3,844 matches
-
și ca prezențe laolaltă prin cultura pe care o purtăm, o trăim și o Împărtășim. Gestionarea faptelor de cultură presupune o conlucrare dintre mai mulți factori: instanțele care le-au generat, școala ca spațiu specializat de formare și transmitere a zestrei culturale și mediul social proxim, comunitatea ca atare. În cazul religiei, intră În scenă Biserica (prin cler), care se ocupă de gestionarea specializată a sacrului și școala, care permite o reflecție și o semnificare culturală a fenomenului religios și comunitatea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În timp ce ne orientăm curios privirea spre vreo două duzini de cărți rânduite cu grijă În dulăpiorul cu geamuri din spatele biroului. Pătrundem mai departe În camera din spate, un fel de dormitor cu lucruri de-ale Ralucăi, mama poetului, aduse drept zestre de la tatăl ei, stolnicul destul de Înstărit Vasile Jurașcu. Ne impresionează plăcut mirosul de levănțică răsfirat dinspre crivaturi și rufăria curată ce se zărește prin deschizătura unui gardirop masiv din nuc, aflat În colțul camerei. Foarte aproape de oglindă e un dulăpior
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de-a lungul generațiilor și reprezintă proprietatea organismelor vii de a transmite anumite caractere de la antecesori la succesori. La om ereditare sunt două categorii de trăsături: conservatoare (ale speciei umane și de generație) și variabile (ale fiecărui individ în parte). Zestrea ereditară constituie o premisă necesară pentru dezvoltarea psihică. Ea nu produce direct aptitudinile și atitudinile, capacitățile și interesele, caracterul și concepția despre lume a individului. În aceste faze ale dezvoltării se ajunge numai prin mijlocirea mediului și a educației. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tatăl nu mai poate să se bucure de toate acestea. Mort În 1912 la Berlin, Caragiale nu va vedea cum, peste trei ani, așadar În 1923, Mateiu se căsătorește cu o femeie mult mai În vârstă, care Îi aduce ca zestre nu doar o moșie, un conac, ci și Însemnul heraldic galben-verde al casei Sion. Nici cum fiul ia drumul Italiei, spre a-i cere o audiență lui Titulescu, dornic de carieră diplomatică. Nici cum Îi apar cărțile semnate Mateiu I.
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
amintesc sacrificiile părinților pentru a-și crește copiii și subliniază amploarea golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri are loc o horă În jurul vetrei, menită să exprime simbolic ruperea de casa părintească. În curte este prezentată zestrea fetei, ceata miresei accentuând ritualic mărimea și valoarea acesteia, În timp ce flăcăii mirelui iau În râs, prin formule consacrate de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile familiei fetei. De aici, alaiul se Îndreaptă spre biserică pentru slujba de cununie. De la biserică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acum era inhumația. Ca în toată lumea mediteraneană, epigrafia funerară a Scythiei Minor era un bun exemplu de continuitate a limbajelor culturale și de integrare a formulelor vechi în concepte noi. Dincolo de dogmă, practici și simboluri, gândirea creștină păstrează o importantă zestre de idei și credințe de origini și vechimi diferite, gândirea religioasă a românilor o dovedește. Cele mai multe inscripții din Scythia Minor sunt în limba greacă, puține în latină (10%), iar răspândirea creștinismului s-a făcut în greacă și latină. Dar, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lăsate de acestea asupra societății scythane au reprezentat un suport important în secolele VII-X, atât de tulburi, iar fondul de valori ale credinței creștine nu a fost anihilat. 60 De pildă, terminologia latină esențială a creștinismului românesc s-a păstrat, zestrea creștinismului vechi, din secolele IV-VI, a fost fructificată, după 970, prin refacerea organizării bisericești, constituirea instanțelor ierarhice superioare, pelerinaje, circulația liberă a oamenilor, a ideilor religioase și a materialelor creștine. Dar cele trei secole ce s-au scurs de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românești, mai ales cel mitologic și religios, trebuie înțeles drept niște calcuri pe un fond străvechi, care în anumite condiții social-politice (dominații străine), demografice (conviețuiri, asimilări) și spirituale (moșteniri indo-europene) a putut îmbrăca o nuanță de factură slavă. Dar bogata zestre romană și traco-dacă (a se vedea bazele creștinismului) a constituit adevăratul fundament al universului spiritual românesc. 62 Etimologia slavă a multor vocabule ce vizează aspecte ale mitologiei și religiei populare românești nu mai este satisfăcătoare-se găsesc soluții în fondul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în documente, "dominium" sau "possessio", ceea ce înseamnă stăpânire. Stăpânirea cnezială se moștenea din tată în fiu (era ereditară) și cuprindea dreptul de a-și vinde cnezatul, de a-l putea dona sau schimba și chiar de a-l da ca zestre fiicelor. În plus, presupunea dreptul de judecată asupra sătenilor, îndatorați cu dijmă și cu muncă pentru stăpânii lor, așadar o stare de lucruri tipic feudală. Țăranii erau supuși cnezilor-aceștia erau stăpânii lor. Un text juridic maramureșean spunea: "Cnezatul era dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
necesară o analiză a diferitelor categorii de costuri care pot influența modul de formare a strategiei. Formarea strategiei demarează cu o analiză a situației existente, începând cu produsul de bază și caracteristicile pieței căreia i se adresează, ca și cu „zestrea tehnologică”. Trebuie avute în vedere și evoluțiile probabile ale tripletei produs-tehnologie-piață, îndeosebi sub influența condiționărilor europene. Produsul de bază este reprezentat de modelul comun de pâine, standardizat din punctul de vedere al caracteristicilor tehnice - gramaj, gust etc. - și, în special
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu semnificativ de multe caracteristici ce îl apropie de concurența perfectă, mai mult decât de oligopolul constatat frecvent în celelalte industrii prelucrătoare. În cazul producției de lapte dispersia producătorilor este mult mai mare, existând zeci de mii de ferme independente. „Zestrea” tehnologică socialistă a industriei laptelui a fost precară. În deceniul premergător momentului schimbării sistemului politico-economic, România era o țară paradoxală din punctul de vedere al laptelui: pe de o parte, existau statistici încurajatoare, dinamică pozitivă etc., iar pe de altă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a ochilor, a păsării în căușul palmei, a petalelor „în” floare) este resimțită concomitent ca tensiune și salvare, dublată fiind de figurile deschiderii gingașe (spargerea, sfârtecarea, visul în turn, roua, mierea, aburul) ce catalizează relațiile dintre elemente: „În lada de zestre/ninsoarea unei ierni de demult/ se mai zbate./ Simți tu/ Înfrigurarea și spaima/ acelui măr în singurătate.” Alte filiații evidente ar fi Grete Tartler și Doina Uricariu. Ieșirea de sub zodia transparenței, alterarea diafanului prin umor acidulat și a reveriei prin
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1972), B. a fost profesoară, apoi redactor la Editura Cartea Moldovenească și la Radioul de Stat din Republica Moldova. Debutul timpuriu, din anii de școală, este urmat de două volume târzii, Zestre (1974) și Poveste neterminată (1988), în care sunt exploatate fericit sonurile melopeice și exaltate virtuțile tăcerii. Într-un spațiu în care lumina („sora mea de viață și de moarte”) este atotstăpânitoare, înțelegerea ruralității ca lume și lege alternează cu tentativa
BENEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285696_a_287025]
-
exploatate fericit sonurile melopeice și exaltate virtuțile tăcerii. Într-un spațiu în care lumina („sora mea de viață și de moarte”) este atotstăpânitoare, înțelegerea ruralității ca lume și lege alternează cu tentativa de a descifra și alte sensuri existențiale. SCRIERI: Zestre, pref. Grigore Vieru, Chișinău, 1974; Poveste neterminată, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1988. Repere bibliografice: Ion Vatamanu, Viața cuvântului, Chișinău, 1980, 169-170; V. Romanciuc, „Pecetea tăcerii o sapă...”, LA, 1987, 12 martie; Iulian Filip, Când poetul tace, LA, 1987, 12 martie
BENEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285696_a_287025]
-
cu șeful de gară Traian Popovici. Amețită de prea multe lecturi, exaltata își dorește să ajungă într-un mare oraș, unde să își consume amorul la care o împinge criza ei de bovarism. Când nu e o târguială vehementă pentru zestre (Nerăbdătorii), căsătoria e un blestem pentru cel mai slab dintre parteneri (La vreme) sau, alteori, o dezonoare (De pe culme). O boierime scăpătată, dar fudulă vânează alianțe pe care, într-ascuns, le disprețuiește (În ciuda coanei Dochia). Lașitatea micului burghez proteguiește râvna
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
schițele lui Cehov, pe de alta, firile energice, eficiente, indivizi care nu se dau în lături să smulgă, prin malversațiuni, profitul pe care îl adulmecă. Slujbașul umil, soția aservită, târgovețul onest au de a face cu parvenitul, demagogul, vânătorul de zestre. Scriitorul își tratează eroii fără complicități și fără maliții, amuzându-se, chiar dacă nu o prea arată, de grotescul, în preajma absurdului, al unor întâmplări (Nerăbdătorii). Câteva narațiuni valorifică, într-o manieră sentimentală, melodramatică instantaneul amar (Un om în toată firea). În
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
a fondului de documente istorice, tot el făcând donații deosebit de valoroase ce proveneau atât din colecțiile proprii, cât și din fondurile de carte veche și manuscrise descoperite la diferite mănăstiri și biserici din întreg spațiul românesc. De-a lungul anilor, zestrea de cărți vechi și manuscrise a B.A.R. a sporit considerabil. Așa, de pildă, în 1902, Titu Maiorescu a oferit spre păstrare manuscrisele lui Mihai Eminescu, iar doi ani mai târziu și cele 25 de manuscrise vechi ce aparținuseră
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
să împartă cu tatăl în mod egal responsabilitățile privind creșterea, educarea și asigurarea unui venit fraților și surorilor mai mici. Giulio și-a îndeplinit cu sfințenie aceste îndatoriri, întâi prin alegerea unor școli bune pentru frații săi, apoi prin sporirea zestrei celor patru surori cărora le-a asigurat mai apoi căsătorii reușite. Dintre surori, numai Ana Maria a preferat viața monahala, fratele său reușind să o introducă în mănăstirea Santa di Campo Marzo din Romă, a cărei stareța avea să devină
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
round footnote> (trad. n.) Mazarin nu a uitat niciodată de familia sa de care era foarte legat și cu care se purta foarte afectuos. I-a trimis tatălui său mereu sume mari de bani și o lada cu bijuterii drept zestre pentru surorile sale. <footnote http://www.reference.com (accesat la data de 20 iul. 2009) footnote> Dar dincolo de bani, cea mai mare ambiție a sa era uniformă roșie de cardinal, iar devotamentul arătat regelui Franței era cea mai sigură cale
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
mult decât Albertine. „Ca și cum s-ar fi însurat cu propria lui fiică!” îmi spunea sora mea ofuscată. Căsătoria aceea ni se părea suspectă, nesănătoasă. Toate culegerile noastre de texte de la școală erau pline de istorioare despre căsătorii dintre fete fără zestre și bătrâni bogați, zgârciți, jinduind la tinerețe. Așa încât un alt fel de alianță conjugală, în societatea burgheză, ne părea imposibil. Ne străduiam să descoperim în trăsăturile lui Norbert o răutate vicioasă, o strâmbătură de satisfacție prost ascunsă. Dar expresia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
timpului nu-mi mai ajungeau. De-acum înainte, năzuiam să cunosc istoria sa intimă. Rătăcind prin cavernele bătrânei noastre biblioteci, încercam să clarific pricina căsătoriei extravagante dintre Henric I și prințesa rusă Anna. Voiam să știu ce putea trimite ca zestre tatăl ei, vestitul Iaroslav cel Înțelept și cum făcea el să ajungă hergheliile de cai de la Kiev la ginerele său francez atacat de războinicii normanzi. Și care era distracția zilnică a Annei Iaroslavna în întunecoasele castele medievale, unde regreta atât
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
străin, uneori autoagresiv (infecția de focar). Dintele poate fi considerat și un calendar biologic, în prima parte a vieții, ne atestă „adevărata” vârstă (cea biologică), este un subsistem „numărat” și construit bucată cu bucată (numărul lor este prescris exact în zestrea genetică). Faptul că dintele se uzează cu vârsta a constituit o sugestie pentru interpretarea îmbătrânirii ca fenomen de uzură, dar uzura este caracteristică fiecărei epoci culturale și fiecărui tip antropologic (Firu). În concluzie, putem spune că dantura (și „mușcătura”) au
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cu dimineață Și cîntec?... Taci, corp veșted! Ani sânt dar nu-i putere. Și, cum risipitorul aurește cu avere A uliții uscate piatră seacă, măruntă, Mi-am cheltuit puterea și fac cu moartea nuntă. Să pun mâna mea rece pe zestrea-i de mireasă, Să mă topesc în sînu-i cum se topește-o rază 25 Spre a ieși la lume sub alt chip. Și să fiu Un alt eu, altă ființă, alt corp, fără să știu C-am fost vrodată-n lume
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lor... [LĂPUȘNEANU] Un chin mai mare eu [î]l știu și-l duc, Împacă-te cu soarta, Doamna mea! Ce sunt aceste toate, văduvă? Frumoasă, *** cu-a tale grații, Poate săracă încă, dar nu fără nimic... Avere vom găsi și zestre bună. Vistere, vino-ncoace,... înainte! Ia flori de nuntă și le dă Iubitei tale... Cum, nu vrei? Dar trebuie, Dar Domnu-o zice... Aide... dă-i floarea, Făgăduința unui viitor frumos... FEM[EIA] O! Iscoditor cu mintea ta de rele... LĂPUȘ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
meu. Ia-ți tu cartea subsoară și te du de mi-i cunună... [BOGDANA] Ura ta, o Lăpușnene, de grozavă e nebună. [LĂPUȘNEANU] Ia mai stați, căci înainte de-a pleca se cade-mi pare Să-ntrebăm de e vro zestre... Eu știu că avere n-are... Sigur pentru un prieten dau și câte o moșie, Darnic și la nunta asta mi se cade a fi mie Și o fac cu dragă voie... Pentru tine, vistiere, N-o să rămân eu în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]