12,368 matches
-
corp o explozie mult mai puternică, e un fulger orbitor care vine direct din natură. După cum știi și tu, desigur, doar mă iubești de mult, deși nu recunoști față de tine însăți. Anna distruge un obiect, mai exact un lăstar de vie, jupuindu‑l de coajă. Apoi, continuă Sophie cu glas tărăgănat, după ce s‑a umplut vasul Erlenmayer cu eter, se bagă cele două eprubete în el, astfel încât fiecare din ele să se sprijine cu fundul pe fundul vasului. Apoi se astupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
vinovat, inhibă multe hotărâri privitoare la Sophie. Anna nu simte absolut nimic după acest șoc, doar Hans, cu iubirea lui, poate să străpungă această amorțeală, dar din păcate, el nu face acum decât să încalce jurămintele de fidelitate față de Anna. Viile din al nouăsprezecelea district vienez au pierit în depărtare, iar în locul lor se înalță munți de teamă. Părinții simt că înnebunesc pentru că sunt nevoiți să cumpere lucruri noi. Unii se poartă necolegial, fiindcă își suspectează colegii. Au loc denunțuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
potrivite, iau seama că titlul se irizează de un anumit humor. Asemenea titlu nu s-a putut prezenta poetului decât (veritabil act stâng și freudian) într-una din acele stări de amurg în mijlocul vieții diurne, pline de "actes manqués de la vie". Adevărate potriviri de cuvinte: aceasta este poezia Arghezi, așezare mozaicală după o foarte primitivă preocupare de culoare, niciodată ridicată la vibrarea și incandescența modului interior. Gloria ei, pregătită în redacțiile foilor israelite, agitată de îngerul fierbinte Cocea, îmbrățișată din două
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
l'on songe à Pascal, à Evariste Galois, à Rimbaud. Le propre de ces destinées est ce que l'on pourrait nom-mer leur "fulgurance". Ailleurs, le génie s'accommode d'une existence terne, exempte de tout imprévu. Que fut la vie du plus grand des mathématiciens moderne, l'Allemand Bernhard Riemann, sinon celle d'un reclus ei presque d'un religieux? A l'encontre de cet effacement, de cette "stylisation", qui a sa grandeur, en France l'histoire de la pensée, comme
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
près de Gentilly, emporta Galois; ou le soleil satanique des pûbertés violentes, sublimant le génie de Rimbaud - bien avant que le soleil d'Harrar desséchît sa jambe - partout la même fin brusquée enlève ces demi-dieux à nos regards indignes. La vie de Rimbaud, nous la supposons connue. Malgré son énigme et son dramatisme, elle ne nous instruit guère sur l'étrangeté et la transcendance de son message. Car on peut vraiment se demander avec Claudel, si cette voix singulière entre toutes
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
1831, se întîmplă ireparabilul. Galois apare oficialității ca inamic personal al regelui și se dezlănțuie împotriva lui acel șir de persecuții care, până la urmă, trebuie să-l răpună. Astfel, la banchetul dat de republicani în acea zi, la restaurantul "Culesul viilor din Burgundia", în localitatea Belleville, lângă Paris, între două discursuri prolixe ale participanților, tânărul Galois strecoară un toast scurt, dar categoric. Ținând în aceeași mână și paharul și briceagul deschis, de care se servise la masă, se ridică și urează
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ce s-ar încumeta să afirme despre stările din aceste domenii, va fi neinstructiv, irelevant, adesea arbitrar sau fals. Să ne închipuim un navigator în jurul unor uscaturi, la malul cărora n-a tras niciodată, povestind despre muncile câmpului ori culesul viilor zărite de departe și în plin mers. Altfel va ști să vorbească însă de elementul care-l străbate sau de alcătuirea îmbarcației sale: grosimea odgoanelor, nodurile lor complicate, rezistențele și reciprocitățile diverselor părți ale năvii, comportamentul lor în primejdii. Cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
trandafiri zâmbind aprins prin aerul somnului meu cuprins de visare. Crestere-n ierburi, culoarea și aroma aerului adânc respirând setea din frunză, cât copacii să-și pună pe ramuri împlinirea. Clipă în care se varsă lacrima în potirul divin și viile își pictează toamnă într-un portret în ulei, dealurilor dând margini celeste. Prin grădini, florile își aleg trandafirul rege tainica gâlceava iscând. Referință Bibliografica: Tainica închipuire / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 976, Anul III, 02 septembrie
TAINICĂ ÎNCHIPUIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364381_a_365710]
-
din Romană, sau de străini dornici să „agațe" vreo fripturistă cu studii superioare pentru a scăpa de... singurătate. Vis-a-vis, pe Magheru colț cu strada Tache Ionescu, era o cârciumă „valabilă” numita „Podgoria” unde își duceau veacul actori de „viță de vie veche” - cum le plăcea domniilor lor să se definească -, prieteni cu Bachus, cei mai mulți trecuți de a doua tinerețe, de alde Jean Lorin Florescu, Ștefan Ciubotărașu, Ștefan Mihăilescu Brăila..., majoritatea refugiați de la Teatrul Nottara situat în apropiere... Mai jos, în perimetrul cinematografului
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri - slăvită la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cântecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu, Crișana cântă, Crișana visează
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
veni tata... Pinteni calului să dai, Dacă vrei ca să mă ai! - Apă ia, ochii ți-i spală, Să miroși a tămâioară; Din pumnii tăi vreau să beau! Draga mea, acum te iau!... Te duc, mândruță, cu dor - Sus, în Dealul Viilor - La căsuța cu pridvor, Unde florile te vor: Să-mi fii floare printre ele - Cu petale mititele, Să-nflorești în casa mea, Să fii mândră ca o stea, Cu parfumul să mă-mbii... Hai căluțule!... că știi Unde-i rariștea
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
M-ai luat ușor toamnă de mână ș-am pornit în zbor spre zarea senină, ai vrut să-mi arăți a ta nemărginire alintându-mă cu vorbe de iubire Am colindat peste câmpuri înverzite și livezi încărcate, de soare parguite, viile care împrăștiau miros de tămâioasă, iar amurgul ne chema spre seară acasă M-ai dus printre crizanteme înflorite unde culorile se-ntreceau în nuanțe vrăjite și-n pădure toamnă-mpreun-am fost mai știi când veverițe-și căutau adăpost? Ai pătruns încet
CU TINE TOAMNĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364579_a_365908]
-
Autorului Ochii tăi în mine își adună Albastrul alduit de Voroneț, Ne-am odihnit Duminică împreună Că două file albe-ntre coperți. Acum te scriu cu Dragoste și Pace, Cu bucuria Gândului virgin Și versul vântuit de pătimi tace Din Via mea amirosind a vin... Să vină Primăvară mai devreme, S-alunge brumă care stă la pândă- Tu, de ne-cuvinte, nu te teme, Să-ți fie-aceasta ultima osânda. Nu-mi numără silabele degeaba, S-ar putea din grabă să
ALBASTRU DE VORONEŢ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364586_a_365915]
-
Acasa > Stihuri > Momente > FĂ-MI DOAMNE O BUCURIE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Fă-mi Doamne o bucurie! Toamna lungă vreau să fie! Să mă plimb hoinar prin vie, Să văd frunza ruginie Cum acoperă bobița Ca o mamă grijulie Care-și apăra fetița Când e dulce dar... zurlie. Să văd palmele zbârcite Cum adună bob cu boabă Pe sub rugi, abia chircite, Umbre de-un moșneag și-o babă
FĂ-MI DOAMNE O BUCURIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364603_a_365932]
-
luptă împotriva lui Maxențiu, instalat la Roma după ce l-a înlăturat pe Severus (adjunctul în calitate de cezar a lui Constantiu Chlor, în Occident). La 28 octombrie 312 Maxențiu este înfrânt la Pons Milvius (Podul Vulturului) sau Saxa Rubra (Stâncile roșii) pe Via Flaminia la aprox. 10-12 km. N-E de Roma. În acest loc Constantin are celebra viziune, relatată de istoricul Eusebiu de Cezareea in lucrarea sa „Vita Constantini”, precum și de apologetul creștin Lactanțiu - tutorele lui Crispus, fiul lui Constantin (De mortibus
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
și forumuri. Din păcate, contrastul era evident între splendoarea palatelor și construcțiilor publice și micile locuințe din lemn. La început orașul va fi deosebit de aerisit, plin de grădini de agrement și de cele cu zarzavaturi, de terase cu viță de vie și livezi precum și de diverse culturi de câmp. Aceste caracteristici ale noii capitale le vom găsi și în timpul lui Justinian, când populația va ajunge la aprox. 400.000 de locuitori. c. Despre încreștinarea Imperiului Prin Edictul de la Milan din anul
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
să se îndrepte când femeia trece ca un abur pe acolo Să ascultre guguștucul într-un concert pe post de solo. Eu stau și pun umărul să-ndrept ziua, mai pun măduvă în coloană de lumină și beau mustul din via ce-și fierbe seva în cană. Privesc la pulpele femeii visând la sânii nopții copți în palmă , cu gândul acesta îndrept coloana zilei ce devine înaltă și calmă. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Măduva zilei / Al Florin Țene : Confluențe Literare
MĂDUVA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361366_a_362695]
-
de Nicolae Iștoc “ Dosarul Nobel“, de Mihai Prepelița “Schițe și amintiri“, de Valentin Vișinescu “ Personalități Române și faptele lor“, Constantin Toni Dârțu “ Anuarul Filialei Timișoara al Ligii Scriitorilor“, de Doina Dragan și Andreia-Elena Ancuța “ Vechi soiuri românești de vită de vie“, de dr.Ion Pușcă “Luminișuri “, Elenă Buică “ Arhimandritul Mină Stan- un slujitor devotat Domnului“ , de Ion Nălbitorul “Poeți clujeni la cumpăna de milenii- antologie “, de Dan Brudașcu “ANTOLOGIA scriitorilor români contemporani din întreaga lume “, de Ligya Diaconescu “ Lumină cuvintelor- antologie
LISTA CU NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGI SCRIITORILOR PE ANUL 2011 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361381_a_362710]
-
pază, În ceasurile grele și-n ceasuri de odihnă, Iubirea o trimiți în calea mea să vină Din drum ca să-mi gonească orice piază. Azi lacrima îți curge în ochii tăi pârâu, Ai vrea să mă mai vezi până ești vie, Eu cel ce sunt doar bobul mic de grâu Ce holda ta lăsatu-am pustie, Aproape-aș vrea să fiu cand ți-o suna plecarea Dar nu-i dușman mai mare cum este depărtarea. Nu plânge mamă, lacrima-ți din
POEME CU CLOPOT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361525_a_362854]
-
că mierea Voi mi-ați redat iubirea și doar firea Mă mai oprește să nu pot să fiu Și eu ca voi, umbrind duioși pămîntul Și ascultînd smerit cum bate vîntul Să-ncărunțesc în visul meu tîrziu @PLUS BELLE LA VIE Fiecare zi pe care o trăiesc Este o întîmplare minunată Că o plimbare prin livadă de portocali Cum nici îngerilor nu le-a fost dat să vadă Fiecare pas pe care îl fac Nu strivește nici fluturi, nici petale Pentru că
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
dat firul de iarbă Din care am mușcat fără ură Și în felul acesta Viața mea a căpătat un sens motivat De un fulg de zăpadă ce s-a topit Pe sînul tău, iubito, pur și adevărat Cînd plecăm la vie tu rîdeai Și erai atît de frumoasă De emoție sînii tăi plezneau Că boabele strugurilor între buzele mele Și aveai un fel anume de a ma mîngîia Sub rochiță ta pulpele tale erau albe Că nuferii ce păreau a mi
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
ROMÂNUL NATURĂ MOARTĂ CU SERVAJ DE ȘERBAN MĂRGINEANU Autor: Ioan Lila Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ioan LILA CRONICĂ la NATURĂ MOARTĂ CU SEVRAJ ROMÂN de Șerban Mărgineanu Victor Hugo y decrit la vie de miserables dans Paris et la France provinciale du xixe siècle et s'attache plus particulièrement aux pas du bagnard Jean Valjean qui n'est pas sans rappeler le condamne � mort ... Cosette ... O mai țineți minte ? Biată față rămasă singură
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
nimic tulburați - cei binecuvântați toți sunt - pe sub de purpură straiul uimirii - dincolo de logostele logofrați grai dezleagă ei muților - spre a-L slăvi - cu lacrimi de-mpărătească bucurie - pe cel fără an - pe cel mai luminat sărman - străjuind el între vinluminare și vie și tot ei dau iarăși zori-de-ziuă ochilor asfințiți istovirii - spre a pătrunde - cu foc de pace-ntru harpe - tainele cerului - păsărilor și înțelept subpământului șarpe ei sunt magii - harnici meșterii înaltului și întregului - acolo unde - pe la încheieturile casei - au început să
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
valences éthiques et morales imposées par une société décadente, où le respect, la valeur, le professionnalisme, la vérité ne priment plus, ont sur la propre existence. Une société ostracisante dans laquelle leș personnes au profond sentir et principes fermes de vie ( auxquels on ne pourra jamais renoncer) ne trouveront pas leur sens ou à laquelle on va s'intégrer plus difficilement. La maison aux broderies de lumière est, au fait, une étude clinique de cette société soumise à l'oeil critique
LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE (CASA CU BRODERII DE LUMINĂ) – DE PROF. VIRGINIA BOGDAN (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363908_a_365237]
-
valences éthiques et morales imposées par une société décadente, où le respect, la valeur, le professionnalisme, la vérité ne priment plus, ont sur la propre existence. Une société ostracisante dans laquelle leș personnes au profond sentir et principes fermes de vie ( auxquels on ne pourra jamais renoncer) ne trouveront pas leur sens ou à laquelle on va s'intégrer plus difficilement. „La maison aux broderies” de lumière est, au fait, une étude clinique de cette société soumise à l'oeil critique
CASA CU BRODERII DE LUMINĂ (LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE) O CARTE JURNAL A SCRIITOAREI VIRGINIA BOGDAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363904_a_365233]