1,784 matches
-
Adevărulă va aduce mântuirea neamului nostru. Această comoară nu trebuie părăsită sau uitată, ea trebuie săpată, dezgropată, scoasă la lumină și valorificată, căci este a noastră, este moștenirea noastră lăsată de înaintași și ea, această comoară ne va reda noblețea, vitejia, omenia și puterea de muncă, prin care vom reînvia, împotriva voinței tuturor ucigașilor neamului românesc și împotriva lui Antihrist. Începutul luptei pentru desgroparea comorii pe care ne-au lăsat-o strămoșii l-a făcut Corneliu Zelea Codreanu. Prin lupta sa
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru împlinirea visului lor de fericire care implica distrugerea noastră a românilor și a țării noastre. Pentru că dușmanii neamului erau deja cuceritori, învingători ai poporului român, pentru că Mișcarea Legionară era armata care putea salva țara și neamul, pentru că eroismul și vitejia legionarilor nu mai puteau fi depășite, groparii neamului au recurs la arsenalul mișeliei, la calomnii, la corupție, la înșelătorii infernale, la o cruzime diavolească. A șasea poruncă dată de Codreanu celor care au intrat în Mișcare era de o intransigență
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ideilor religioase episoade mitologice memorabile, cum ar fi: a) păcatul originar și izgonirea din Rai; b) limitarea vieții omului de la 800-900 de ani la 120 de ani, în urma unirii dintre FIII cerului (posibil „îngeri căzuți”) și fiicele oamenilor. Au rezultat „vitejII din vechime”. al doisprezecelea capitol din Facerea relatează întemeierea Israelului de către avraam. Este apoi detaliat ritualul sacrificiului lui isaac, care - după M. Eliade - instituie social modelul unui nou tip de experiență religioasă: credința. Aparent era un infanticid sau, după unii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
neștiuți de nimeni, sunt prohodiți doar de susurul izvoarelor și de tremurul frunzelor. Luptătorii din munți și cei căzuți acolo au reînviat pururi vuietul de altădată al codrilor, au reînviat morminte și au deschis altele noi. Au reînviat zăcămintele de vitejie ale străbunilor noștri, dangăt de clopot, chemare sfântă, au doborât primejdii și au reaprins nădejdi mistuite de prigonitori. Acolo, în munți, pieptul lor clocotea răsunător. Sub ploaie de gloanțe au căzut mulți, luminând cerul cu zâmbetul și neînfricarea lor. Cei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
romanilor a dislocat sistemul de apărare al Sarmisegetuzei care apoi a căzut definitiv.” Ion Moța, Corneliu Georgescu Ce spune istoria despre lupta lui Decebal (Istoria Românilor de Floru, pag. 38-39)? „Disperarea și furia, ura și cruzimea dacilor, se unea cu vitejia care apăra pământul patriei și nu-i lăsa cuceritorului decât grămadă de cenușă și de ruine. Pe columna lui Traian se văd femei dace cum chinuiesc prizonierii romani. Pe unii îi țin legați de mâini și de picioare, goi, și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fost atât de înălțător și atât de mișcător, încât nimeni dintre noi n-a putut să-și stăpânească o lacrimă în colțul ochiului, era în cântecul acesta însuși strigătul durerilor noastre, ale neamului românesc de azi, îndreptat către strămoșii și vitejii care de 2 000 de ani au trăit pe aceste locuri. Era însuși apelul la vitejie. Săcușorul cu țărână Talismanul Legionarului Cu țărâna astfel amestecată s-au umplut mai multe săculețe mici, dându-se fiecăruia după facerea legământului pentru a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
-și stăpânească o lacrimă în colțul ochiului, era în cântecul acesta însuși strigătul durerilor noastre, ale neamului românesc de azi, îndreptat către strămoșii și vitejii care de 2 000 de ani au trăit pe aceste locuri. Era însuși apelul la vitejie. Săcușorul cu țărână Talismanul Legionarului Cu țărâna astfel amestecată s-au umplut mai multe săculețe mici, dându-se fiecăruia după facerea legământului pentru a-l purta la gât. Ion Moța a luat legământul lui Corneliu Zelea Codreanu după care i-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Legionarului i se face o mare nedreptate, dar va veni timpul, și nu-i departe, când afurisiții și nedemnii noștri ponegritori vor fi nevoiți să recunoască cât rău au făcut nu numai legionarului și Mișcării Legionare, ci însuși neamului românesc. Vitejia și dăruirea legionarului au fost scut pentru Biserică și Neam. Unii, vitejia și dăruirea legionarului, le-au considerat râvnire de măriri fiindcă ei, handicapați mintal și spiritual, sunt niște răgălii de ars în foc, sunt cioburi ridicole din adevăratul om
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu-i departe, când afurisiții și nedemnii noștri ponegritori vor fi nevoiți să recunoască cât rău au făcut nu numai legionarului și Mișcării Legionare, ci însuși neamului românesc. Vitejia și dăruirea legionarului au fost scut pentru Biserică și Neam. Unii, vitejia și dăruirea legionarului, le-au considerat râvnire de măriri fiindcă ei, handicapați mintal și spiritual, sunt niște răgălii de ars în foc, sunt cioburi ridicole din adevăratul om. Ei au mers până la nebunia de a afirma că jertfele legionare sunt
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fruntea să nu-ți pleci Să ai un cer deasupra, sub tine un loc de veci, Atunci ca și strămoșii, aburcă-te pe munți, De prinde-te de lașii, mulțimile cuminție. Potecile ce urci sunt trepte de lumină Călcate de vitejii ce nu mai sunt la cină; Sunt vatră și altar, un pod întins spre tine, Mândria unui neam ce nu vrea să se-ncline.” Petru C. Baciu „Să nu lăsăm pe urmașii noștri să piardă binefacerile sufletești ale Nașterii Mântuitorului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
studiu comparativ între Poema lui Gheorghe Palamide despre viața lui Mihai Vodă Viteazul și cronica lui Stavrinos cu același subiect, folosită ca sursă în Poemă..., căreia îi evidențiază superioritatea literară, traducând-o, în proză, cu titlul Istorie cuprinzând toate faptele, vitejiile și războaiele prea strălucitului Mihai Voevod, o versiune corectă, dar în limbaj actualizat. Tot din această perioadă datează și preocuparea de a da formă literară propriilor experiențe sau cunoștințelor arheologice și istorice. Volumul Scene din viața dobrogeană reunește povestiri fie
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
S. Nikitin, Versuri, București, 1957; M. Stelmah, Prețul sângelui, București, 1959 (în colaborare cu Mihai Caradaș); Jaroslava Blazková, Insula căpitanului Hașașar, București, 1965 (în colaborare cu Traian Ionescu-Nișcov); Estela Canto, Noaptea și noroiul, București, 1965 (în colaborare cu Rodica Tăutu); Vitejii din Sasun. Epopee populară armeană, București, 1965; Terențiu, Seneca, Teatru, pref. Eugen Cizek, București, 1966 (în colaborare cu Ion Acsan); Plaut, Teatru, I-V, pref. Eugen Cizek, București, 1968-1974; Terențiu, Teatru, I-II, pref. Eugen Cizek, București, 1975-1976; Émile Zola
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
Brazdă și paloș și Vulturul (I-IV, 1971-1974; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR). Preconiza, de altfel, o „sinteză a veacurilor”, intitulată Gesta valachorum, care ar fi cuprins, pe lângă cele două romane, și Strămoșii (1967), Călărețul roșu (1976), Corsarul (1984), Vitejii (I-II, 1968), Cronică eroică (1877-1878) (1977) și Biografie de război (I-IV, 1980-1987). Subiectele privesc de obicei evenimente militare, romancierul urmărind, uneori cu meșteșug, personajul colectiv în diverse conflicte, dar și ceremonialul sau culoarea de epocă. Literatura aceasta, repetitivă
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
I-II, București, 1954-1956; Interceptarea, București, 1963; Muntele, I-II, București, 1963-1967; Atac la sol, București, 1965; Steaua de mare, București, 1966; Popas în Madagascar, I-II, București, 1967; Strămoșii, București, 1967; Dincolo de linii, București, 1968; Taina recifului, București, 1968; Vitejii, I-II, București, 1968; Aproape de zei, București, 1969; A sosit ora, București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina de abanos, București, 1970; S.O.S. ... Puhoaiele!, București, 1970; Vulturul, I-IV, București, 1971-1974; Călătorie neobișnuită, București
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Birăescu, Romanul unui tânăr scriitor, O, 1955, 2; Traian Liviu Birăescu, Romanul unei epoci de glorie, O, 1956, 10; Simion Bărbulescu, „Atac la sol”, O, 1966, 4; Simion Bărbulescu, „Steaua de mare”, O, 1966, 10; Voicu Bugariu, Un imn al vitejiei românești, AST, 1967, 7; Magdalena Popescu, „Strămoșii”, GL, 1967, 31; Aurel Martin, „Dincolo de linii”, „Viața militară”, 1968, 7; Ion Sever, Mult e dulce și frumoasă..., AST, 1969, 9; C. Costin, A sosit ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
oamenii de rând. La români drama liturgică pătrunde mai târziu, fenomenul fiind vădit înrâurit de teatrul popular apusean, în special de cel german și maghiar. Autorii acestui tip de teatru s-au inspirat din evangheliile apocrife, legendele hagiografice, cântecele de vitejie și chiar din romanele populare. Spectacolele care alcătuiesc repertoriul dramei religioase sunt Irozii, Mironosițele, Adam și Eva (Jocul cu pomul) și Lăzărelul. Cunoscută în cea mai mare parte a Moldovei, drama Irozii sau Vicleimul circulă în Muntenia și sub numele
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
oamenii poliției în cap cu bătăușii s-au urcat sus în iuruș, dar cei de sus, înarmați cu bastoane și cu ardei pisat, răspundeau chiorând pe asaltatori. Îmi amintesc că se vorbea atunci de un fierar care făcuse minuni de vitejie respingând el singur atacul bătăușilor celor mai dârji. Bătăușii, văzând că nu pot izbuti să ocupe biroul, au schimbat tactica: s-au dat jos și au început să bombardeze pe cei dinăuntru cu pietre și cărămizi. Toate geamurile localului au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Calafat și a intrat într-o baterie; în acel moment turcii au început să tragă. O ghiulea a căzut aproape de Domnitor. Acesta, nepăsător, a spus zâmbind: — Asta-i muzica care-mi place mie.70 Pentru a răsplăti acest gest de vitejie, Consiliul de Miniștri, în urma ra portului generalului Cernat, ministrul de Război, hotărăște ca să se acorde lui Carol I medalia „Virtutea militară“, înființată atunci. Consiliul de Miniștri subscrie următorul act: „Astăzi 20 mai anul 1877, Consiliul Miniștrilor, având în vedere referatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scufundarea - cu ajutorul a două torpile de scondru - a canonierei cuirasate „Duba-Seifi“ („Hivizi Rahman“), construită în 1868 la Bordeaux, înarmată cu patru tunuri Krupp și care avea la bord 12 ofițeri și 120 de soldați. Ca urmare a actului său de vitejie maiorul buzoian Ion Murgescu a fost citat prin ordin de zi pe întreaga armată („a dat probă în această împregiurare de mult curaj și sânge rece și a reprezentat bine armata română“ - MOF., nr. 127, 7/19 iunie 1877, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I al României, Cuvântări și scrisori, tom. II, 1877-1886, București, 1909, pp. 22-23). Evenimentele inspiră pe Vasile Alecsandri care, în acele zile glorioase, este poetul epocii și al neamului. Nimeni nu era mai fericit înzestrat de la natură ca să cânte redeșteptarea vitejiei române și gloria clipelor de atunci. Ziarele publică poezia lui Alecsandri: balcanul și carpatul Balcanul și Carpatul la Dunăre măreață Ca doi giganți năpraznici stau astăzi față-n față Ș aprinși de dor de luptă, cu ochii se măsoară, Cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Voi știți cât de mult a suferit patria voastră în timp de peste 200 de ani în care vi se răpiseră mijloacele de a mai apăra bărbătește, pe câmpurile de bătaie, drepturile ei. Astăzi aveți ocaziunea de a arăta din nou vitejia voastră și Europa întreagă stă cu ochii țintiți spre voi. Înainte dar cu inima românească și lumea să ne judece după faptele noastre. Reîncepem, astăzi, luptele glorioase ale străbunilor, alăturea cu nume roasele și bravele armate ale uneia din cele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Plevna, de la 29 și 30 august.111 Rușii nu aveau încredere în români, ba îi și batjocoreau. Corespondentul ziarului rus Golos scria: „Românii își dau un aer îngâmfat și războinic când sunt în România, dar pe câmpul de bătaie vitejia și bărbăția lor se schimbă în frică“.112 372 bucureștii de altădată 110. În condițiile în care armata activă română era angrenată în Războiul de Independență, Gărzii Civice i-a revenit sarcina de a asigura paza orașelor. În consecință, pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a coincide cu ziua de nume a țarului, sfântul Alexandru); au fost cucerite numai trei redute, dintre care numai una singură, Grivița I, a putut fi menținută de ostașii români, care și-au dovedit cu această ocazie înaltele virtuți militare, vitejia și buna pregătire, cu nimic mai prejos decât a aliaților lor. 112. Opinia nefavorabilă asupra calităților militare ale armatei române s-a modificat fundamental după strălucitele fapte de arme ale ostașilor noștri în luptele de la Plevna. Astfel, într-un raport
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după o luptă sângeroasă, redanul (semireduta - „întărire de pământ“) din fața redutei Grivița I, redan care se afla la jumătatea distanței dintre pozițiile române și cele turcești. A fost primul atac, încununat de succes, al ostașilor români aflați în fața Plevnei; pentru vitejia lor ei au fost distinși cu ordine și medalii române și ruse, printre care 50 de ordine rusești Sf. Gheorghe. Din Regimentul 13 dorobanți (batalionul II, de la Vaslui) făcea parte și sergentul Constantin Țurcanu, evocat de Alecsandri în poezia Peneș
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acum n-a cunoscut focul. Astăzi am ferma convingere că armata română merită a fi pusă lângă orice altă armată a Europei și oricine poate fi mândru de soldații și ofițerii ei care au dat probe atât de strălucite de vitejie. Nu mai menționez artileria, căci valoarea ei este destul de cunoscută.“118 În adevăr, artileria română era atât de superioară artileriei rusești și ca material, și ca îndemânare, încât nu o dată la Plevna comandamentul rusesc a cerut ca 2 baterii ruse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]