1,600 matches
-
Constantin Ciopraga: "Literatura română între 1900 și 1918", Editura Junimea, Iași, 1970, pp. 362-371. CIOPRAGA 1970: Constantin Ciopraga: "Un fantast: Ștefan Petică", în „Iașul literar”, 21, nr. 2, febr. 1970, pp. 45-49. CIOPRAGA 2006: Constantin Ciopraga, "Despre fenomenul Bacovia", în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, pp. 5-6. CIORĂNESCU 1953: Al. Ciorănescu, "Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui, "Ed. Casa Școalelor, București, 1953, p. 170. CONSTANTINESCU 1938: Pompiliu Constantinescu, "Ștefan Petică, Opere", Editura Fundației pentru literatură și artă (Scriitori
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
și Wiener Sezession). Elementele ornamentale de fațadă, prin care se remarcă acest stil de la finele sec. XIX și începutul sec. XX, sunt liniile sinuoase, ondulatorii din ornamentica biomorfă; liniile geometrice care subliniază elementul constructiv al decorației; se observă prezența mozaicului, vitraliilor, feroneriei, a stucaturilor etc. Aceste elemente sunt regăsite la Palatul Poinar, Palatul Vulturul Negru, Palatul Episcopal Greco - Catolic etc. Lăcașuri de cult În Piața Unirii se află trei biserici: una este romano-catolică, cu hramul Sf. Ladislau, una greco-catolică, Sf. Nicolae
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentându-i pe regele Ferdinand și pe regina Maria. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton. Catedrala romano-catolică Sf.
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
a orașului, terenuri pe care biserica a ridicat cele 2 clădiri „în oglindă” de pe actuala stradă Iuliu Maniu. Edificiul este o biserică gotică de tip hală, cu un cor boltit în cruce pe ogive și flancat de altare laterale. Bolta, vitraliile și sculpturile se remarcă prin măreția specifică a catedralelor gotice. Deasupra porții de intrare se află un blazon reprezentând pe Sfântul Mihail, sub el aflându-se stema Sfântului Imperiu Roman, cea a Regatului Ungar și a Regatului Boemiei. Existența lor
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
traversa munții. Pe locul unuia dintre aceste hanuri, între anii 1902-1903, a fost construită actuala biserică, închinată Sfintei Treimi. Pe lângă darurile oferite de credincioși, un ajutor semnificativ a fost oferit de Casa Regală. Biserica este împodobită cu o serie de vitralii deosebite, lucrate de un meșter german, în anul 1902, la cererea regelui Carol I și a reginei Elisabeta, ctitorii bisericii. În orașul Azuga se află (amenajat în 1920), monument istoric memorial sau funerar de interes național. În rest, alte zece
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
au preluat și adaptat vechile stiluri de la Teotihuacan și de la mayași. Arta islamică fusese modernizată de diversele școli filosofice din Spania, Maroc, Egipt și Samarkand. În Europa, cea mai mare parte din creația artistică și muzicală era destinată Bisericii, ca vitraliile, tapiseriile și muzica corală. În secolele XIV-XV, unii artiști, lucrând în particular, au început să picteze în stil realist. În Europa aveau loc așa zisele reprezentații de mistere, bazate pe Biblie sau pe mituri tradiționale, precum și recitări ale unor poeme
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
unui public mai larg, deoarece începuseră să fie scrise și în limbile locale, nu numai în latină. În Evul Mediu apar noi specii artistice: orfevrăria, obiectele de sticlă, miniaturile manuscriselor etc. Pictura medievală dobândește și dezvoltă modalități ca: fresca, icoanele, vitraliile. Muzica începe să dobândească, prin apariția notelor muzicale și a portativului, fundamentare teoretică. În cadrul Bisericii Catolice se dezvoltă muzica gregoriană, ca are ca origine muzica primilor creștini din Imperiul Roman de Apus. În paralel cu muzica religioasă, evoluează și cea
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
în locul fundalelor aurii tradiționale. Picturile pe lemn, în contrast cu cele murale, erau folosite mai ales la altare și la lucrările devoționale. Bisericile gotice aveau puțin spațiu pentru picturile murale, cu excepția coloanelor și bolților. De aceea s-au dezvoltat monumentalele ferestre cu vitralii. S-au remarcat frescele lui Giotto în Assisi și Florența și picturile murale ale lui Pietro Lorenzetti în Palazzo Publico din Siena. Spre deosebire de acesta, construcțiile nu mai sunt greoaie, întunecoase, ci înalte, zvelte, cu interiorul bine iluminat. Printre noile elemente
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
dar cu măsură, fără strangulări ce s-ar putea solda cu fisuri. Sticla este un alt suport adecvat pentru pictură. Cele mai cunoscute exemple se găsesc în ferestrele de sticlă din catedralele din secolul al XII-lea; au fost plasate vitralii colorate și pictate în tehnica grisaille; acest lucru permite în primul rând, schimbarea culorii de fundal a sticlei, și în al doilea rând, conturarea figurilor reprezentate, în special cele de fețe. În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
zidărie groasă de cărămidă susține acoperișul care, pe o șarpantă din lemn, suportă o învelitoare din tablă. Pridvorul creează impresia de spațiu liber, deschis. Pronaosul cu tavan scund accentuează efectul de înălțare, în momentul pătrunderii în naos, iar absidele cu vitralii și turla octogonală măresc și ele această senzație. Acoperișurile de tablă ale celor două turle au formă de bulb, de factură slavă. Lungimea interioară este de 23,10 m, lățimea în dreptul absidelor ajunge la 9,43 m, iar înălțimea interioară
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
spațiu și profunzime. Biserica păstrează obiecte cu valoare de patrimoniu dăruite, de-a lungul veacurilor, de ctitori: un epitaf al Mântuitorului, brodat în fir, din anul 1793; o icoană împărătească ferecată în argint, din anul 1803; două icoane din 1804; vitraliile Bisericii, datând din anul 1909; medalioane exterioare din mozaic, executate de pictorul Eugen Profeta. Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei (1789-1875) a dăruit Bisericii Oțetari, după restaurarea încheiată la 1866, o falangă dintr-un deget al Sfântului Mare Mucenic Haralambie (89 d.
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
construite din blocuri mari de piatră, bine îmbinate. Catedralele erau concepute într-un stil gotic nou. Arcadelor rotunjite și pilonilor masivi din vechiul stil romantic le-au luat locul arcadelor cu vârf ascuțit, piloni mai zvelți și ferestre înalte, cu vitralii. Pretutindeni în lume, clădirile au căpătat o formă mai elegantă și mai putin greoaie. Ornamentele sculptate din templele khmere, acoperișurile palatelor și templelor Ming din China și remarcabila lemnărie japoneză sunt repere ale unei perioade fecunde din punct de vedere
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Ca și in epoca precedentă, fațadă îmbogățită cu un portal cu coloane, este încadrată de două aripi simetrice, fațada fiind marcată de un avant-corp central. Simetria fațadei de regăsește și la interior, chiar dacă terasa de vară nu este încadrată de vitralii, ca și cea de la saloane. Atât decorațiile exterioare, cât și cele interioare și vitraliile sunt în stil Louis XVI (Ludovic al XVI-lea), iar întregul ansamblu de . Sub regimul Directoire se prelungesc inovațiile care s-au născut în ultimii ani
Château de la Huardière () [Corola-website/Science/317772_a_319101]
-
de două aripi simetrice, fațada fiind marcată de un avant-corp central. Simetria fațadei de regăsește și la interior, chiar dacă terasa de vară nu este încadrată de vitralii, ca și cea de la saloane. Atât decorațiile exterioare, cât și cele interioare și vitraliile sunt în stil Louis XVI (Ludovic al XVI-lea), iar întregul ansamblu de . Sub regimul Directoire se prelungesc inovațiile care s-au născut în ultimii ani ai domniei lui Ludovic al XVI-lea. Stilul grec și etrusc se completează cu
Château de la Huardière () [Corola-website/Science/317772_a_319101]
-
95%. Motivul a fost că nemții și-au făcut în castel cartier general, iar colonelul care a condus baza l-a admirat pentru frumusețea, simetria perfectă și puritatea liniilor arhitecturale și nu a lăsat să fie distrus, astăzi castelul pastrând vitralii de origine, pictură murală Zuber în sufragerie, stucaturi și fresce ce încântă privirea. Printre proprietarii acestui castel se numără André Malraux, jurnalist și istoric, și cantautorul , iar cel de la care Angela Crăciun l-a cumpărat este un renumit expert parizian
Château de la Huardière () [Corola-website/Science/317772_a_319101]
-
n-au suferit modificări. Doar treptele și pavimentul holurilor au fost înnoite. Feroneria, realizată în manieră eclectică, a celor trei scări de acces la etaj n-a suferit modificări. Ferestrele acestui hol spațios au fost în mod fericit înlocuite cu vitraliile realizate de artistul plastic arădean, de renume internațional, Sever Frențiu în deceniul șapte al secolului trecut. Policromia lor, ilustrând tema Timpul, prin două cicluri, cel al anotimpurilor și cel al lunilor anului, se încadrează în maniera modernă a arhitecturii de
Palatul Administrativ din Arad () [Corola-website/Science/318336_a_319665]
-
și cel al lunilor anului, se încadrează în maniera modernă a arhitecturii de interior. Celor patru mari porți de lemn sculptat, menținute ca atare până în zilele noastre, li s-a redat aspectul inițial la finele secolului trecut. Geamurile holului au vitralii reprezentând anotimpuri, figurate alegoric. Piața din fața clădirii, în amintirea evenimentelor petrecute în decembrie 1989, a fost denumită Piața Revoluției iar în centrul pieței a fost ridicat un monument în memoria eroilor căzuți în timpul Revoluției din 1989.
Palatul Administrativ din Arad () [Corola-website/Science/318336_a_319665]
-
început în octombrie 2008. Echipa a filmat la Freemasons' Hall și la Catedrala Sf. Paul. Filmări au fost făcute la Northern Quarter din Manchester, în timp ce Town Hall a fost utilizată pentru o scenă de luptă (care a necesitat spargerea unui vitraliu). Ei au filmat apoi, timp de trei zile, scena de deschidere la Biserica St Bartholomew-the-Great din Londra, și pe malul râului Tamisa la Wapping pentru o scenă implicând un vapor la 7 noiembrie. Filmările au continuat la Stanley Dock și
Sherlock Holmes (film din 2009) () [Corola-website/Science/319541_a_320870]
-
de sus era accesibilă doar regelui, familiei regale, precum și personalului regal. În prezent, ca să intri în capela de sus, urci pe o scară în spirală, prin stânga. Zidurile capelei de sus sunt în totalitate suprimate și sunt înlocuite cu 15 vitralii largi care lasă să treacă lumina, acestea fiind separate doar de fasciculi subțiri de stâlpi de piatră sculptată cu ornamente. Fiecare stâlp susține câte o statuie a unuia din cei doisprezece apostoli care poartă fiecare câte una din cele douăsprezece
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
acestea fiind separate doar de fasciculi subțiri de stâlpi de piatră sculptată cu ornamente. Fiecare stâlp susține câte o statuie a unuia din cei doisprezece apostoli care poartă fiecare câte una din cele douăsprezece cruci rituale folosite la sfințirea bisericii." Vitraliile", care sunt cele mai vechi din Paris, reprezintă scene religioase: acestea au fost alese în funcție de locul ocupat de personajele regale în cursul desfășurării slujbelor religioase, vitraliile evocându-l pe Regele David sau pe Regele Solomon fiind plasate în apropierea locului
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
care poartă fiecare câte una din cele douăsprezece cruci rituale folosite la sfințirea bisericii." Vitraliile", care sunt cele mai vechi din Paris, reprezintă scene religioase: acestea au fost alese în funcție de locul ocupat de personajele regale în cursul desfășurării slujbelor religioase, vitraliile evocându-l pe Regele David sau pe Regele Solomon fiind plasate în apropierea locului unde se așeza regele. Vitraliile constituie un ansamblu omogen, ale căror dominante roșii și albastre dau strălucire distinsă acestei capele. Cele 1.134 de scene acoperă
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
vechi din Paris, reprezintă scene religioase: acestea au fost alese în funcție de locul ocupat de personajele regale în cursul desfășurării slujbelor religioase, vitraliile evocându-l pe Regele David sau pe Regele Solomon fiind plasate în apropierea locului unde se așeza regele. Vitraliile constituie un ansamblu omogen, ale căror dominante roșii și albastre dau strălucire distinsă acestei capele. Cele 1.134 de scene acoperă o suprafață de sticlă de 618 metri pătrați, formând o adevărată Biblie povestită în imagini. Vitraliile navei, înalte de
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
se așeza regele. Vitraliile constituie un ansamblu omogen, ale căror dominante roșii și albastre dau strălucire distinsă acestei capele. Cele 1.134 de scene acoperă o suprafață de sticlă de 618 metri pătrați, formând o adevărată Biblie povestită în imagini. Vitraliile navei, înalte de 15,35 metri și largi de 4,70 metri, sunt împărțite în patru lansete deasupra cărora există câte o "rozasă" cu șase lobi, precum și două elemente în formă de trifoi cu patru foi. Ferestrele absidei, având o
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
lobi, precum și două elemente în formă de trifoi cu patru foi. Ferestrele absidei, având o înălțime de 13,45 metri și o lărgime de 2,10 metri, nu comportă decât două lansete și trei elemente în formă de trifoi. Scenele vitraliilor reprezintă: Sfântul Ludovic a construit "Sfânta Capelă" cu scopul de a adăposti "Sfânta Coroană", o bucată din "Sfânta Cruce", precum și alte relicve adunate de Balduin al II-lea / Baudouin al II-lea, împăratul Constantinopolului (sau Baudouin al II-lea de
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
expoziția de ceramică care a avut loc la Salon du Champ-de-Mars din anul 1891. Exponent al mișcării a fost Henry Van de Velde, un adevărat „om orchestră” care a activat în mai toate domeniile, începând de la arhitectură, tapet, sticlă, metal, vitralii, costume, bijuterii și până la mobilier, grafică și pictură. În Austria și Germania au existat preocupări similare în secesionismul vienez, munchenez și berlinez, în care s-a remarcat Josef Hoffmann care a reușit să creeze un stil care-i să-i
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]