2,152 matches
-
succes; prezintă o criză în care protagonistul poate depăși problema; dezvoltă sentimentul identificării cu protagonistul ca rezultat al victoriei sale; culminează cu o celebrare în care este recunoscută valoarea specială a protagonistului. Poveștile tradiționale cum sunt „Rășușca cea urâtă” sau „Vrăjitorul din Oz” conțin toate elementele de mai sus. Copiii întâlnesc multe situații stresante în viața lor și adesea au reacții psihosomatice și comportamentale care le produc îngrijorare atât lor cât și familiilor lor. În discuția de mai jos sunt prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
înfășurat în hrana ochiului meu”. Tot acum, capătă consistență cealaltă temă, a memoriei, în care subzistă universul fabulos, mitico-magic al copilăriei: bunica „trecea precum leoaica / bătrână în amurg, / cu un popor de zâne / și iepuri după ea”, Oltul - mag și vrăjitor - „cu soare mă ungea, / cu șopârle mă lega” etc. Acest spațiu-timp originar reapare în Dimineața primigeniei (1980), unde abundă evocările de ritualuri: „diminețile” morților, făcutul pâinii sau, pur și simplu, mersul copilei țărănci spre câmp, purtând pe cap coșul cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
omul are inițiativa, dar natura are controlul. România s-a de-zurbanizat într-un ritm comparabil doar cu cel al Rusiei și Bulgariei. Țările care se comportă cel mai bine pînă acum în criză sunt Australia și China. În Occident, încă vrăjitorul nu poate controla forțele pe care le-a dezlănțuit, instituind "noua dezordine globală" (T. Todorov) și o economie total lipsită de morală. Se va ieși din criză cînd economia se va remoraliza cît de cît. Paul Krugman se întreba "Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
București, 1998; Vargarnas himlafärd [Lupii urcă în cer], tr. Inger Johansson, Stockholm, 1981; ed. București, 1993; Casa de fum, Stockholm, 1982; En solitär egoists dagbok [Jurnalul unui egoist solitar], Stockholm, 1982; Kvinnans spegel [Oglinda femeii], Stockholm, 1986; Trollkarlen från Gallipoli [Vrăjitorul din Gallipoli. Jurnal 2], Stockholm, 1986; Trädet i blåsten [Arborele în vânt], Stockholm, 1987; [Regina străzii], Stockholm, 1988; ed. tr. Diana Alexandru, pref. Dan Cristea, București, 1997; Fågelmannen [Omul pasăre], Stockholm, 1991; Ljus mot ljus [Lumină din lumină], Stockholm, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
din piesele de teatru medieval și din mituri urbane. Un trixter le arată celor din jur de ce sunt ei capabili. Știe că oamenii se îndoiesc de calitățile sale, dar le arată calm care-i sunt puterile. Deși nu e un vrăjitor, nu trăiește departe de lumea acestora. Arealul său de manifestare este unul prin excelență citadin. Degetul arătător al unui trixter este întotdeauna îndreptat acolo unde corupția e mai mare, demascând-o. Și nu e un pudibond. El aduce în discuție
Agenda2005-03-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283289_a_284618]
-
frumos orînduita și lucida cărticică." (p. 61) Despre Nae Ionescu, părintele spune că "te certa, te înșfăca, te cucerea, îți punea cultura la îndemînă ca pe o prăjitură minunată, ca pe un venin, ca pe un filtru al lui Merlin vrăjitorul, ca pe o spadă cu două tăișuri, ca pe un vîrtej" (p. 81). Sau, vorbind despre rolul călătoriilor în formarea unui om, scrie: "Călătoria e discontinuitate, e contact cu noul, cu neașteptatul, cu abruptul, cu neeuclidianul"(p. 93), iar drumeția
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
se pune și călăuzirea lui Lot și a familiei acestuia la ieșirea din Sodoma, precum și protecția specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam și îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru. Conform Scripturii, toți morții vor ieși din morminte la glasul trâmbiței Sfântului Arhanghel Mihail. De aceea, Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oștilor cerești-îngerești, acela care, la sfârșitul lumii, va lupta
Tradiții și superstiții de Sfinții Mihail și Gavriil. De ce trebuie să aprindem azi o lumânare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62910_a_64235]
-
Serba Huidu pare un om cu adevarat blestemat. Accidentul de pe DN1 este doar ultimul din seria evenimentelor negre care s-au abătut asupra realizatorului TV și a familiei lui. Mai multe vrăjitore și-au dat cu părerea și au concluzionat că asupra cârcotașului au fost puse blesteme foarte puternice. "Are blesteme grele pe cap! Pentru el și pentru toată familia. Cineva vrea sa-l elimine total din viața publică, să nu mai
Vrăjitoarele confirmă: Huidu şi-a atras blesteme puternice asupra lui () [Corola-journal/Journalistic/68630_a_69955]
-
Alfred Iancu (deschisă până în 12 mai); Culori și forme - artă plastică și decorativă a unui grup de creatori din Ungaria, 13. 05-27. 05. Galleria 28: Despre colecții; Carola’s Art Shop: Spații interioare - Miruna Budișteanu; Buzunar: Portrete de regi, actori, vrăjitori și șamani - grafică Amira Aurelia Hogea (10-16); Centrul Cultural German: Călătorii... Materii fluide..., Laura Ocneru (10-20); British Council: Fotografie Alexe Popescu; Casa de Cultură a Studenților: Fotografie Cercul IRIS; Erik’s Coffee House: Oameni și Flori - fotografie; Salonul Vega: Icoane
Agenda2004-19-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282405_a_283734]
-
este noul martir universal. Identificarea spectatorului cu el se face cu mare ușurință. Dacă stai să faci "contabilitatea" personajului, descoperi cu surprindere că nu e vreun elev strălucit, nici vreun erou neînfricat, nici vreun orator sau comunicator viabil sau un vrăjitor inspirat. Pare să aibă niscaiva supraputeri, dar pînă să le descopere sau să își dea seama cum să le folosească... Harry Potter se reduce la niște bun-simț și o doză de simpatie. Neavînd prea multe caracteristici, oricine se poate identifica
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
halca de experiență cathartică, rezultată tocmai din ușurința suturii spectatorului. Spun "cathartică" pentru că arareori am văzut un personaj pătimind ca Harry Potter. În comparație cu el, Antigona a dus-o pe roze. Nu mai vorbesc de puștanii lui Dickens care, puși lîngă vrăjitorul adolescent, arată ca niște răsfățați ai sorții. Asta pentru că spectatorii de acum, mai (e)rodați emoțional decît publicul lui Sofocle sau al lui Dickens, au nevoie de mult mai multă violență, cu mult mai expert orchestrată, pentru a-și lua
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
ia prin surprindere. De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care cred eu că la Potter contează mai degrabă suferințele și supraviețuirea decît isprăvile care îi ies și faptele de vitejie ce îl au drept autor. Faima lui printre vrăjitori pare a fi nefondată pînă și pentru cel mai simpatetic spectator. Nici de această dată, afli, reușitele lui din Turnirul celor Trei Vrăjitori nu se datorează capacității lui de a se descurca, ci unor alți factori care se amestecă. Succesele
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
decît isprăvile care îi ies și faptele de vitejie ce îl au drept autor. Faima lui printre vrăjitori pare a fi nefondată pînă și pentru cel mai simpatetic spectator. Nici de această dată, afli, reușitele lui din Turnirul celor Trei Vrăjitori nu se datorează capacității lui de a se descurca, ci unor alți factori care se amestecă. Succesele lui sunt mai mereu circumstanțiale: intervin ba părinții care îl veghează (în formă de fantome), ba un binefăcător (Sirius Black), ba profesorii. Stați
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
eu una mă lepăd! Și acum, un detaliu pe care nu mă pot abține să nu îl menționez, e comic dacă te gîndești la rivalitatea anglo-franceză și la dublul standard al corectitudinii politice. J.K. Rowling e englezoaică, iar comunitatea micilor vrăjitori de la Hogwarts reflectă multiculturalismul britanic: albi, negri, asiatici (mai ales indieni). Ei, dar cînd vin fetele franțuzoaice de la Beauxbatons, să dai cu tunul și nu dai de vreo mulatră sau metisă sau negresă sau asiatică printre ele...
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
în astfel de treburi. Nu mai țin minte mare lucru. Lacrimile mi-au inundat ochii, inima mi-a astupat urechile cu bubuitul ei. Pe urmă, a fost povestea lui Gheorghe Dinică. Gellu Naum al lui a devenit și al meu. Vrăjitorul mut cu uitătura sfredelitoare. Filozoful. Deschizătorul de lumi. Era într-un început de martie, la Brașov. Ningea, si Gheorghe Dinică se strecura printre fulgi rostind pasaje întregi din Nepotul lui Rameau tradus de Gellu Naum, succesul lui, al lui David
Robinson e singur singur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4076_a_5401]
-
și s-a plasat în zona marilor virtuți spirituale, a compasiunii, a iubirii aproapelui și a unei modestii împinsă până la smerenie. S-ar putea ca, în felul cum Prospero își ia rămas bun de la insulă și de la activitățile sale de vrăjitor, Shakespeare să fi strecurat sugestia că și el, ca dramaturg, își ia prin acest ultim text rămas bun de la teatru, o interpretare frecventă a Furtunii în critica shakespearologică. Romanul Marinei Warner, în schimb, atrage atenția asupra lui Prospero ca un
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
de acasă, isprăvile ștrengărești cu rachetele artizanale lansate de pe fereastra locuinței la întâmplare (după legile hazardului), soldate în cele din urmă cu un accident care putea să aibă urmări tragice (o rachetă i-a explodat în plină figură micului ucenic vrăjitor, un fel de Werner von Braun autohton, lăsându-l pentru moment zdruncinat trupește și sufletește). Cu aceeași vervă sunt evocați și anii de liceu de la „Matei Basarab”, marcați de trăsnăi adolescentine, cu ușa clasei desprinsă din țâțâni, pentru derutarea profesorilor
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
chipul dragei lui din totdeauna, Cu care se-nsoțise din junie, De-acolo-i focul care-i împreună; Când își pierduse orice vitejie, Din amintirea ei vlaga se-adună. Deodată își dă seama și, ușor, S-a și retras din cercul vrăjitor. XXII. Din nou la masă-așterne la scrisoare: „De casă-aproape, soarta vru pe dos: Dar din loc straniu,-n credincioasă -ardoare Inima-mi iar la tine s-a întors. Închei cu-o vorbă care taină-ți pare: Doar boala te confirmă
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
e lipsit de orice suport existențial, de orice entuziasm, iar fără muzica pe care s-o înțeleagă și să o simtă - i se ia pur și simplu satisfacția interioară, plăcerea secretă care îl face un vehicul al energiilor vitale, un vrăjitor. În secolul 21 asistăm la o ofensivă a creativității interpretului. Asociată în mod tradițional cu personalitatea compozitorului, creativitatea migrează în actualitate din zona compozitorului în cea a interpretului, care-și asumă rolul complex de interpret-compozitor. Astfel pot fi înțelese fenomene
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
este ea însăși echivalată cu un ethos, cu un cod purificator. Wagner ar trebui "iubit" și "gustat" ca un "vast basm", ca o plonjare în superbă gratuitate "tămăduitoare": "De pe poziția aceasta a deplinei detașări ne dăm nereticenți pradă cîntecului său vrăjitor. Precum și peste măsură de saturați de șiretenie, pehlivănie, delațiune, minciună și tertipuri, nu șovăim a prețui și proslăvi desuetele entități nibelungice: din depărtări strălucesc intens, ne dau sfatul de a nu le desconsidera". Dar nu avem a face cu o
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
de Aglaja Veteranyi și linogravuri de Jean-Jacques Volz (Elveția) (l. 18-21 sau la ore stabilite prealabil prin telefon: 0256-482056); Art Club: Pictură și grafică A. Lucaciu, C. Sida, Gh. Fikl, Claudiu și Dan Toma (10-22); „Buzunar“: Portrete de regi, actori, vrăjitori și șamani - grafică Amira Aurelia Hogea (10-16); Art Shop Carola’s: „Intercepții spațiale“ - pictură și grafică Letiția Oprișan (12-19; s. 11-15); „Galleria 28 - Anastasia“: Pictură, desen Mihai Sârbulescu (16-20; s. -d. închis). presa la zi BANAT. Noua revistă literar-artistică de
Agenda2004-7-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282077_a_283406]
-
de utilitatea propagandistică a unei teme, care - cum o spune Calvin în Predica 109 la Deuteronom - a existat dintotdeauna la toate popoarele. Și tot Calvin, la întrebarea dacă minunile și vrăjitoriile sunt posibile, răspunde: „Și de ce nu? Avem ca exemplu vrăjitorii lui Faraon șExod, 7-8ț, care au adus broaștele, așa cum și Moise a făcut-o. Asta nu înseamnă că diavolul ar avea ceva în puterea sa, căci nu trebuie să ne imaginăm că el poate lupta împotriva lui Dumnezeu. Noi știm
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
să ne imaginăm că el poate lupta împotriva lui Dumnezeu. Noi știm că el se află în puterea Domnului și că nu poate face nimic fără permisiunea și învoirea șlui Dumnezeuț” (ed. 1583, col. 669 a-b). În paralel, legenda vrăjitorului Faust a suferit și ea un ciudat proces de indigenizare lutherană, faimosul necromant ajungând să fie considerat acum, în vremea când tipograful protestant Ioannes Manlius publica la Frankfurt Locorum commvnivm collectanea (1568), ca fiind un fost student in Wittembergensi Academia
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
o statornică impresie de scamatorie farmaceutică îți irită atenția, primul imbold fiind de a spune că un gînditor ermetic este forma degradată a ezotericului în varianta lui proto-chimică. Obsedat de retorte și de proporții numerice, alchimistul aduce cu imaginea ucenicului vrăjitor mestecînd cu lingura în fierturi și în poțiuni spirituale, pentru a da peste panaceul mult visat. Un fantast vorace, ahtiat după substanțe inefabile, căutînd piatra menită a preschimba totul în aur. Privită din acest unghi, alchimia este o vrăjitorie cu
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
Marx asupra înstrăinării istoriei, diviziunea muncii este sursa primordială a conflictelor sociale, dând naștere conflictului dintre interesele individului și interesul general. De observat, remarcă Kolakovski, ca Marx generalizează conceptul de înstrăinare extinzând acțiunea acestuia la întregul proces istoric. Asemeni ucenicului vrăjitor din poemul lui Goethe, omul convoacă puteri magice pe care apoi nu le mai poate controla, devenind victima puterilor pe care le-a convocat. De aceea, pentru abolirea înstrăinării se cer două condiții fundamentale: 1. starea de aservire să devină
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]