13,667 matches
-
cataleptic de șapte zile), spre a trăi diverse aventuri în călătorii și a reveni apoi în Anglia victoriană ca scriitoare, soție și mamă. Biografia eroului/eroinei Orlando, despre care s-a spus că o întruchipează, în enumite etape, pe scriitoarea Vita Sackville-West, prietena care i-a stârnit autoarei curajul de a tulbura societatea britanică puritană, este în același timp o autobiografie, înfățișând meditațiile Virginiei Woolf asupra rolului jucat de contextul cultural și evoluțiile ei în cercetarea „minții androgine”. Prefața Danei Crăciun
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
cu versurile de final ca o lovitură de ciocan dată inimilor slabe înainte de a simți cum poezia vine ca un cutremur, fără vreun semn, fără să bată timid la ușă: „Creierul meu s-a întors din caverne,/ din ceruri, din vite, din mâzgă târzie./ Ceea ce i se mai acordă femeii,/ e o suavă, sumbră onanie.” Benn se simțea și era un solitar eșuat în fenotipul german, tânjind după lumina spirituală a Franței, un tip „marcat și străin: tipul contrar”, așa cum își
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
a consacrat pe Amos Oz - Soțul meu, Michael, tot pentru întâia dată tradus din ebraică de Ioana Petridean. Iubitorii Virginiei Woolf se bucură de răsfățul unei traduceri noi a Antoanetei Ralian: Orlando, romanul cel mai controversat, inspirat de iubirea pentru Vita Sackville-West, cu prefața de Dana Crăciun. Și Marele Gatsby de F. Scott Fitzgerald are parte de o nouă traducere semnată de George Volceanov, în „Biblioteca Polirom”, prilejuită de o nouă ecranizare a cărții ce fascinează cititorii, generație după generație. Editura
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
potestate dei, Parisiis, în officina Henrici Stephani, 1505 (pe pagina de titlu). îi cf. M. Ficino, Epitomă în Minoem, vel de Lege (1486), în Opera omnia, Basileae, ex officina Henricpetrina, 1576, vol. 2, p. 1135. iii v. Ioannis Pici Miranduale vită, în Opera omnia, Basileae, ex Officina Henricpetrina, 1557, ț. 1, [p. V]. iv H. C. Agrippa, De occulta philosophia (1510), I, 2, în ed. Lugduni, 1550, p. 5; reluată după Pico della Mirandola, dedicația la Heptaplus (1480). v v. G.
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
239-240), în ed. cît., p. 327. viii „haec perfectissima summaque scientia, haec altior sanctiorque philosophia, haec denique totius nobilissimae philosophiae absolută consummatio” - H. C. Agrippa, De occ. phil., I, 2, în ed. cît., p. 2. ix cf. G. Văsari, Le vite de’più eccellenti pittori(1550), în ed. Milano, 1809, vol. VIII, p. 70. x cf. idem, p. 44. xi idem, p. 82. xii v. F.-A. Gruyer, Raphaël, peintre de portraits. Fragments d’distoire et de l’iconographie sur leș
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
Înecat cu băutura din care sorbeam și am Început să tușesc. N-am mai apucat să răspund pentru că a apărut Moriț, cu doi băieți zdraveni, cărând pe niște funduri de lemn o movilă de fripturi, antricoate de porc și de vită, ficat, rinichi, numai bunătăți.Unul dintre băieți a adus un teanc de farfurii. Ne-am așezat fiecare pe unde-am putut și am Început să mâncăm. Fripturile erau delicioase, iar eu, plecat de ceva vreme pe drum, eram lihnit de
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
creșterea veniturilor, crește și consumul oamenilor. Cu cât persoanele încep să câștige mai mulți bani, cu atât mănâncă mai multă carne și produse lactate. Și este nevoie de 13 kilograme de cereale pentru a produce un kilogram de carne de vită. Nu putem să cultivăm pur și simplu mai mult? Acest lucru este extrem de dificil. Jumătate din terenurile acoperite cu vegetație sunt deja consacrate agriculturii. Să defrieșzi mai mult ar putea constitui o adevărată catastrofă ecologică. Ar fi nevoie să crească
Scenariu teribil: urmează războiul foamei. Dezastrul ecologic care amenință lumea by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36020_a_37345]
-
a desăvârșit speculația (de la un cuvant drag lui, speculum= oglindă) într-o opera din care mai cunoscute sunt: Despre întreita cale (De triplici via), Solilocviu (Solilocvium), Pomul vieții (Lignum vitae), Itinerariul minții spre Dumnezeu (Itinerarium mentis în Deum), Viața mistica (Vită mystica). Despre înțelegerea revelației și teologia istorică a lui Bonaventura a scris însuși Joseph Ratzinger, cel care avea să devină Papă Benedict al XVI-lea, lucrare cu care s-a abilitat în 1957 la Universitatea Ludwig Maximilian din München (sub
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
tărâmului celuilalt. Îi erau puii bolnavi de lingoare și de singurătate și o dureau fulgii de la aripa lovită de vârful munților care se bat în capete. Cățelul pământului își târâse lenea până la locul de unde izvorăște apa vie și apa moartă. Vitele răgeau la iesle, călcând în copite fânul. Femeia se opri în mijlocul curții și ascultă. De la răsărit și apus nu se auzea nimic. Nu avea nici o scăpare." În viziunea expresionistă a lui Marin Bucur, urgia vremelniciei istorice capătă proporții stihiale, afectând
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
sărbătorirea a celor 65 de nai de la stabilirea relațiilor diplomatice China - România - China dorește să importe mai multe produse românești de calitate micșorând dezechilibrul comercial dintre cele două țări - Anul viitor China va importa din România aproape 5.000 de vite și în următorii 10 ani cantitatea va crește. Cele două părți vor să construiască împreună parcuri economice - ”Fabricat în China” a devenit cunoscut în întreaga lume - Vom oferi burse pentru ca studenții români să candideze la burse din China în programul
Premierul Li Keqiang, discurs în Parlament: România dezvoltă o politică către Est, iar China o politică către Vest by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33922_a_35247]
-
doamna mea și subsemnatul. Ar fi destul de bine: aici am liniște berechet și timp. Vezi tu, eu nu umblu după glorii ci muncesc - vreau să muncesc și tu să-mi respecți acest drept prin drăgălășenie. Astăzi, aici, e târg de vite. O să-mi duc și eu Pegasul la vânzare. De altfel, nu e bun Pegasul meu nici de arat, nici de căruță: se împiedică în aripi. Te rog dă telefon ori ce știi. Eu cred că tot o să vin la Buc
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
scrisoarea a fost compusă înaintea acestui eveniment. În jurul anului 408, adică, la scurt timp după moartea Sfântului Ioan Hrisostom, Paladie, Episcop de Helenopolis, prietenul Sfântului și autorul lucrării Istoria Lausiacă, a realizat o biografie a Sfântului Ioan, intitulată Dialogus de Vita S. Chrisostom, în care a introdus această scrisoare către Papa S. Inocențiu I24. În versiunea paladiană a scrisorii citim că Sfântul Ioan se adresează și lui Venerius, episcop de Milano, și lui Cromatius, Episcop de Aguileia 25, informație care lipsește
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
altfel, și câteva puncte de vedere provocatoare. „În Munții Vrancei - precizează domnia sa - continuă încă să subziste, între altele, străvechiul obicei al înmormântărilor cu măști. Or, la astfel de ceremonie de unde mireasa nu poate lipsi, găsești de asemenea întruchipate luna, soarele, vitele din ogradă și locuitorii pădurii, figuri tradițional indispensabile. La o asemenea înmormântare locală am auzit pentru întâia dată o Mioriță spusă de o bocitoare (...). Și ascultând iar și iar vechea înregistrare, ni s-a părut firesc să comparăm Balada Mioriței
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Constantin, care... a murit în 1943, luna ianuarie, într-un lagăr din Republica Komi. Atunci nu bănuiam că ne despărțeam de el pentru totdeauna. După ce l-au luat pe tata de lîngă noi, am fost urcați într- un vagon de vite, în care se aflau bărbați, femei, copii, fete și flăcăi... Drumul a fost lung și foarte greu. Prin gări, unde se oprea trenul, o dată în zi ni se dădea mîncare și apă. Primeam niște hîlbe, așa ca să nu murim de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3130_a_4455]
-
o urmare demnă de Stephen King. Aspectul de thriller colorat cu elemente horror se regăsește și în replica la Ursita lui Pavel Dan, când mortul revine mai vital ca niciodată, ori în „explicația“ la eliadesca Douăsprezece mii de capete de vite, unde, refăcându- se, cât de cât, firele logice ale relatării negustorului frustrat, intervin militarii care-i saltă pe toți, și ceea ce atrage atenția e un soldat „frumos precum un înger al morții“. Groaza leagă două alte finaluri de „partituri“ refăcute
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
mea?" întreabă poetul pe Dumnezeu, care-i răspunde: "Prin dragostea ta, prin felul tău de a fi, prin rugăciunile și prin actele tale." 3 Oenologic vorbind, 1942 a fost "un an bun", căci s-au nascut poeți și poetese "de vită": Virgil Mazilescu (sorbit, prea devreme, în "lacrima unitară a zeului"), Ana Blandiana, Gabriela Melinescu ș.a., dar și un filosof editor, Gabriel Liiceanu. 4 Grimoire: alterare a lui grammaire, dar și carte de magie cu formule misterioase, spre/încîntarea lui Mallarmé
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
-s instalații? Nici tu stabiliment ca lumea..., nici tu otel..., nici tu local de distracții..., că dacă vine târgovețul la țară îi trebuie să se distreze... nu numai cu gramofonul..., nici tu parc, nici tu orchestră... țărănie curată... se baligă vitele prin fața �stabilimentului", de mai mare rușinea. Ia să fi avut noi pucioasă, să fi văzut, finule, ce cazinou îi mai trăgeam în fața bisericii..., ce mai băi, numai marmură și faianță. Așa a dat Domnul norocul cui nu-l merită și
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
deasupra mijlocului ei, o duceam bunișor cu șalele pe colțul divanului, unde se trezea buimăcită, cu bulbul dinăuntrul ei agățat în craca scurtă și împietrită de sângele înspumat al trupului meu dogoritor. Nu pot să uit ochii ei frumoși de vită înjunghiată, cu care mă urmărea neliniștită, când apoi, sătul de carnea ei, treceam să mă culc în patul meu din camera vecină" (p. 58). Există și scene erotice ceva mai îndrăznețe: cuplajul din bordel cu o elevă ,decentă" (p. 76-77
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
poter di governare ciò che appare come un esodo biblico, un flusso inarrestabile di "carne umană" nelle mani di trafficanti senza scrupoli, che rispondono, con le loro attività illecite, a un bisogno di "fugă" di chi ad un corso di vită drammatico contrappone la possibilità di un futuro migliore mă incerto. Îl nostro è un Paese che non può, comunque, di fronte a questa tragedia, permettersi di avere la memoria corta. Infatti nel suo passato, nemmeno tanto remoto, l'emigrazione è
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
diritti fondamentali dell'umanità. Per quanto riguardo l'aspetto politico-sociale sotteso all'emigrazione, anch'esso non trascurabile, bisogna considerare che în passato, ad esempio, a milioni di persone disagiate fu consentito di abbandonare îl proprio paese nella speranza di una vită migliore, se non per se stessi almeno per i propri figli. În quel periodo molti, approfittando della gratuità del viaggio, si diressero în Brasile affrontando un lungo viaggio non privo di rischi, insidie e sorprese. Sarà în quegli anni che
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
culturalmente ed organizzativamente, ad affrontare un tale fenomeno dai risvolti umanitari spesso drammatici. Le motivazioni di ordine economico rimangono le più rilevanti: è indubbio che la popolazione migrante sia indotta a tale scelta per cercare di migliorare la qualità della vită (nel migliore dei cași) o per sottrarsi e gravi condizioni di povertà ed indigenza (nel peggiore). Mă è oltremodo evidente che non possono essere le sole a guidare questi incessanti flussi di persone e che la comunità internazionale ha l
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
comunità attraverso îl contatto attivo e quotidiano".19 Le politiche esortate dal sociologo inglese per îl multiculturalismo, così come ben attuate în Canada, înțese come "(...)una politică o un insieme di politiche che riconosce la validità di diverși modi di vită all'interno di una comunità sociale, cercando di promuovere transazioni fruttuose e positive tra essi, mă all'interno di un sistema generale di diritti e doveri di cittadinanza",20 sono state per lo più interpretate, nei paesi europei, în termini
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
del Canada forse è da ascrivere alla presenza di due fattori ritenuti fondamentali, così come Charles Taylor 23 ha potuto analizzare nella sua ricerca sulle origini del multiculturalismo, e cioè: la conservazione e la dignità culturale di propri stili di vită; lo scambio e l'interazione come bași delle politiche di riconoscimento e rispetto reciproco. All'interno di queste dinamiche sociali appare evidente come non c'è più posto per identità separate dall'intero contesto e, l'implementazione concretă di politiche
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
di tutta la popolazione scolastica. Una risposta più concretă è arrivata dall'UE nel maggio del 2015 con l'Agenda Europea sulla Migrazione.40 Tale agenda și fondă șu quattro pilaștri: 1) Ridurre gli incentivi per la migrazione irregolare; Salvare vite e garantire le frontiere esterne; 3) Rafforzare la politica comune în materia di asilo; 4) Lo sviluppo di una nuova politică în materia di migrazione legale. È evidente che lo sforzo comune messo în atto dall'UE, dettato dalla tragică
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de-a mai lămuri una-alta. O filă cam amăruie, mai ales pentru cine cunoaște circumstanțele de care se face, fără nume (mai bine fără nume...), vorbire. Dau un singur citat, ca să nu ne enervăm și să sperăm că la vita (o, da, și literară, și prin redacții...) e bella: Îmi place entuziasmul, iubesc lumea cînd el apare, sînt foarte fericită cînd lumea îmi dă motive s-o iubesc. Și cumva profund recunoscătoare. Cărțile mele sînt scrise și din recunoștință. Pentru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10653_a_11978]