Pipirig
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
altele chiar de „ultima oră”, comuniștii care vor fi împușcați pentru actele de sabotaj etc. În Bucovina din 1941 (nr.65 din 26 septembrie) mai semnează: Alexei Dragu (Destin și oameni), preot dr. E. Costea (Mormântul lui V. Gherasim), Dragoș Vicol („Domnița ce s-a rătăcit” și „Nord” - poezii), N. Tcaciuc-Albu (Despărțire de Sibiu - poezie), I. Dominte, Paul Mircea (Despre Biblioteca Universității din Cernăuți - una din cele mai complete biblioteci din Europa) ș.a. În anul doi de activitate - 1942 Bucovina își
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu Pastorala Î.P.S.S. Mitropolitul. Tit în prima pagină, Pomul de Crăciun la Instituțiile statului, vești și comentarii de pe frontul de est... Colaboratori frecvenți: N. Tăutu, Const Loghin, Volbură Poiană Năsturaș, I. Dominte, Tr. Cantemir, Tr. Chelaru, George Voevidca, Dragoș Vicol, D. Vatamaniuc. Bucovina a editat suplimentul „Bucovina literară”. De la 1 martie 1944 și-a încetat apariția. Reapare la Timișoara în iunie 1944, din refugiu (M. Șesan, revista Bucovinei, iunie 1944). * Buk Pädagogische Blätter Buk Pädagogische Blätter. Apare în perioada și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trebuit să se oprească la mijlocul drumului... Până acolo însă au făcut o gazetărie de substanță, variată, plăcută cititorului - scriind și politică, și știință, și literatură. Chiar pagini literare. Ziarul apare în fiecare duminică. Director și redactor responsabil a fost Eusebie Vicol, iar lângă el nume diferite: Barbu Slușanschi, Octavian Ștefanovici, Dragoș Vitencu, Ilie I. Imbrescu, V.V. Gheorghiu, V. Doboș, Traian Chelaru, Ion Negură, Em. Haivas, Mircea Panaitescu, Silvia Preopovici, Liviu Rusu, M. Boldur, Teodor Plop, Neculai Pancovici, Pompeius Reut, Alexandru Isăceanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cap”, „dementul C.C.R.”, „a murit paiața” (despre morți numai de bine! n.n.) etc. La toate acestea adăugăm răfuielile gazetărești cu cei de la Glasul Bucovinei, Crainicul Bucovinei, Informatorul Bucovinei, Timpul etc. În Luptătorul semnează preponderent Eugen Popovici - directorul, mai rar Constantin Vicol, Ion Bucovineanul, Dori Popovici, mai adesea: Deponent, dr.Ax, dr. Argus, ABY, Il, iar adesea materialele apar fără semnătură, dar mereu cu acuzări, chemând la luptă. De aici și întreruperile sale de activitate. Timp de șase luni înainte de 12 iunie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cum e. Și mai sunt convins că perfecțiunea emană numai de la Dumnezeire.” Apăreau și alte rubrici: Carnet cernăuțean, observatorul informează, inițiative bisericești, știri diverse, sport, teatru, cinematograful etc., la care mai semnau: D.C. Coteanu, Dem. Cernușcă, Mircea T. Călinescu, Dragoș Vicol, Ion Ojoc, Har. Th. Țugui ș.a. Nor Îngereanu - Anghel semna un serial Țiganii - din viața unui popor al nostalgiei. La comemorarea a 50 de ani de la plecare a poetului la cele veșnice, Haralambie Țugui semna documentarul Eminescu. Avea Observatorul o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de atenția ce o acordă ministrul instrucției celor 71 de colegi propuși pentru decorare, ei cer în loc de decorare să li se dea posibilități de existență.” (11 mai 1932). În preajmă erau alte articole : „Vrem dreptate” (Alexandru Popovici, învățător), „Bacșișul” (V. Vicol), „Să nu deznădăjduim” - scria mai conciliant Al. Simota. După Congresul învățătorilor bucovineni de la Rădăuți din august 1933, Foaia își propunea ca în afara paginilor cu articole profesionale, pedagogic-didactice, informații, să aibă o dată pe lună și un supliment literar de 2 pagini
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost o publicație de atitudine românească și conținea articole de fond, de istorie, versuri și proză, rubrici diverse. Articolele de fond erau semnate de Gh. Noveanu, George Tudoran. Colaborau cu versuri:T.P. Stoica, N. Tăutu, Gh. Noveanu, Teofil Lianu, Dragoș Vicol, G. Voievidea, G. Drumar, Dimitrie I. Păcurariu. În proză erau prezenți: N. Tcaciuc - Albu, E. Ar. Zaharia, Mircea Streinul, Traian Cantemir. Iacobeni, vedere din Bucovina Articolele de istorie literară purtau semnătura: Const. Loghin (Epigonii lui Eminescu), Dragoș Vitencu (Cincinat Pavelescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
există o facultate de medicină la Cernăuți. Dr. I. Holban, președintele Colegiului medicilor din municipiul și județul Cernăuți aduce „mulțumiri și recunoștință domnului General docent dr. Pârvulescu din a cărei fericită inițiativă Cernăuți Medical devine o realitate”, iar General dr. Vicol vede publicația ca pe o „Grădină veselă” a lui Alecsandri. Întradevăr, în rândul colaboratorilor, îndeosebi dr. Costinescu, ministrul Sănătății Publice și Ocrotirilor Sociale, prof. dr. Anghelescu, ministrul Instrucțiunii Publice, profesor dr. Gane, secretar general, se numără multe cadre didactice din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pribeag ce și-a părăsit țara) etc. Scriau și semnau și țăranii: Un țăran despre călătoria la Iași, de bădița Nicuță. Semnau: Iorgu G. Toma, Constantin Morariu, George Coșbuc, Ioan Bucevschi, Mihail Sadoveanu, Ioan Al. BrătescuVoinești, dr. Emilian Slușanschi, Mihai Vicol, Nicolai Cotos, Ilie Piticariu, Aurelian Voronca, Alexandru Vlahuță, Aurel Morariu, Iraclie Porumbescu, C. Urechie, I. Ionașcu, Mihai Teliman, Dr. Ermis, dr. O. Isopescul, dr. P. Tacu ș.a. Nu lipseau din paginile de la „Deșteptarea” evocarea lui Ciprian Porumbescu, întoarcerea la 1877
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numeroși colaboratori. Acest număr este închinat Jubileului de 75 de ani al Liceului din Suceava. Publică partea I al unui foarte documentat articol despre istoricul liceului sucevean datorat dlui prof. Victor Morariu, precum și articole semnate de domnii G.D. Grecul, C. Vicol și F. Tanige. Are bogate și variate informații din toate colțurile Bucovinei. (Din Voința Școalei, 15 oct.1935) * Numărul 40-41 din 10 noiembrie 1936 - Gazeta Bucovinenilor a fost număr festiv, în 8 pagini și semnau: Ion I. Nistor, Grig. D.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tanige. Are bogate și variate informații din toate colțurile Bucovinei. (Din Voința Școalei, 15 oct.1935) * Numărul 40-41 din 10 noiembrie 1936 - Gazeta Bucovinenilor a fost număr festiv, în 8 pagini și semnau: Ion I. Nistor, Grig. D. Grecul, Const. Vicol, Victor Morariu, Corneliu Gheorghian, Ilie Tabrea, Const. și G.Turtureanu, Filimon Taniac, Tudose Dracea. * Gazeta Bucovinenilor nr.42 din 22 noiembrie 1936, părintele Gh. Ignătescu publică sub titlul „Cuvântul preoțesc și Mitropolitul Bucovinei” o pătimașă răstălmăcire a articolului nostru din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Un centenar o sută de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, de N. Neagu; „Examenul „ de Ștefan C. Cosmin, „Prietenia” de Gh. Ionașcu, „Mama” de Lidia C. Puiu, „Ne cheamă Țara”, de Emilian I. Franchievici, și poezie:C.I. Eșanu, Dragoș Vicol, Petre Bucșa, Radu Scraba, Mircea Larionescu. Continuă a se publica: actualități literare, șarade, enigme, carte de vizită magică, priveliști din Bucovina, Valea Bistriței aurii. * Miorița este numele unei publicații străjărești scoasă de elevii centurei a VIII-a a Liceelor „Mitropolit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Silvestru”, tânăra publicație cernăuțeană a strâns în jurul ei câteva dintre cele mai promițătoare condeie tinere arborosene: N. Tăutu, V. Săhleanu, Mircea Răpceanu, N. Neagu, Z. Rădășanu, R. Ignătescu, L. Lylli cât și din alte părți: L. Negură, Ion Rotar, Dragoș Vicol etc. Îi dorim un viitor foarte bogat în roade. (Din Muguri nr.1/1940) * În colecția revistei Miorița a fost publicată placheta de versuri „Tăceri pentru apă vie” de Nicolae Tăutu. * Miorița, revistă de istorie literară și folclor, organ al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1927, la Botoșani, de către I. Cojocaru, în 1929 și 1934 din nou la Rădăuți) precum și reluarea ei în 1940, la același Liceu „Eudoxiu Hurmuzachi”, de către o altă promoție (adevărată generație de schimb), de aspiranți la gloria literară (dintre ei Dragoș Vicol, al cărui volum de debut se chema „Muguri” și Nicolae Tăutu) sunt dovezi ale valorii simbolico - efective cu care fusese investită și ale faptului că tradiția se înfiripase. Asemenea lui Mihai Horodnic, numele modestei publicații școlare va fi învestit cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
propunea să „stimuleze activitatea literară a acestora.” Au colaborat: Teodor Grosu (Iulian Vespar), Ion Negură, Eugen Prelipceanu, I. Galan, Emil Giurgiucă, Ion Roșca, Constantin Rotariu. * Muguri, revista Societății literare științifice „Bogdan Dragoș”, Anul I, nr.1, februarie 1940, redactori - D. Vicol și A.Cucu. Apare la Rădăuți, Liceul de băieți „Eudoxiu Hurmuzachi”; Tiparul „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. Colaborau: prof. I.D.Grămadă, M. Horodnic, Lidia Negură, V. Săhleanu, Nicolai Tăutu, Mihai Solcanu, Ion Fădor, Ion Rotar, D. Vicol, Anton Ciornei, A.Cucu. Profesor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]