7,093 matches
-
Goian, Ion Oană,. După 1947, majoritatea coriștilor au fost cadre didactice, dar și oameni din sat, liber-profesioniști, țărani, muncitori forestieri, funcționari de la primărie, din sistemul cooperatist și bancar, etc. Prin felul în care a fost organizat și condus, prin calitatea vocală deosebită a membrilor săi, corul s-a evidențiat pe plan național (cu deosebire în primele două decenii după 1944) și pe plan interjudețean, județean și zonal. Astfel, a obținut premiul I și medalia de laureat la festivalul-concurs organizat în sala
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
Maramureșului și al României, Nicolae Sabău a fost prezent cu duiosul său cântec la multe din manifestările sportive care au dus faima județului, a țării, pe meridianele lumii.” ( Ion P. Pop ); „Nicolae Sabău este nu numai cunoscutul și apreciatul artist vocal de muzică populară ci și un pasionat culegător de folclor, de melodii și texte în prelungirea cărora își așează propriul suflet.” ( Ion Burnar ); „Laudă ție, Nicolae Sabău, că te-ai aplecat și asupra spiritualității unor oameni ce se zbat cu
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
aproape, dar nic instrumentele și aparatura de amplificare nu mai este ce a fost, acum sunetul fiind metalic, fără vibrația catifelată umană, redată cândva de stațiile cu lămpi. Azi e degradată vocea în așa mod încât se simte artificializarea emisiei vocale, pe lângă faptul că volumul este maxim, peste capacitatea umană de auzire a sunetelor fine, line, a inflexiunilor vocale. Se cântă altfel azi, se ascultă și se și privește altfel! De aceea, artista Ionela Prodan trebuia să mai cânte mult timp
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
fără vibrația catifelată umană, redată cândva de stațiile cu lămpi. Azi e degradată vocea în așa mod încât se simte artificializarea emisiei vocale, pe lângă faptul că volumul este maxim, peste capacitatea umană de auzire a sunetelor fine, line, a inflexiunilor vocale. Se cântă altfel azi, se ascultă și se și privește altfel! De aceea, artista Ionela Prodan trebuia să mai cânte mult timp și multe cântece, așa cum numai ea cânta odinioară! Admirația pentru interpreta Ionela Prodan e intrinsecă prețuirii pe care
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
cu ifose, ci modest, curtenitor, punctual, blând și mai ales de o obiectivitate rară la jurizare. Apoi, cum aș putea uita minunatele emisiuni ale lui Titus Munteanu cu «orchestra compozitorilor», în care Marcel era și un actor înzestrat, pe lângă secvențele vocale savuroase, alături de Ion Cristinoiu, Cornel Fugaru, Horia Moculescu, Marius Țeicu, Marian Nistor? Deloc întâmplător, toți cei de mai sus cântau foarte bine, Dragomir însuși având chiar câteva succese de top în această postură, culminând cu neuitatul șlagăr «Te-am căutat
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
doctor Mihai Păstrăguș cu eleganța care îl caracterizează mi-a prezentat romanul PARFUM DE ORHIDEE în momentul lansării lui din 8 martie 2014, în fața unui public deosebit de elevat format din prozatori, poeți, critici de artă și literari, artiști plastici și vocali, epigramiști, reporteri și chiar cititori, toți colegi de filială, personalități printre care în acea zi unora li se înmâna medalia VIRTUTEA LITERARĂ pentru contribuția adusă la dezvoltarea și îmbogățirea culturii românești cu noi creații de valoare și în al doilea
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
mea divină Intră-n patu-mi cu sfială De perversă balerină Profanată și sacrală, Supurând adrenalină Caldă, laxă, umorală... Estromană și calină, Fără jenă și morală, Penetrând-o mă fascină Când exultă și exală... Între coapse mă înclină Devenind și mai vocală, Ea mă mușcă, ea suspină Când mai iute, când domoală Până-i vine să îi vină, Explozivă și totală, Adorația deplină În extaz și în sfârșeală...1 Feminin de feminină, Și amngelic de versală, Cât de dulce-i, de salină
CEA MAI PLINĂ LUNĂ PLINĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349293_a_350622]
-
vedea alcătuiri pe tema echilibrului, tehnici de contact dintre corpuri folosind legile fizicii și ajungându-se adesea la prize spectaculoase ca în acest dans, mișcările celor trei dansatori fiind condensate într-o arie circumscrisă. Trei minunate trupuri, pe o muzică vocală superbă a compozitorilor - Michelle DiBucci și Ed Bilous - au executat un dans senzual impresionant, plin de grație și simbol. Prima scenă, cea a aducerii pe masă a trupului femeii, mi-a amintit tabloul The Demidoff Table (Masa amorurilor) a sculptorului
2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349324_a_350653]
-
Jobbik și de Gardă nu știu nici măcar însemnele, nu știu nici măcar structura celor care au participat. Nu, cei care au fost vehemenți au fost de la HVIM (Organizația 64 de Comitate). Dar nu cei din Târgu Mureș au fost cei mai vocali, nu cei din Târgu Mureș au provocat organele de ordine - nu doar ale autorităților, ci și ale organizatorilor -, ci au fost de prin Harghita și Covasna. Aceștia au fost cei mai vehemenți, aceștia au venit și s-au apucat să
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
Jobbik și de Gardă nu știu nici măcar însemnele, nu știu nici măcar structura celor care au participat. Nu, cei care au fost vehemenți au fost de la HVIM (Organizația 64 de Comitate). Dar nu cei din Târgu Mureș au fost cei mai vocali, nu cei din Târgu Mureș au provocat organele ordine - nu doar ale autorităților, ci și ale organizatorilor - ci au fost de prin Harghita și Covasna. Aceștia au fost cei mai vehemenți, aceștia au venit și s-au apucat să facă
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
de neglijat. Fiind un popor creștin, dotat genetic cu o mare doză de lasă-mă să te las, am preferat să bem paharul până la capăt. Lichelele împreună cu cei care au primit sarcina să fie disidenți (sic!) au devenit tot mai vocali, mai ales după ce principiul dominoului a fost declanșat. Știm noi de cine ! Disidenții autohtoni fuseseră deja răspândiți, conform unui plan dinainte stabilit, prin toată țara. De așa manieră încât „disidența” lor, mimată, să fie cât mai vizibilă. Bine întreținută și
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
de Andreea Bălan și trupa ei. Cum era și firesc într-o zonă cu tradiții folclorice foarte bogate cea mai mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ai cui zice părinte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren.” Mircea Mihai Cebanu de la Chișinău a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și Rusu Gabriel din Ciocănești, melodia „Cântă cucul, bată-l vina!”. Maria Laura Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul local, inspirate din viața localității natale, care se desfășoară în jurul râului Bistrița: „Sunt fată din Bucovina” și „Bistriță apă de munte.” Cântecul „Sunt fată din Bucovina” conține o descriere elogioasă a vieții
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
țară la Concursul „Voinicelul”. Interpretează cântece populare din folclorul bucovinean. Olexiuc Elisabeta din Cârlibaba, cântă de la vârsta de 7 ani, cântece din folclorul bucovinean și are deja apariții la emisiuni televizate: TVR Iași, TVR1, TVR 2, Favorit. Ionela Popescu solist vocal, participă la festival îmbrăcată într-un costum popular autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
colecționează costume populare și le poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului Copiilor din Dorohoi, cu o vechime de 27 de ani, o emblemă a municipiului Dorohoi, interpretează muzică instrumentală și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
care se află și unul mai puțin cunoscut „Cureaua.” Ansamblul de muzică folk „Crenguța de aur” din Șarului Dornei a fost înființat acum patru ani cu elevi de clasa a treia, ajungând în prezent la un efectiv de 16 soliști vocali și 5 chitariști. Are un repertoriu bogat alcătuit din colinde tradiționale culese din zona Șarul Dornei, colinde mai deosebite cântate de foștii deținuți politici pe versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de munte
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
la tine m-aduce./ Voroneț, rază de soare,/N-ai pe lume asemănare./ Voroneț, grădină dragă,/Te cunoaște o lume-ngtreagă./ Cine te-a văzut o dată/Doru-n inimă ți-l poartă.” Ovidiu Purdea Someș, fecior de pe Someș, militar de carieră, solist vocal, își încântă spectatorii cu vocea-i limpede și răsunătoare, prin glumele pe care le spune cu mult șarm și prin poeziile recitate cu multă pasiune, după cum mărturisește, în sufletul lui cântecul și poezia fiind găzduite deopotrivă: „Dacă aș avea două
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
trage sufletu’ ”22. Chiar și așa, mult timp după ce colindă, băieții sunt răgușiți, mai ales că ultimul cântec, ,,Ziorile”, se cântă continuu, de la un capăt la altul al satului, în timp ce clopotele bisericii bat, fiind foarte solicitant din punct de vedere vocal, deoarece se cântă afară, în aerul ,,tare” al nopții de iarnă. Preuca este însoțită de 1-3 băieți mai puțin talentați la cântat, dar mai voinici, numiți ,,măgari” - în Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
carosabile ale exigenței, armoniei, eticii, esteticii artistice. A învățat să cânte, „curat și cu suflet”, cum spune, canto clasic, la vârsta când se depun cristalele vocii, de la profesoara care azi o privește de la fereastra cerului, Beatrice Petre, după ce calitățile sale vocale fuseseră deja observate de către profesorul Bugoi, din orașul natal, Câmpina. Apoi a studiat canto muzică ușoară, cu profesorul Cornel Irimia, pentru ca drumurile pregătitoare și pregătite de o ordine poate preexistentă a vieții, să se îndrepte apoi spre Școala Populară de
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
din București, la clasa Ionel Tudor. Ratările din viață se pot eradica schimbând cărările sau găsindu-le, uneori întâmplător, la crucea lor, pe cele bune, cum a fost pentru Ioana Sandu scurta perioadă în care a cântat în Song, formația vocală la care nu numai ea, ci nimeni nu ar fi putut cânta dacă ar fi fost tributar, pentru greșeala de a visa un autoamăgitor utopism care contrapune realității, pseudovocea. Ioana Sandu a cântat bine de la început, a știut aceasta, dintotdeauna
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
zile distracția și voia bună au fost în toi, în primul rând prin muzică, foarte multă muzică de pe Valea Gurghiului, din împrejurimi, cât și din alte zone ale țării. Localitatea Ibănești a fost reprezentată de Ansamblul „Ibășteana” și de soliștii vocali: Florina Oprea și Marin Budilcă. Ansamblul de copii „Ibășteana,” înființat de 3 ani, format din douăsprezece perechi, instructor Marius Pop, execută dansuri din localitate: „De-a lungul”, „Bătuta” și din Maramureș. Florina Oprea, în vârstă de 20 de ani, de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
nu strigă/Face-i-s-ar gura strâmbă/ C-așa-i jocul la români/ Învățat de la străbuni./ Refren./” Din punct de vedere muzical, localitatea Hodac este puternic reprezentată la Festivalul Văii Gurghiului de Ansamblul „Hodăceana”, Formația „Fuierașii”, solistul instrumental Doru Pop și soliștii vocali: Marioara Man Gheorghe și Leontina Pop. Ansamblul „Hodăceana,” înființat în 2005, are membri aparținând mai multor generații și un repertoriu foarte bogat: dansuri tradiționale din zona Mureș, Dans de bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]