7,506 matches
-
nu prea înalte. în acest sens, obcinile pornind din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor Oțelești, Tarnița, până la Oncești. Tot de aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește, Rânza și Știubiana. Alt șir este format din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești și Moara Conachi. Această comună, până la 1874 a făcut parte din județul Tecuci și era compusă din cătunele: Dobreana, azi Siliștea, Filipeni, Fruntești și Știubiana. Se mărginește la E cu comuna Oncești (jud. Tecuci), de care se desparte prin zarea dealului Tarnița și cu comuna Oțelești, de care se desparte prin dealul Dobreana; la N cu comuna Mărăști; la V cu comuna Lecca, de care se desparte prin dealurile Runcul, Popei, Ungureni și Poni și cu comuna Godinești, județul Tecuci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai mult ori mai puțin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor și au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular”. Cele mai vechi toponime au fost la început apelative: deal, vale, poiană, pădure, copac, baltă, zare, obcină, jidovină, sihlă, tihărie, numite chiar așa de cei care erau puși în situația de a se orienta în spațiu. Insuficiența, pentru orientare, a acestor apelative, i-a determinat pe locuitorii unui spațiu geografic, decupat din întreg, să precizeze care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Mihail Oțel de către domnitorii Alexandru și Petru Vodă Șchiopul, precum și din documentele de vânzare-cumpărare ale locuitorilor răzeși din Filipeni și Fruntești. Actul de danie din 1437 stabilește, în lini mari, hotarele moșiei date lui Mihail Oțel care mergea din zarea Coloneștilor în zarea Ungurenilor, incluzând poiana lui Coste Călugărul, motiv de neînțelegere între urmașii Sara Mleașniță și răzeșii din Fruntești. De asemenea, în document se vorbește de Zlatarin (satul Zlătari de astăzi, comuna Ungureni - Lecca). Importanța apelor, pâraie cu debit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de către domnitorii Alexandru și Petru Vodă Șchiopul, precum și din documentele de vânzare-cumpărare ale locuitorilor răzeși din Filipeni și Fruntești. Actul de danie din 1437 stabilește, în lini mari, hotarele moșiei date lui Mihail Oțel care mergea din zarea Coloneștilor în zarea Ungurenilor, incluzând poiana lui Coste Călugărul, motiv de neînțelegere între urmașii Sara Mleașniță și răzeșii din Fruntești. De asemenea, în document se vorbește de Zlatarin (satul Zlătari de astăzi, comuna Ungureni - Lecca). Importanța apelor, pâraie cu debit mic, cum sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să fie folosite din nou. Vom exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe care te urci de-a bușilea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se formau bălți alimentate de izvoare sau de zăpezi și ploi, fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bea apă! Numele le-a fost dat de răzeșii din jur, la care lucrau cu ziua sau făceau linguri, căușe, coveți, bidinele etc. Venind la vale, spre sat, vom spune că toponimele minore de la Pârâul Roșu, de lângă Cocolie și până în Zarea Bârnii și Pârliței, se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din Fruntești și Rusești. Lotul lor de pământ pornește de la locul numit La Velniță (acolo unde a fost o instalație de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bănuț Mitruș, un mic lac de acumulare, se poate face baie și plajă, alimentat de un mic izvor. Acolo, pe vremea CAP-ului și după se organiza stână de către Gheorghe (Ghiță) Boghin. După Fântâna lui Dugheanu, urcând se ajunge în zarea Bârnii, la Pârlit și în Tochile. Pe lângă aceste toponime care țin de o veche moșie răzeșească, mai sunt câteva nume de locuri care sunt legate de vechea practică de defrișare și de cultivare a plantelor: Tăieturi, După Grădini, în Vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
văile celor două pâraie - Dunavăț și Pârâul Roșu -, înconjurând o spinare de deal care se pierde într-o movilă (nu pare a fi un vechi tumul!), toponimia minoră e mai săracă; între culmile dealurilor unde se întinde moșia răzeșilor - din zare în zare, de la pârâu în zare - denumirile de locuri sunt puține, s-au uitat în timpul din urmă. De la nord la sud, pe partea stângă a pârâului Dunavăț, de la hotarul cu Lunca până la Lozinca se cunosc și se folosesc următoarele apelative
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
două pâraie - Dunavăț și Pârâul Roșu -, înconjurând o spinare de deal care se pierde într-o movilă (nu pare a fi un vechi tumul!), toponimia minoră e mai săracă; între culmile dealurilor unde se întinde moșia răzeșilor - din zare în zare, de la pârâu în zare - denumirile de locuri sunt puține, s-au uitat în timpul din urmă. De la nord la sud, pe partea stângă a pârâului Dunavăț, de la hotarul cu Lunca până la Lozinca se cunosc și se folosesc următoarele apelative toponime pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pârâul Roșu -, înconjurând o spinare de deal care se pierde într-o movilă (nu pare a fi un vechi tumul!), toponimia minoră e mai săracă; între culmile dealurilor unde se întinde moșia răzeșilor - din zare în zare, de la pârâu în zare - denumirile de locuri sunt puține, s-au uitat în timpul din urmă. De la nord la sud, pe partea stângă a pârâului Dunavăț, de la hotarul cu Lunca până la Lozinca se cunosc și se folosesc următoarele apelative toponime pentru orientare: tiubiana, denumire veche
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o moară, acareturi și locuințe pentru argați și slugi. Până la sfârșitul secolului al XIXlea, Știubiana era sat, acolo au locuit și câteva familii de bejenari bucovineni, pân a se aduna toți în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți sârbi și bulgari au alcătuit sate în Moldova, aici trebuie să fi fost un sârb rătăcit!). Poienile Brânzei (loc de stână și păscătoare pentru oi), altă Zare a Statului, Gura Luncii (cum intri în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți sârbi și bulgari au alcătuit sate în Moldova, aici trebuie să fi fost un sârb rătăcit!). Poienile Brânzei (loc de stână și păscătoare pentru oi), altă Zare a Statului, Gura Luncii (cum intri în Fruntești, venind de la Oncești) și Dealul Puiului (exprimă un raport de proprietate; unul Puiu avea acolo loc de păscătoare, pădure, loc de arătură, de stână etc.). Pe partea dreaptă a pârâului Dunavăț și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământurile frunteștenilor se întindeau și peste zona Bârnii, spre Poieni de care îi desparte o pădure), Bobeica (un deal cu pante repezi), Fundu Văii (locul situat pe valea pârâului Fruntești care curge de la apus spre răsărit, venind din pădurile de la Zarea Poienilor (sat în comuna Parincea), Pornituri (indică alunecări de teren, dând naștere la viroage, teren accidentat, impropriu culturilor agricole) și Arcerea care desemnează un loc cu poiene, viroage, un imaș. S-ar putea ca denumirea să poarte în sine un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau din Filipeni. Aproape de vărsarea Dunavățului în Berheci, este locul numit Pe Laz. Denumirea exprimă o acțiune de defrișare, de lăzuire a pădurii prin ardere (arșițe), urmată de scoaterea cioatelor pentru a se obține teren de semănătură. în interiorul celor două zări de la răsărit și apus, unde se întindeau locurile cu vii, livezi, arături, iazuri, mori, trebuie să se fi folosit și alte denumiri de felul (Dealul Bârgeștilor, a lui Bârgu și al familiei sale?!), Dealul Popii, Dealul Bisericii (biserica din Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luncașii fiind crescători de oi. Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă a pârâului Dunavăț, arhicunoscuta Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și Oțeleștilor, Zarea Tarniței cu Poiana Humarului, vine de la humă (denumire generică pentru pământ, ia acolo, un boș de humă, zice Creangă), rocă vânătă care intră în compoziția solului din Colinele Tutovei, folosită pentru uns exteriorul caselor, în special
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oi. Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă a pârâului Dunavăț, arhicunoscuta Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și Oțeleștilor, Zarea Tarniței cu Poiana Humarului, vine de la humă (denumire generică pentru pământ, ia acolo, un boș de humă, zice Creangă), rocă vânătă care intră în compoziția solului din Colinele Tutovei, folosită pentru uns exteriorul caselor, în special prispa). Poiana Humarului era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tunete și trăsnete, care se arată mereu spre sat de acolo. E ca o tragere de artilerie, cu obuze! De la Maria Ignătescu (73 ani) am aflat cum se ajunge, pe jos, din Lunca la Bacău: Din sat se urca până în zarea Imașului (3km), se ajungea în Runc, la Răchiți (Răchitova în actele vechi!), apoi în Deal, la Cireș, prin pădure la Iapa, până la fântâna lui Milian, se mergea pe valea lungă între Iapa și Dealul Mare, se ajunge în Deal, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru următoarele, până la întemeierea statelor românești, este viața așezată, cu locuințe modeste care puteau fi mutate în cadrul unor hotare stabilite, având ca repere elementele naturale veșnice în timp, și denumiri stabilite pentru principalele elemente de relief. Aceste repere puteau fi „zarea dealului”, „valea pârâului”, „pe sub pădure”, „pe lângă deal”, „la râpa”, „la poiana”, pe care le găsim și în documentele de cancelarie. Pe baza acestor repere, s-au putut stabili, înainte de formarea statului Moldova, hotarele viitoarelor moșii și sate care au făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hotarul; altfel ar fi inițiat un conflict cu vecinul de hotar. Hotarele despărțitoare de obști, apoi de moșii sau de moșia obștească, nu erau niciodată fixate pe apele curgătoare, pe pâraie, pe care le găsim numai în interiorul hotarului, ci pe „zarea dealului”, „muchia dealului”, „la pornituri”, „la stejari”, „la crâng”, „la rediu” etc., deoarece viața comunității era legată de existența unui pârâu, cu debit mic, firește, dar suficient pentru oameni s facă un iaz, să adape vitele și să poarte o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care traversează comuna Filipeni de la nord la sud. Potrivit hotarnicei și hărții moșiei Filipeni, întocmite de trimisul domnitorului Alexandru Ioan Calimah la 22 iunie 1797, Costache Conachișă, locul numit Știubiana se prezintă ca un intrând dinspre apus spre răsărit., spre zarea Oțeleștilor, din care boierii Rosetti au făcut loc de prisacă, magazii pentru cereale, stocarea furajelor, adăposturi pentru vite, aveau și o moară de apă pe Dunavăț, cu siguranță, deoarece pârâul Știubiana are un debit nesemnificativ. Tot acolo au fost construite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti au primit loc de așezare din „gios” de confluența pârâului Tureatca (i se mai spunea Dunaviciorul Sec) cu Dunaviciorul (Sălașu Roșu), în prelungirea cătunului Filipeni și în intrândul spre apus, drenat de două pâraie mici, fără nume, întins spre zarea Poienilor. în timp, cei veniți s-au amestecat cu locuitorii din Filipeni, dar și din Lunca și chiar din Fruntești. în Slobozia - Filipeni un loc mai de frunte ocupa familia Boghiu (vechea familie Boghici?), ai cărei urmași pe linie masculină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cătunul Filipeni, la moșia și curtea lui Dumitru Rosetti și a dus-o la Lunca, care devine centru de comună. Structura proprietății funciare a familiei Boghiu lasă să se întrevadă vechea delniță răzășească, întinsă din deal în deal până în zarea Poienilor și pe partea nord-vestică a dealului numit „Cocolia”. De asemenea, familia Curteanu întâlnită în Fruntești, dar și în Lunca, trebuie să fi avut un alt statut social, din moment ce într-un zapis de vânzare din 17 decembrie 1845 îl întâlnim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]