2,638 matches
-
spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care adormisem de atâtea ori. Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun... " (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) Cerințe: 1. Indicați, prin rescriere, vocalele și semivocalele din cuvintele: știu, calul. 2. Transcrieți din text două cuvinte derivate, un cuvânt compus și unul format prin schimbarea valorii gramaticale. 3. Formulați enunțuri cu omofonele: ai a-i; cel ce-l. 4. Alcătuiți un enunț în care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-mi în piept când te văd / oare nu e un strop din lumina / creată în ziua dintâi, din lumina aceea-nsetată adânc de viață?" (Lucian Blaga, Lumina) Cerințe: 1. Indicați, din text, trei cuvinte care conțin diftong și unul cu vocale în hiat. 2. Alcătuiți două enunțuri cu omografele lumina și lumina, precizând valorile lor morfologice. 3. Indicați patru termeni din familia lexicală a cuvântului lumină. 4. Alcătuiți două enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a simți. 5. Transcrieți atributele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe altul în căutarea unui anume număr, se vedea că nu cunoștea casa pe care o căuta." (George Călinescu, Enigma Otiliei) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte care conțin triftong și două cu vocale în hiat. 2. Marcați, prin subliniere, vocalele accentuate din cuvintele: tânărul, acolo, juvenilă, dezorientat. 3. Indicați sinonimele contextuale ale cuvintelor: scrutând, îngăduia, juvenilă, elinică. 4. Transcrieți din text două cuvinte derivate și două cuvinte formate prin schimbarea valorii gramaticale. 5
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
altul în căutarea unui anume număr, se vedea că nu cunoștea casa pe care o căuta." (George Călinescu, Enigma Otiliei) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte care conțin triftong și două cu vocale în hiat. 2. Marcați, prin subliniere, vocalele accentuate din cuvintele: tânărul, acolo, juvenilă, dezorientat. 3. Indicați sinonimele contextuale ale cuvintelor: scrutând, îngăduia, juvenilă, elinică. 4. Transcrieți din text două cuvinte derivate și două cuvinte formate prin schimbarea valorii gramaticale. 5. Alcătuiți enunțuri cu omonimele cuvintelor unde și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
p. 12; Turculeț, 1999, p. 16 ș.u.; Șerban, 1997, pp. 13-16 etc. 10 Vezi Iordan & Robu, 1978, p. 167 ș.u. 11 Cf. Iordan & Robu, 1978. 12 Accentuare conform DOOM, 2005. 13 Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 177-180. 14 Vocalele sunt "sunete sonore, regulate, muzicale, rezultate din trecerea nestânjenită, continuă a curentului de aer fonator prin cavitatea bucală" (Toma, 2004, p. 9). 15 "Vocalele [...] se definesc ca sunete sonore, caracterizate prin vibrații glotale periodice, prin gradul de deschidere a rezonatorului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Iordan & Robu, 1978. 12 Accentuare conform DOOM, 2005. 13 Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 177-180. 14 Vocalele sunt "sunete sonore, regulate, muzicale, rezultate din trecerea nestânjenită, continuă a curentului de aer fonator prin cavitatea bucală" (Toma, 2004, p. 9). 15 "Vocalele [...] se definesc ca sunete sonore, caracterizate prin vibrații glotale periodice, prin gradul de deschidere a rezonatorului bucal în dependență de mișcările verticale ale mușchiului limbii și prin locul în care se definește acest grad de deschidere prin mișcările lui orizontale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
proprii nume de persoane" (ELR, s.v.); fr. troncation "procedeu de scurtare a cuvintelor polisilabice care constă în suprimarea unei sau a mai multor silabe la inițială sau, mai ales, la finală; în limbajul popular, trunchierea este însoțită uneori de adăugarea vocalei -o: un prolo (prolétaire), un apéro (apéritif)" (CNRTL). Acest procedeu nu are nicio legătură cu elementele morfologice sau lexico-sintactice constitutive ale cuvântului sau sintagmei, fragmentarea putând avea loc oriunde în interiorul cuvintelor, fie acestea simple, fie derivate sau compuse. Cu atât
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
elementelor unui compus ori ale unei sintagme, ceea ce rămâne putând fi o secvență de litere inițiale sau chiar numai inițiala cuvântului ori inițialele elementelor compusului sau sintagmei, la fel ca în cazul siglelor. De obicei, secvența omisă începe cu o vocală, iar cea reținută se termină în consoană, dar excepțiile sunt numeroase. Pot fi abreviate grafic prin apocopă: a) cuvinte simple: engl., fr., rom. p. < engl., fr. p[age], rom. p[agină]; engl. Capt < capt[ain]; Ll. (George) < Ll[oyd] (George
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
când /čenesease/, când /čenesas/; ONG (< o[rganizație] n[e]g[uvernamentală]) este pronunțat fie /oenğe/ (pl. /oenğeuri/), fie /ong/ (pl. /onguri/). Altele sunt rostite constant într-un singur fel, însă parțial alfabetic și parțial silabic, atunci când alternanța dintre consoane și vocale o permite: sigla engl. JPEG "metodă computațională de comprimare a imaginilor fotografice" (< J[oint] P[hotographic] E[xperts] G[roup]) este pronunțată /ğeipεg/ și chiar transpusă în scris, după modul în care se pronunță, în forma jay-peg. 2.5. Mai
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
apocopă, prin sincopă sau prin afereză, ca și în cazul abrevierilor, dar, în contrast cu acestea, cuvintele trunchiate se pronunță ca atare și sunt utilizate ca orice cuvânt flexibil, păstrând, de regulă, genul gramatical al bazei de la care provin, uneori cu ajutorul unei vocale care se adaugă la finală. Totuși, din aceeași cauză, se poate întâmpla ca flexiunea să nu se poată realiza pe deplin 54. Cuvintele întregi sunt fragmentate uneori în așa fel încât noua formație să se termine într-o vocală, dar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unei vocale care se adaugă la finală. Totuși, din aceeași cauză, se poate întâmpla ca flexiunea să nu se poată realiza pe deplin 54. Cuvintele întregi sunt fragmentate uneori în așa fel încât noua formație să se termine într-o vocală, dar la fel de frecvente sunt și exemplele trunchiate care au la finală o consoană. Deosebirea dintre sigle și cuvintele trunchiate ține uneori de structura lor și întotdeauna de pronunție, întrucât acestea din urmă fiind concepute anume pentru scurtarea formei nu numai
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ist]; Karriero < Karrier[ist]; Kino "cinema, cinematograf, cinematografie" < înv. Kin[ematograph]; Radikalo < Radikal[ist]; Realo < Real[ist]; ol. paddo < padd[estoel] "denumirea unei ciuperci cu efect narcotic"; sued. aggro < aggr[essiv]; despo < desp[erat]; neggo < neg[ativ]; pervo < perv[ers]. Vocala -o trebuie considerată adăugată și în cazurile în care cuvântul originar conține, în același loc, litera o, pronunțată însă diferit, de pildă în engl. limo "limuzină" < lim[ousine]. Substantivele și adjectivele franceze de acest tip fac pluralul ca orice cuvânt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pluralul ca orice cuvânt (cu -s), dar adjectivele nu se acordă în gen cu substantivele feminine (de ex. în les personnes intellos). Unii lingviști care se ocupă de limba franceză consideră că acest -o paragogic nu are nicio legătură cu vocala o etimologică de la finala cuvintelor condensate sau trunchiate din compuse tematice de tipul photo < photo[graphie], vélo < vélo[cipède] sau mégalo < mégalo[mane], ci își are originea în sufixele diminutivale omofone fr. -ot61 și -aud62. Aceste sufixe se asociază însă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
este și (...) elipsa determinatului din sintagma nominală, corelată (subl. n.) cu substantivarea adjectivului determinant, care preia sensul întregii construcții". În sprijinul aserțiunii că formațiile rezultate în urma condensării sunt cuvinte noi poate fi adus și următorul argument concret: în limba maghiară, vocala o de la finala cuvintelor este întotdeauna lungă (ó), în timp ce vocala -ocare leagă elementele compuselor tematice de origine greacă este întotdeauna scurtă (automata, dinoszaurusz, diszkotéka, fotográfia, technológia etc.); atunci când sunt însă detașate din astfel de împrumuturi și lexicalizate, elementele respective sunt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sinonime. Cuvântul condensat este redat după propriile norme ortografice și ortoepice, suferind eventuale accidente fonetice uzuale, și este inclus îndeobște în tipul de flexiune cel mai apropiat formal de terminația elementului menținut, de regulă feminină dacă acesta se termină în vocala -e sau -a, caracteristice acestui gen în mai multe limbi europene (rom. bidinea s.f. < tc. badana [fırçası]; it. coca s.f. [adoptat și în franceză, la început, ca s.f., iar apoi devenit masculin, v. CNRTL, dar considerat în unele dicționare "substantiv
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în gen"] < engl. coca[-cola]; rom. ghionghionea ~ ghiunghiunea s.f. < tc. gün güne [uymaz]; rom. teșcherea s.f. < tc. [seyyahat] tezkere[si]), și masculină sau (unde este cazul, de pildă în limba română) neutră dacă elementul reținut are la finală o altă vocală sau o consoană (rom. cârmâz s.n. < tc. [maden] kırmız; fr. goal s.m. < engl. goal[-keeper]; fr. living s.m. < engl. living[-room]; rom. poliș s.m. [cf. cârnat s.m.] < engl. Polish [sausage]; rom. shop s.n. < engl. [turist] shop; rom. sirec s.n. < tc
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
concordanța cu acesta este o pură coincidență. Cel puțin în privința limbii române, terminațiile cuvintelor străine joacă un rol important în încadrarea împrumutului într-un gen sau altul, indiferent dacă acesta este sau nu este identic cu genul elementului etimologic menținut. Vocalele finale atone -a și -e (în franceză, literă mută) din limbile străine din care româna a împrumutat masiv de exemplu din franceză, germană sau limbi slave, în care vocalele respective indică uneori, dar nu totdeauna, genul feminin sunt asimilate, de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
acesta este sau nu este identic cu genul elementului etimologic menținut. Vocalele finale atone -a și -e (în franceză, literă mută) din limbile străine din care româna a împrumutat masiv de exemplu din franceză, germană sau limbi slave, în care vocalele respective indică uneori, dar nu totdeauna, genul feminin sunt asimilate, de regulă, cu ușurință ca desinențe românești de feminin (-ă, -e, -ea sau -ie, la fel ca, de pildă, în rom. șampanie s.f. < fr. champagne s.m.): rom. chilnă s.f. < pol
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
s.f. < fr. [guitare] s.f. hawaïenne adj. f.; rom. huscă s.f. < ucr. huska s.f. [soly]; rom. napolitană s.f. < fr. [tranche] s.f. napolitaine adj. f.; rom. rameză s.f. < fr. rameuse[-sécheuse] s.f. În schimb, termenii străini reținuți care au la finală alte vocale sau o consoană, indiferent de apartenența lor la un gen sau altul, devin masculine sau neutre, în funcție de genul natural sau de alte considerente, de pildă de existența unor sinonime de același gen: rom. cver s.n. < germ. Quer[stellung] s.f. (quer
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
urmează să spună după. Percutanța unui ordin va fi mult diminuată dacă nu va ieși în relief prin timbru, ton, dinamică, manieră și viteză de rostire. De asemenea, sunt importante și sincronizarea, folosirea judicioasă a pauzelor și a tăcerii, dinamica vocalelor și expresia feței 196. Deși fiecare în parte pare nesemnificativ, sinteza acestor elemente în personalitatea profesorului îi va oferi cu siguranță o manieră eficientă de a controla sala de clasă. Capitolul 18 Momente "delicate" în desfășurarea unei lecții Indiferent de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în timp, într-un imaginar personal cu iz de legendă, mi-a marcat profund destinul intelectual. Am pășit cu firească emoție pe acest pământ românesc, Republica Moldova, la început de mileniu, savurând graiul moldovenesc, cu arhaismele sale, cu rotunjimile calde ale vocalelor și consoanelor lichide, sedusă de natura atât de generoasă în vii și livezi, îndrăgind parcurile și străzile largi ale orașelor, dar și ulițele satelor ca la noi, la capătul cărora, spre șoseaua principală, așteptau „rutiera” fete frumoase sau gospodine destoinice
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
acestă etapă. VI. Realizarea intervenției individualizate În urma evaluărilor realizate subiectul a fost supus timp de un an școlar unui program individualizat de antrenament auditiv-verbal. În prima etapă a intervenției am avut ca obiectiv detectarea stimulilor sonori verbali după cum urmează: detectarea vocalelor, detectarea consoanelor; detectarea onomatopeelor. În doua etapă a intervenției am avut ca obiectiv discriminarea stimulilor sonori verbali. În timpul aplicării programului se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
programului se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii este normal, chiar și la pronunțarea cuvintelor trisilabice. Se observă, de asemenea și o îmbunătățire a discriminării elementelor segmentale: vocale, diftongi, consoane, cuvinte și propoziții. În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor simple
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
mai sperie de chestii de genul ăsta... Și dacă e să fiu sincer până la capăt, cred că nici nu-i o prea mare scofală în povestea cu tabuurile... Mai degrabă se dă o notă proaspătă, se mai spală silaba la vocală când, ca la țară, în loc de păpădie (vorbesc de floarea fragedă, galbenă, împodobind șanțurile patriei, nu de globul uscat, plutitor!) se zice, nu mint!, „curul-găinii“!!! Nu? Ca să nu mai amintesc de opintici, niște ciuperci mici și veșnic puse pe erecții sculative
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
un cui ruginit în trupul fragil al unui fluture de octombrie... *** Uneori, în bravele dimineți bazaconarde și dilii, totul ți se pare posibil. Cuvântul devine coapsă mustind de fervori. E de-ajuns să-l atingi, să-i pipăi literele la vocale și consoane, și din porii extaziați moale țâșnesc febre zglobii, castele medievale, păduri stufoase cu fecioare treze și erudite printre ciuperci și elfi cu vârful urechii ciulit. Te năpădește o iederă regală, mulgi raze în șiștare de Murano, melci romantici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]