3,414 matches
-
nu poate fi decât ecologică, în sensul că privește ansamblul elementelor care structurează un habitat normal, un mediu de viață natural. Școala face parte dintr-un ecosistem. Din păcate, acest ecosistem a fost „poluat prin linii de comunicare suprapuse, duplicitare, zgomotoase” și prin „disfuncționalitatea generală a instituțiilor supraaglomerate și supraîncărcate cu sarcini inutile”37. Sunt rezultatele unei gândiri atomare, neecologice. Gândirea ecologică: ...îmbrățișează întregul, abordează ansamblul relațiilor și interacțiunilor educaționale: impactul educator-educat, dinspre elevi spre profesori și invers; impactul profesori-profesori; modul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
academice”. Neliniștile și paradoxurile cu care se confruntă cercetarea științifică actuală contrastează șocant cu liniștea academică a predării disciplinelor în școli. Curricula structuraliste, cu idealurile lor de neutralitate și „decentrare”, ecranează frământările dramatice ale cunoașterii reale și rămân surde la zgomotoasele prăbușiri și transformări de sens și semnificație care au loc, aproape zilnic, în lumea „vie” a cercetărilor științifice și a explorărilor culturale. Cherryholmes (1988) a atras atenția și asupra „prăpastiei culturale”, pe care curricula structuraliste o întrețin distingând arbitrar între
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu desemnează altceva decât curiozitatea omenească, nutrită cum se cuvine, îndestulător, cu valori. Abandonarea lui duce, firește, la semidoctism și, nu de puține ori, la inaniție culturală. Împotriva „erudiției goale” luptă însă impetuos, în zilele noastre, acea cohortă de demagogi, zgomotoși și apaideutici, care plac plebei din caverna platonică; în practică, această mișcare bezmetică ia forma acelui null curriculum descris de postmodernistul Eisner și incriminat de el că ar genera „nulitățile” de tot soiul, pe care le produc școlile moderne. Dureroasă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reacție a copilului după internarea sa într-o instituție și separarea de mama sa e descrisă de Robert Son ca faza de exprimare a tristeții. În această primă perioadă copilul dă semne de suferință pe care le manifestă activ, adesea zgomotos și se uită adesea la ușa pe care a plecat mama, urmărește atent pe cei care intră, sperând că persoana de care este atașat va reveni după el, dorește să fie luat în brațe, mângâiat, să i se arate interes
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
gândul la joacă din clasa I nu mai face echipă cu „savantul” iscoditor dintr-a IV-a, deja pus în fața unor serioase concursuri școlare. Dar eticheta îi cuprinde încă pe amândoi: vârsta școlară mică. La fel și mai departe: liceanul zgomotos, rebel și fără griji vocaționale dintr-a IX-a și cel meditativ și frământat de opțiuni majore din clasa a XII-a. Sunt liceeni și unul și celălalt, sunt evident și adolescenți, dar psihologic prezintă alte universuri. Prin urmare, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
efect. Întrucât programul acesta de cercetări își propusese să descrie și reacțiile indivizilor la schimbarea unui stil de conducere cu altul, trebuie să adăugăm că la trecerea de la un climat autoritar la unul democratic sau laissez-faire apăreau la copii manifestări zgomotoase, de „defulare”, socotite de autori foarte semnificative pentru tensiunile latente din grupurile autoritare (Lippitt și White, 1994). Un alt studiu, de data aceasta realizat nemijlocit în condițiile activității din școală, implicând 275 de profesoare, a ajuns la aceleași concluzii (Forsyth
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
EFICIENTĂ: ASCULTAREA INEFICIENTĂ: Stabilirea unui contact vizual Aprobarea, încuviințarea Chestionarea Expresia adecvată a feței Postura - care să sugereze deschidere Localizarea - un loc adecvat discuției Încurajarea Repetarea - folosirea acelorași cuvinte ca și interlocutorul Întreruperea relatării Ascultarea cu ironie Ascultarea în mediu zgomotos Aparenta ascultare Mimica feței înghețată Efort excesiv în ascultare Perceperea lucrurilor relatate ca pe un afront personal Angajarea unor discuții în locul ascultării XIII. 4. Regulile unei bune comunicări 1. Limbajul responsabilității este o formă de comunicare prin care putem exprima
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
auzea perfect cum țipă, cum bocește. Își aminti legea fizică pe care credea că ea a descoperit-o: cum sunetul, care nu a luat contact cu aerul pentru a căpăta sonoritate, închis acolo în universul senzorial al făpturei, e mai zgomotos decît cel perceptibil auzului, și transmisibil altor receptoare senzoriale, altor urechi ale sensibilității" (s.n.). După epuizarea acestui inventar al facultăților intuitive ale personajului reflector, romanul este gata să acceseze alte circuite prin care materia ficțiunii se instaurează. Personajul neinformat întîlnește
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sau despre petrecăreți pe uliță, zgomotul, tărăboiul, petrecerea despart întotdeauna pe spectatorul insolitat de mulțimea înlănțuită în pornirea comună. Ceea ce se repetă este agresiunea sonoră, care a împărțit deja în două scena povestirii. Spectatorul needificat și ceata de scandalagii, cheflii, zgomotoși apar ca un tandem în imaginarul caragialian. Ca o formulă creatoare, chiar, de intrigă (precum în Conul Leonida față cu Reacțiunea), în jurul căreia se animă întreaga acțiune (pînă la descoperirea finală), sau ca un motiv secundar, complement auditiv reamintind personajelor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mult mai serioasă și mai tăcută; nu rîde și nu chiuiește așa cu chef pe la miezul nopții. Și d. Stavrache a ghicit bine." Revenind la sintagma, devenită celebră, a "simțului monstruos", înțelegem că împrejurarea care opune pe spectator actorilor comediei zgomotoase "de afară" măsoară, de cele mai multe ori, sensibilitatea accentuată a celui dintîi. O iritabilitate care schimbă proporțiile, deformînd înțelesul. În pragul "fandacsiei", Efimița și consortul ei construiesc disproporționat semnificația petrecerii de Lăsata secului. O așteptare nervoasă, atingînd paroxismul percepției, întreține tot
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
să se amuze sincer de sine. O măsură relativizantă a lucrurilor, care imprimă acțiunii critice o dimensiune derealizantă, în afara judecății estetice. Spiritul ironic guvernează traseul istoricului literaturii, ipostaziind un demon al persecuției ludice, sau, în varianta ei evaluatoare, al dezavuării zgomotoase. Pentru G. Călinescu, literatura este, ca și lumea, tot o scenă, în care actorii pot apărea la rampă împinși de un regizor atotputernic, sarcastic în mărinimie și tolerant în verdict, un deus, asemănător divinității imaginate rîzînd. L'homme pense et
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
1) Ca și cînd n-ar fi viața-mi..., topos eminescian strecurat o dată cu...titlul poemului. Golul de viață dimprejur, cerc necesar introspecției, apare ca impus de un ritual. Proustian, s-ar spune, aducînd cu retragerea între pereții ce opresc tumultul zgomotos al cotidianului, ai camerei căptușite cu plută. Aventura nocturnă a scrisului lui Marcel, chiar dacă doar vag ancorată intertextual în romanul holbanian, este un "tipar" de neșters. Cercetarea modernă a decelat în opera lui Proust modelul "textului nocturn", furnizat de două
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sau vis și semitrezie, care privilegiază raporturile între somn și memorie / amnezie, între somn și temporalitate, între semitrezie și spațialitate, între vis și proiectul estetic."(2) Liniștea de care se înconjoară personajul seamănă, așadar, peretelui de plută, estompînd accidentul zilei zgomotoase și ocrotind o imagine reînviată, ca pe o peliculă fără sonor, din trecutul cuplului. Cufundarea în sine, proiecția pe ecranul conștiinței a momentelor trecute, în succesiunea lor indefinită, pot fi reglate de o oprire. A reface mental una din faptele
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
o viață altfel anonimă o așază ca pe o șansă a renașterii spirituale în calea omului neștiutor. Promisiunea de catharsis existențial se face simțită, chiar dacă numai cititorului de semne, iar nu protagonistului. Condiția lui de ignorant, rebel străbătut de furie zgomotoasă, ni-l arată în plină tulburare, corespunzînd fazei acute a negării și a respingerii. Închis oricărui înțeles mîntuitor, orbul este expresia dramatică a stării elementare, animalice, a vieții, pe care un sens de dincolo o guvernează și o modelează. De
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Roianu, Ion Chirescu. Debutează în 1971, cu versuri, în „Orizont”, iar editorial, în 1986, în placheta colectivă Argonauții. Poeziei spectaculare a primului volum personal, Balade vesele și triste scrise prin cârciumi comuniste (1990), în care baladescul și plăcerea afișării nonconformismului zgomotos al boemei au dat aliajul unui lirism cu o reală priză la public, îi urmează o prezență editorială dinamică. Cu schimbări abrupte de registru tematic, poemele din cărțile următoare proiectează patetismul originar al autorului în termenii unei poetici moderne, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
din ’46 iar numele complet era Federația Națională a Tineretului Democrat din România (FNTDR). Filiala vasluiană era condusă taman de tov. Petru Bighiu, cel care-l „ridicase” pe Bălteanu secretar al Tineretului Progresist. Ca să aibă motive de mitinguri și manifestări zgomotoase, pe 10 noiembrie 1946 se fixase „Ziua mondială a tineretului”, probabil tot o invenție de-a rușilor. Iată ce scria Bălteanu în raportul său: „...cu ocazia mitingului din 10 noiembrie, ziua Tineretului Mondial, s’a mobilizat un număr de 300
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
manifestă predispoziția pentru îmbinarea studiului stilistic și sociologic, textual și contextual. Debutul lui Marian Papahagi (Exerciții de lectură) mi-l amintește pe acela mai vechi al lui Liviu Petrescu: aceeași critică inteligentă și cultivată, același stil academic, distant, fără familiaritatea zgomotos orală a unora dintre tinerii publiciști, de o eleganță protocolară și, ah, demodată [...]. Marian Papahagi e un «studios», în ambele sensuri ale termenului, cu solidă formație filologică: scrie o critică de interpretare, minuțioasă, sistematică, de tipul close reading. Ceea ce ne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
stabilirea religiilor, experienta spiritului. în grad minim, aceste forme constituie raționalismul morbid al lui Minkovski, caracterizat prin tendinta la raționalizare sistematică și la filtrare rece a tuturor evenimentelor și relațiilor interumane. Câteodată evoluția delirantă este mai puțin lentă și foarte zgomotoasă. Invazia delirantă se face nu prea brutal ci printr-un gen de "infiltrație surdă", dar ea izbucneste cu experiențe halucinatorii, de depersonalizare sau intuiții ce par a erupe dintr-o consțiință clară. După o perioadă de angoasă care îl bulversează
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
realitate. psihiatrică cerută ori sa nu respecte tratamentul recomandat. Mai târziu, când actele impulsive devin evidente, supărătoare pentru microgrupul social, se realizează internarea, de cele mai multe ori cu mari dificultați, în vederea precizării diagnosticului. Formele care încep cu manifestari isteriforme sunt mai zgomotoase, raptusurile sunt mai frecvente și caracterizate printr-un refuz nemotivat și neasteptat, comportament pervers, inafectivitate și insensibilitate aparente. Cunoastrea detaliată a formelor de debut în schizofrenie și implicit a aspectelor comportamentale deviante, impulsive, favorizeaza aplicarea tratamentului din fazele incipiente permițând
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofreniei (schizofrenia acută a anglo - saxonilor). 2.2. Forme îmbrăcând aspectul unei psihoze acute. Debutul prin stări psihotice ar putea reprezenta 30-50% din formele de debut după Ey și 40% după Manfred Bleuler. Se diferențiază debutul hiperacut și hipertoxic confuz, zgomotos (Tiganov, Snejnevski), și debutul acut propriu-zis. 2.2.1. Debutul prin bufee delirante. Este vorba de "psihoze delirante acute" caracterizate prin apariția surprinzătoare a unui delir tranzitoriu, în general polimorf în expansivitatea și temele sale. Este dificil de descris simptomele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
durată/intensitatea simptomatologiei sugerând că, în absența unor mijloace obiective de dozare a concentrației neurolepticelor în sânge, psihiatrul practician are tendința de a-și ajusta dozele prescrise și durata spitalizării funcție de o serie de parametri subiectivi în principal după cât de zgomotoasă este simptomatologia la internare (criteriu mai curând subiectiv și oricum neconcludent pentru evoluția pe viitor a pacientului). Problema în fapt, este una cât se poate de relativă: complexitatea factorilor implicați și intricarea lor face dificil de apreciat chestiunea relației doză
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pierderi de memorie, întrucât atunci când îl evaluează pe celălalt, individul asociază în memorie conținuturile stereotipale și etichetele categoriale. "De cele mai multe ori, scrie Lippmann, nu vedem mai întâi și definim apoi, ci întâi definim și apoi vedem. Din marea, înfloritoarea și zgomotoasa confuzie a lumii exterioare, alegem ceea ce cultura noastră a definit deja în numele nostru și avem tendința de a percepe ceea ce am ales sub forma pe care am primit-o ca stereotip de la cultura noastră"523. De fapt, Lippmann vrea să
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru care fiecare minut contează, fapt ce-i împinge să se deplaseze pe străzi aproape în pas alergător. Pe celălalt trotuar, un grup masiv și foarte amestecat de tineri studenți, cam 20-30 de persoane, la o estimare rapidă. Vorbesc tare, zgomotos, se simte încă influența euforizantă a alcoolului în vocile lor înalte, nepotrivite pentru acel ceas mic al zilei ce stă să înceapă. După amestecul de română, spaniolă și International English pe care-l vorbesc, sunt mai mult decât convins că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
comerțului ambulant. „Batiste, două la leu, batiste mămică, ia batistele, ia mai multe că mă grăbesc să ajung acasă”, spunea, exact ca cineva care vinde verdețuri în piață. Pelerinii gesticulează mult, vorbesc la telefonul mobil minute în șir și râd zgomotos. Se sparg semințe. O femeie între două vârste, bucureșteancă get-beget după felul în care vorbește și rulează litera „r”, boierește, spune că este foarte nemulțumită „de acești tineri, care au ajuns să fumeze și să spargă semințe în rând. Acești
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mă așteptam, iar ambianța de la capătul său, acolo unde are loc intrarea în tunelul format de gardurile jandarmilor, este una de sărbătoare de cartier. Foarte mulți tineri adolescenți, care fumează, sparg semințe, beau Coca-Cola direct din doză. Dar felul (prea) zgomotos în care vorbesc, modul nefiresc cu care agită cutiile roșii ale celebrei băuturi sau alte recipiente mai mici de „energizante”, toate mă fac să mă gândesc la faptul că înăuntrul acestora e posibil să se găsească și ceva alcool tare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]