3,365 matches
-
felul de lucruri stranii. Am v(zut c( nimeni nu o lua (n serios (i ie(ind din camer( un student a zis: "Nu-i decît o gloaba bătrînă [crock (n englez(]". Am (n(eles aceast( expresie că o prescurtare vulgar( a "gloaba bătrînă de p...". Era cu adev(raț odios. Dar de ce spune el a(a ceva? Ce nu era în regulă cu plîngerile acestei femei? Nu prezenta interes? ((n fapt, aceast( prim( bolnav( era o femeie b(trîn(, iar
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
trist al talentului care, neputându-se impune printr-o putere covârșitoare, recurge fie la artificiile formale ale tuturor lozincilor abracadabrante ce bântuie arta, fie la pornografie, fericit că a provocat o celebritate de scandal sau a cucerit astfel grația gustului vulgar. În artă, mai mult ca oriunde, invidia, orgoliul și setea de glorie inventează cele mai mizerabile mijloace de exhibiție pentru a cuceri atenția publică. Și nu e metodă mai practicată pentru a o cuceri decât tocmai simularea disprețului față de vulg
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu exceptia francezei moderne) este guvernat de un principiu general: 'determinări interne (paradigmatice) pentru funcționari interne (non-relaționale) și determinări externe (sintagmatice) - adica expresii perifrastice - pentru funcționari externe (relaționale)'. Și acest principiu a fost aplicat în aceste limbi începînd chiar cu latină vulgara: cînd era vorba de funcțiile non-relaționale (cum ar fi numărul, genul, timpurile primare ale verbului), expresia paradigmatica a fost menținută sau a fost sistematic reluată și dezvoltată, iar cînd avea funcții relaționale (că în cazul comparației), expresia paradigmatica a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unui sistem lingvistic"152. Deși unele idei prezentate de noi anterior se repetă, reluăm in extenso definiția pe care Coșeriu o dă tipului lingvistic prin opoziție cu definițiile "clasice" ale acestui concept. Într-un studiu în care vorbea despre Latină vulgara și tipul lingvistic romanic 153, Coșeriu pune în antiteza cele două perspective: "1.1. Par "type linguistique" on entend le plus souvent un ensemble cohérent de procédés de structuration linguistique, en particulier sur le plan de l'expression. C'est
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cea care conferă individualitate fiecărei limbi, o limbă rămînînd aceeași atîta vreme cît principiile sale nu se modifică, în momentul în care acest principiu al unității dispare se trece efectiv către o nouă limbă. S-a întîmplat așa cu latină vulgara transformată în cele zece limbi romanice: "Eine Sprache ist nämlich eine historisch gewordene Technik des Sprechens, besser gesagt, als historische Spache (wie "Deutsch", "Englisch", "Französisch"), ein Gefüge von historisch zusammenhängenden Sprachtechniken. Innerhalb einer historischen Sprache ist eine kohärente, einheitliche Technik
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
III-II i.C.), cu Plaut și Terențiu. Latină clasică (sec. I i.C.) epoca lui Cezar, Cicero, Vergiliu, Horațiu, Ovidiu, Titus Livius s. a. Latină post-clasică (după sec. al IV-lea) Latină medievală, latină ecleziastica (catolicism), latină scolastica, neolatina. Latină populară (vulgara), folosită în paralel cu latină clasică, s-a transformat (sec. VII-VIII) în limbi romanice. familia iando-europeană, ramura italica, grupul latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215. letona O Letonia; limba conservatoare
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Limba olandeză (limba flamanda în Belgia și Franța de nord-est) 811.12 Limbi italice 811.124 Limba latină. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.124'01 Latină veche, 811.124'02 Latină clasică, 811.124'03 Latină vulgara, 811.124'04 Latină medievală, 811.124'06 Latină modernă (ex.: pentru denumirile științifice) 811.13 Limbi romanice 811.131.1 Limba italiană 811.133.1 Limba franceză. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.133.1'01
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
279, 290, 293, 295, 297, 298, 303, 337, 346, ~ arhaica 279, 346, ~ clasică 101, 156, 279, 280, 346, ~ dunăreana 157, 297, ~ ecleziastica 111, 279, ~ literară arhaica 279, ~ medievală 164, 279, 303, 346, ~ post-clasică 279, ~ scolastica 279, ~ tîrzie 74, 80, 126, ~ vulgara (populară) 65, 74, 80, 82, 83, 126, 280, 300, 305, 346, daco-~ 113, greco-~ 194, neo~ 279, 300, 337, 346, scriere ~ 237-315 passim letona 145, 164, 280, 327, 344, 345 legea mutației consonantice (legea lui Grimm) 137 lexicografie 35 lezghină
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
admit că libertatea mea n-are sens decât în raport cu destinul ei limitat, atunci trebuie să spun că important nu e să trăiești în felul cel mai bun, ci cât mai mult. Nu am a mă întreba dacă un lucru e vulgar sau dezgustător, elegant sau regretabil. O dată pentru totdeauna, în cazul de față judecățile de valoare sunt înlăturate și înlocuite cu judecăți de fapt. Trebuie doar să trag concluziile a ceea ce pot să văd, fără a risca vreodată vreo ipoteză. Presupunând
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ȘI EL N-ARE NIMIC DE JUSTIFICAT. PLEC AICI DE LA PRINCIPIUL NEVINOVĂȚIEI SALE. Această nevinovăție e de temut. Totul e îngăduit", exclamă Ivan Karamazov. Și în aceste cuvinte presimțim absurdul. Dar cu condiția de a nu le înțelege în chip vulgar. Nu știu dacă lucrul a fost remarcat; nu e vorba de un strigăt de eliberare și de bucurie, ci de o constatare amară. Certitudinea existenței unui Dumnezeu care ar da sens vieții e cu mult mai atrăgătoare decât puterea nepedepsită
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
greșit ar fi dacă am face din el un imoralist. În această privință 15, seamănă "cu toată lumea": are morala simpatiilor sau antipatiilor sale. Don Juan nu poate fi bine înțeles decât dacă ne referim la ceea ce simbolizează el în mod vulgar: seducătorul obișnuit și bărbatul cu trecere la femei. E un seducător obișnuit. Cu singura diferență că e conștient și, prin aceasta, e absurd. Un seducător care a devenit lucid va rămâne totuși un seducător. Condiția lui este de a seduce
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
separată de orice formă de relaționare publică, trecută sau prezentă. Era de așteptat, de altfel, ca un specific al profilului cultural și generațional în care se încadrează (dominat de pudoare, exersat în evitarea subiectelor considerate fie prea personale, fie chiar "vulgare"). Cu anumite precauții, au făcut unele referiri afective moderate (aproape depersonalizate), în registre dintre cele mai predictibile, vizând relațiile cu părinții, familia în general, colegii, vecinii sau elevii. Dar, în mod neașteptat, au găsit prilejul să marcheze atașamente certe pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
crea și de a impune norme, ci de a încuraja manifestarea potențialului copilului. Ar fi să ne fie mereu rușine de noi înșine... de cât de ignoranți suntem. În fond, niște plebei... (cu fumuri, cu ifose, doar zgomote false și vulgare...). Educația este un fapt pentru alienarea sau pentru lupta cu alienarea ființei omenești? Educația este un fapt pentru integrarea cu ceilalți prin respectarea normelor/regulilor sau pentru exprimarea cât mai personală, mai originală? Trăim striviți de propria noastră mediocritate... Să
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
gândul că trupul omenesc se pișă și trage pârțuri"421. Pentru postmodern, nasul este un orificiu prin care plămânii pompează și aspiră aerul, iar pretinsul suflet nu-i decât "activitatea materiei cenușii a scoarței cerebrale". Cândva se vorbea de "materialismul vulgar" al lui Ludwig Büchner (1824-1899). Se pare că postmodernismul a decis în favoarea acestuia, iar nu pentru Platon, Hristos și Kant. Mama Terezei umblă mai toată ziua goală prin camere și-și iubește trupul cum este, regretând că, devenind mamă, și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sigur al fundațiilor; nu ești de părere? Spre-a nu se mucegăi, fânul se întoarce cu furca, iar viața cu coarnele; fără aerisirea asta putrezim de vii. − Nebună mai ești! Știu eu ce împunsături îți trebuie ție, pufni Trees voit vulgar și ușor defensiv. Of, scumpa mea rană nedeschisă, se tângui ea matern la brațul lui Ondine, există anumite lovituri pe care, dacă nu le primim, le dăm! Dar văd că de fapt torera din gravură îi întinde sabia Minotaurului cu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
său mediocru șiretlic pus magistral la cale, Dedal mizase corect pe pierderea de vigilență indusă de efectul surpriză; fără îndoială că, înainte de a deveni un simplu divertisment scenic, iluzionismul trebuie să fi avut robuste rădăcini pragmatice și, probabil, mobiluri destul de vulgare. Dacă arta înaltă își disimulează artificiul în naturalețe, e de crezut că, la paroxism, și naturalețea nevoii celei mai sordide ar avea motive să se învăluie în draconice exigențe de stil spre a dobândi împlinire. În săptămânile ce urmară, trupul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
însuflețite și neînsuflețite - între trup ca deținător al monopolului vitalității și veșmânt ca acoperământ al lui total lipsit de viață. Însă Dedal gândea mai mult în întrepătrunderi permisive ale vieții și morții, în diferențiale subtile de vitalitate, decât în asemenea vulgare dihotomii. Ar fi fost culmea ca tocmai el, meșterul capabil să dibuie sufletul pietrelor din adormire, să bănuiască veșmântul de o neînsuflețire radicală! Pentru el, formele erau un fel de vase comunicante de-a lungul unui conținut continuu și cumva
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
proprii; ca trofeu al luptei cu sine însăși, fragila cătușă doar îi sublinia independența de puterea aurului. Era clar că femeia îl purta pe el, și nu invers. Înnobilată de așteptarea legendarului damnat, pe nisipul plajei ea sesiză nu frauda vulgară, ci schimbarea de dinamică a situației în profunzime; tot din obișnuință, se repezi să salveze orgoliul amenințat al bărbatului, absorbind în făptura ei pericolul, pe postură de bodyguard voluntar al lui. Fulgerător, mimă cu măiestrie o indispoziție violentă aproape înainte
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
întunecată de cocleală pe pielea albă. Și lucrătura grosolană lăsa să transpară înspre el luciri boante, resemnate cu oprimarea obscurității și strălucind doar cu ezitări, mârâit precum o haită de maidanezi bătuți. Ar fi vrut s-o întrebe ce căuta vulgara podoabă la mâna ei învățată de el cu bijuterii fine, dacă tactul nu l-ar fi împiedicat. Odată ce mâna își termină incursiunea ordonatoare prin păr, obiectul în formă de cerc întrerupt dispăru iarăși sub mâneca bluzei de training; nu însă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cei care au de a face cu romanii, se stră duiesc să învețe limba ausonilor”, trebuie să admitem existența, la mijlocul secololui al V- lea, a romanitații nord-dunărene, a ausonilor care vorbeau limba ausonică, care nu poate fi altceva decât latina vulgară în evoluție spre limba română . Rămâne de stabilit dacă bă știnașii, locuitorii satelor amintiți de Priscus, vorbeau limba ausonică, deoarece nu ni se spune în ce limbă s-a înțeles cu locuitorii satelor. Priscus relatează că “ni se aducea de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
un popor nou” trebuie înțeleasă ca popor creștin, ceea ce nu poate dacât să confirme afirmația făcută de istorici că poporul român s-a născut latin și creștin. De la Montanus la Priscus “lingua romana” a evoluat spre limba ausonică, spre latina vulgară prin care era chemat numele lui Dumnezeu prin biserici. În acest context, putem deduce că satele din Banat, Crișana, nord - vestul Moesiei Superior și Panonia în timpul lui Attila aparțineau autohtonilor missi, panoni și daci romanizați, la care creștinismul trebuie că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
evoluate, capabile să reziste în fața ofensivei slave. Capacitatea de rezistență față de slavi a fost dată și de posibilitatea, începând cu secolul al VII-lea, de a se mișca liber în spațiul Roamniei Orientale, care fortifică coeziunea elementelor de limbă latină vulgară, populară. Este îndeobește admis că obștea gentilico-sătească și apoi teritorială la daco-romani, protoromâni și români prezintă asemănări cu „marca” germană, cu „mir” și „zadruga” salvă, cu obștea bizantină, făcându-se precizarea că, spre deosebire de marca germană și zadruga slavă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-o cu interes și admirație. (Palade nu poate concepe că acest tip de mesaje puteau avea rolul de a-l mobiliza mai mult și de a-l pregăti pentru viitoare comenzi.) Al treilea episod se referă la un compliment foarte vulgar pe care Palade l-a primit din partea unui general pe nume Stan. Aflat În vizită În atelierul său, urmărind eforturile depuse de pictor pentru a finaliza o pânză ce o reprezenta pe Elena Ceaușescu, ofițerul Îl asigurase, În stilul direct
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
regiunii cu frunze de ferigă. Mămicile supărate că micuții lor fac noaptea pipi în pat se pot declara fericite dacă între saltea și cerșaf pun un strat de ferigă proaspătă. Copiii nu vor mai uda niciodată patul! Feriguța dulce (Polzpodium vulgare) are un rizom mic, puțin cărnos, orizontal, uțor turit, de grosimea unui creion, din care se dezvoltă frunze compuse, penate, lungi de 10-25 cm, rotunjite la vârf. Rizomul uscat al feriguței dulci, colectat toamna târziu sau primăvara devreme are valoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
beau obișnuit bere, intelectualii - capuțin: „Acolo - precum odinioară muzele În Parnas - se adunau intelectualii spre a-și Împărtăși Înaltele cugetări și inspirațiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puțin lapte, puțin «jvarț» și puțin zahăr, și numită În limba vulgară «capuțin».” (Intelectualii). Aceștia erau intelectualii de la Începutul manifestării lor publice, dar În epoca deplinei maturități a acestei specii se practică un populism inedit: „... eclesia capuținistă a trecut din perioada clasică În perioada politică: de la revelațiune la apostolat. Iată-i... La
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]