3,491 matches
-
Nicodim Milaš, Dreptul bisericesc oriental, traducere de V. Radu și D. Cornilescu, București, 1915, p. 508; Pr. dr. Gheorghe Soare, „Impedimente la căsătorie”, extras din Ortodoxia, p. 587. 398. Ibidem, glava 259, zač. 6. 399. Vezi Georges Vigarello, Histoire du viol (XVIe-XXe siécle), Éditions du Seuil, Paris, 1998, pp. 10 și urm. - trad. rom.: Istoria violului (secolele XVI-XX), traducere de Beatrice Stanciu, Editura Amacord, Timișoara, 1998); Norbert Élias, La civilisation des moeurs, Calmann-Lévy, Paris, 1973 (trad rom.: Procesul civilizării, traducere de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
508; Pr. dr. Gheorghe Soare, „Impedimente la căsătorie”, extras din Ortodoxia, p. 587. 398. Ibidem, glava 259, zač. 6. 399. Vezi Georges Vigarello, Histoire du viol (XVIe-XXe siécle), Éditions du Seuil, Paris, 1998, pp. 10 și urm. - trad. rom.: Istoria violului (secolele XVI-XX), traducere de Beatrice Stanciu, Editura Amacord, Timișoara, 1998); Norbert Élias, La civilisation des moeurs, Calmann-Lévy, Paris, 1973 (trad rom.: Procesul civilizării, traducere de Monica-Maria Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002); Michel Foucault, Surveiller et Punir, naissance de la prison, Gallimard
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o tendință inconștientă de contra-frustrare a celorlalți. Prin această atitudine psiho-morală, Eul Își compensează propriile sale frustrări din trecut, proiectându-și eșecurile asupra celorlalți, prin frustrarea acestora. Formele cele mai frecvente ca manifestare În sensul acesta sunt gelozia, furtul și violul. Deși aparent diferite ca formă, Între aceste atitudini și manifestări psiho-morale există o Înrudire apropiată. Toate sunt legate de un sentiment de frustrare veche și permanentă pe care Eul persoanei respective Îl resimte. Gelozia se manifestă ca o atitudine de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bogați - un act de reparație morală, de dreptate socială, așa cum este el considerat În unele doctrine moral-religioase și sociale. Cel care fură are un Eu slab și dependent. El nu se poate conduce singur, nu poate iubi și nici dărui. Violul, dincolo de aspectele fizice ale violenței sexuale asupra unei persoane, reprezintă forma maximă de manifestare a contra-pulsiunilor agresive ale unei persoane profund frustrate În trecutul său. Ea este expresia unei stări de dezechilibru sufletesc și moral al Eului, o imaturitate a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspectele fizice ale violenței sexuale asupra unei persoane, reprezintă forma maximă de manifestare a contra-pulsiunilor agresive ale unei persoane profund frustrate În trecutul său. Ea este expresia unei stări de dezechilibru sufletesc și moral al Eului, o imaturitate a acestuia. Violul și crima, ca forme de violență orientate asupra unei alte persoane, sunt expresia unui Supra-Eu imatur, frustrat, dominat de complexe de inferioritate. 5. Atitudinea față de ceilalți În plan psiho-moral, Eul adoptă anumite atitudini față de celelalte persoane care sunt expresia sublimată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bolnave, dar care Își păstrează caracterul de discreție, Întărit și apărat de secretul profesional ce nu trebuie divulgat. În felul acesta, examenul clinico-medical rămâne Înscris În cadrul practicii medicale, acceptată și Înțeleasă de către bolnav ca o relație specială cu medicul. bă Violul unei persoane, agresiunea sexuală, este un atentat la pudoarea acesteia, o acțiune agresivă, forțată, care aduce o gravă atingere integrității corporale și intimității psiho-morale a victimei. Este un act care se opune, prin brutalitate și violență, voinței unei persoane.. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de „faptul de a fi văzut” sau de „faptul de a fi privit”, este și fuga din fața celuilalt, „faptul de a te ascunde”, de „a te face nevăzut” după ce ai Înfăptuit o acțiune psihomorală negativă, reprobabilă (furt, minciună, calomnie, intrigă, viol, crimă, suicid etc.Ă. Cauți să dispari. Să nu mai apari „În fața” sau „Înaintea ochilor” celui pe care l-ai prejudiciat prin acțiunile tale negative. În mod egal Însă, cauți privirea celui de la care aștepți să primești Înțelegere, iubire, afecțiune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative (dezorganizarea familiei, abandonul etc.); situații agresive (violul etc.). Se poate constata că factorii psihotraumatizanți au o largă paletă, iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o amenințare directă la adresa stării de sănătate mintală a individului sau a grupului de indivizi, ducând la apariția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o amenințare directă la adresa stării de sănătate mintală a individului sau a grupului de indivizi, ducând la apariția unor tulburări psihice de diferite forme și niveluri de gravitate. Victimele violului, ale tentativelor de omor, ale accidentelor de circulație sau de muncă, ale catastrofelor, bombardamentelor și atacurilor militare, ale deportărilor, figurează printre cele mai expuse îmbolnăvirii psihice. Psihotraumatismul este o experiență sufletească subită și intensă a unui pericol trăit într-un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
legat individul sociopat. Indivizii din această categorie sunt răspunzători, sub aspect social-juridic, de faptele lor cu caracter antisocial. În cadrul tulburărilor de comportament de tip sociopatic am inclus următoarele: vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale. Acest tip de comportament se caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul social și normele acestuia, ceea ce are implicații antisociale de tip delictual. b) Tulburările de comportament de tip psihopatologic au un net caracter morbid
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
colectivă, necesitând măsuri de igienă mintală. Formele cele mai importante ale agresivității sunt: a) autoagresivitatea sau violența îndreptată împotriva propriei persoane, manifestată prin: automutilări, acte de suicid, toxicomanii, alcoolism; b) heteroagresivitatea sau violența îndreptată împotriva celorlalți, manifestată prin: agresivitate verbală; viol sau atentatul sexual la persoanele de sex opus ori de același sex, atât adulți, cât și copii; acesta este un tip de manifestare brutală, egoistă și materială din partea bărbatului, care îi neagă femeii dreptul de a dispune liber de propria
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sexual la persoanele de sex opus ori de același sex, atât adulți, cât și copii; acesta este un tip de manifestare brutală, egoistă și materială din partea bărbatului, care îi neagă femeii dreptul de a dispune liber de propria persoană; actul violului are un caracter sadic-agresiv; criminalitatea sau omuciderea este actul de provocare a morții unei alte persoane; motivele pot fi afective (gelozia, ura, pasiuni diferite), nevoile utilitare (câștig, furt, obstacole) sau sociale (răzbunări, revoluții etc.); când crima are un caracter de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tipuri de conduite deviante, după cum urmează: 1) conduitele de tip agresiv, caracterizate prin agresivitatea manifestată sub formă de acte de violență, fie că este vorba de acte de autoagresivitate (suicid, automutilări), fie că este vorba de acte de heteroagresivitate (criminalitate, viol); 2) conduitele de dependență, caracteristice personalităților deviante slabe, imature, cu înclinații către parazitism social și reprezentate prin cerșit sau prostituție; 3) conduitele de refugiu, ce caracterizează refuzul de sine, dar și refuzul societății, al celorlalți, incapacitatea de a se putea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială (delincvență, suicid, alcoolism, toxicomanie, vagabondaj, violuri, criminalitate etc.). Crizele sunt expresia scăderii până la anulare a factorilor de control și normare socială, a „factorilor de cenzură”, a micșorării coeziunii sociale, cu anularea statuturilor și a rolurilor sociale. În aceste condiții, se produce o „eliberare haotică” a pulsiunilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă „refugiul colectiv într-un imaginar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lipsind normele reglatoare ale conduitelor și acțiunilor sociale, comportamentul va dobândi un aspect predominant deviant. Pulsiunile acumulate în perioada anterioară se vor descărca, manifestându-se sub forma conduitelor deviante, a violenței heteroagresive. Va scădea rata suicidului și va crește rata violurilor, a crimelor etc. Modelul de educație în sfera igienei mintale trebuie să țină seama de aceste aspecte esențiale privind structura societății, pe plan psihosocial și politic, în vederea instituirii celor mai adecvate forme de educație. Analiza istorico-socială în ultimele două secole
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră: delincvenții obișnuiți (furturi minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
criminalii „gulere-albe”: oamenii de afaceri, clericii, politicienii și funcționarii guvernamentali; criminalii obișnuiți neînnăscuți: cei care comit furturi neînsemnate, vagabondaj; prostituatele și homosexualii: cei care comit conduite homosexuale, prostituție; delincvenții ocazionali: cei care comit omoruri, acte de vandalism; devianțele sexuale: exhibiționismul, violul; criminalii patologici: bolnavi mintal. În ceea ce privește geneza conduitelor deviante de tip criminal, două grupe de factori intervin în cazurile analizate de M.B. Clinard: a) factori sociogenetici comuni tari: modelul cultural, relațiile sociale și interesele de grup; aceștia acționează în cazul următoarelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai notează absența simțului moral, indiferență afectivă, înclinații către rău; sunt imprevizibile și cu un mare potențial delictual; - prostituatele ocazionale sunt persoane morale, dar care au căzut victime mizeriei, provenind din familii dezorganizate; în manifestarea lor ca atare au importanță violurile, răul model; sunt recuperabile; - grupa prostituatelor intermediare ocupă un loc de mijloc între cele de mai sus; ele prezintă trăsături de personalitate de tip psihopatic: slăbirea simțului moral, sugestibilitate; această grupă poate fi parțial sau total recuperată. M. Dide și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în continuare. Furtul este caracteristic pentru debilii mintal, psihopați, cleptomani, PGP, demențele ASC, senili, alcoolici. Escrocheria este întâlnită la psihopați, toxicomani, sociopați, antisociali, isterici. Atentatele la moravuri au mai multe aspecte: - exhibiționismul, în cazul PGP, al demenței senile, al maniacilor; - violul - la: epileptici, schizofrenici, psihopați impulsivi sadici; - necrofilia - la oligofreni, masochiști. Crimele sunt caracteristice pentru alcoolici, schizofrenici, epileptici, maniacali, paranoici, deliranții halucinatori, isterici, melancolici, psihopați, sadici, stările anxioase. Vagabondajul este întâlnit la psihopați, sociopați, psihastenici, epileptici, PGP, schizofreni, alcoolici. Cerșetoria apare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apocrife. E drept că textele lui Ț. absorb o suită de referințe la vremuri și episoade mai mult sau mai puțin prohibite în epocă, de la relațiile de „prietenie” româno-ruse din perioada primului război mondial (care se întind de la chiolhan la viol) până la abuzurile „obsedantului deceniu”, din toate acestea putându-se reconstitui o veritabilă histoire en miettes a României moderne. De altfel, scriitorului i s-a atribuit statutul de „prim autor de proză retro din comunism” (Eugen Negrici). Numai că romancierul evită
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
o imaturitate afectivă, deficit al funcțiilor intelectuale, lipsa de adaptare, reactivitate primitivă. Din punct de vedere juridic, activitățile antisociale ale oligofrenilor nu au o motivație sau au o motivație puerilă. Oligofrenii sunt adesea induși și participă la furturi, vătĂmare corporală, viol și tentativă de viol, perversiuni sexuale, distrugeri de bunuri, tulburarea ordinii și liniștii publice. Oligofrenia prin deficit de analiză și sinteză este asimilată cu alienația mintală. Studiul de față este realizat pe un eșantion de 198 de expertize medico-legale psihiatrice
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
al funcțiilor intelectuale, lipsa de adaptare, reactivitate primitivă. Din punct de vedere juridic, activitățile antisociale ale oligofrenilor nu au o motivație sau au o motivație puerilă. Oligofrenii sunt adesea induși și participă la furturi, vătĂmare corporală, viol și tentativă de viol, perversiuni sexuale, distrugeri de bunuri, tulburarea ordinii și liniștii publice. Oligofrenia prin deficit de analiză și sinteză este asimilată cu alienația mintală. Studiul de față este realizat pe un eșantion de 198 de expertize medico-legale psihiatrice realizate la IML Iași
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
tîlhăriile, urmate de agresiunile sexuale, vătĂmarea corporală, distrugere de bunuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, urmate la distanță de omor, tentativă de omor precum și rele tratamente aplicate minorului; dintre agresiunile sexuale incriminate cele mai frecvente au fost perversiunile sexuale, violul și tentativa de viol. În 20 de cazuri dintre oligofrenii investigați aceștia aveau antecedente penale, În mare măsură aceștia fiind acuzați pentru fapte similare. Studiind antecedentele patologice am constatat că subiecții interesați au suferit un TCC În copilărie, sunt suferinzi
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
sexuale, vătĂmarea corporală, distrugere de bunuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, urmate la distanță de omor, tentativă de omor precum și rele tratamente aplicate minorului; dintre agresiunile sexuale incriminate cele mai frecvente au fost perversiunile sexuale, violul și tentativa de viol. În 20 de cazuri dintre oligofrenii investigați aceștia aveau antecedente penale, În mare măsură aceștia fiind acuzați pentru fapte similare. Studiind antecedentele patologice am constatat că subiecții interesați au suferit un TCC În copilărie, sunt suferinzi de diferite afecțiuni neurologice
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]