2,112 matches
-
registru metaforic de inspirație masonică, maestrul metaforelor revelatorii care a fost L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
L. Blaga (1995) [1950] a reperat "mesianismul cărții" (p. 98) drept crezul ce a acționat ca resort al mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în care asemuiește națiunea unei "comunități imaginate", a stăruit asupra relației intrinseci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
motive pragmatice, recomandă utilizarea grecii ca limbă de predare în școală. Abecedarul și derivatele sale (cărțile de citire, "ducerile de mână", prime cunoștințe) vehiculele livrești ale secularizării vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului suprem al zidirii morale a subiectului religios: producerea de subiecți obedienți statului, docili politic și utili pe plan economic. Este finalitatea ideologică a ceea ce am numit, mai sus, patriotism utilitarist sau instrumental. Educația este însărcinată, în privința misiunii sale, cu o dualitate asimetrică: edificarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și numele de "bucoavnă"), cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originea latină a poporului român, fapt pentru care consideră necesar ca istoria românilor să fie prefațată de o incursiune în preistoria Romei. Odiseea poporului român începe așadar cu "Stricarea Troiei". "Nașterea și creșterea lui Remul și a lui Romul", apoi zidirea Romei, ș.a.m.d., sunt cărămizi fundaționale nu doar ale istoriei Imperiului Roman, ci și ale poporului român, a cărui excrescență și este. O linie continuă traversează narațiunea istorică de la căderea Troiei, nașterea lui Romulus, zidirea Romei, înființarea Republicii, și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a lui Romul", apoi zidirea Romei, ș.a.m.d., sunt cărămizi fundaționale nu doar ale istoriei Imperiului Roman, ci și ale poporului român, a cărui excrescență și este. O linie continuă traversează narațiunea istorică de la căderea Troiei, nașterea lui Romulus, zidirea Romei, înființarea Republicii, și mai apoi a Imperiului, până la bătăliile romanilor cu dacii. Toate aceste evenimente sunt aliniate într-un singur șirag pe verticala timpului istoric a poporului român. Astfel este subliniată în forță nu doar originea romană a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originalitate radicală. Înaintea lui, Samuil Micu (1995) [1805], în lucrarea sa nepublicată Istoria și lucrurile și întâmplările românilor a început nararea trecutului românesc pornind de la " Stricarea Troiei", ajungând în cele din urmă la nașterea lui Romulus și Remus și la zidirea Romei. Iar Gheorghe Șincai, în Hronica românilor, rămasă și ea nepublicată până în 1853, utilizează în paralel un sistem de datare dublu: cronologia creștină (care formează principalul cadrul de referință temporal în funcție de care este structurată cronicăresc întreaga secvență de evenimente narate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
referință temporal în funcție de care este structurată cronicăresc întreaga secvență de evenimente narate de Șincai) este pe alocuri dublată de specificarea anului de la fundarea Romei. Spre exemplu, din când în când, Șincai face astfel de referiri: "Anul 306. Care este de la zidirea Romei 1059" (Șincai, 1886, p. 58) [1811]. Laurian a preluat de la Micu înrădăcinarea originii istoriei române în preistoria romană, iar de la Șincai sistem cronologic roman, pe care l-a transformat în principalul cadru de referință temporală a evenimentelor istorice. "Implicatura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suveranilor și ale altor figuri istorice de prim rang, precum și 224 de busturi ale Regelui Carol. Douăzeci de mii de hărți ale României Mari, în 13 culori, au fost tipărite în 1923 pentru a acoperi pereții claselor. În comparație, pentru zidirea sufletească și educația religioasă au fost tipărite o Icoană a Maicii Domnului și alte trei tablouri religioase în câte 10.000 de exemplare fiecare, o altă icoană cu Iisus Cristos fiind în curs de tipărire. Alte 20.781 de tablouri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
economia simbolică a trecutului românesc. Această lipsă este accentuată și de nevalorizarea anului 1918, anul Unirii Transilvaniei de Regatul României. Ceea ce se va condensa în conștiința națională românească drept apexul împlinirii unui destin istoric nu figurează ca piatră unghiulară în zidirea națiunii române, fiind tratată ca parte dintr-o secvență unificatoare. Absența este cu atât mai pregnantă cu cât ziua de 1 decembrie, data adoptării Rezoluției de la Alba Iulia prin care Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
uman este, "într-o oarecare măsură, același pentru toți cetățenii" (Durkheim, 1980, p. 38) [1911]. În contextul tranziției postcomuniste, idealul de om despre care vorbește Durkheim ca finalitate a educației în societatea românească a luat forma cetățeanului angajat civic. De la zidirea antropologică a Românului Național în secolul al XIX-lea, revizuit în idealul omului socialist instituit de regimul comunist, s-a trecut la construirea cetățeanului european sub auspiciile politice ale postcomunismului românesc. Călcând pe urmele analizei întreprinse de S. Szakács (2013
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de un miliard, făcut, se zice, spre a aduna fonduri în vederea unor întinse lucrări publice ce se proiectează. La Spandau, fortăreață în apropierea Berlinului în care condamnații la muncă silnică lucrează munițiuni și echipamentă pentru armata germană, se află o zidire, un colț de cetate, numită Juliusthurm, în care se păstrează, ca fond de război restul miliardelor luate de la franceji ca despăgubire în virtutea păcii de la Frankfurt. Oare miliardul francez - cu toată destinderea, pretextată poate, pentru lucrări publice - să nu fi având
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
școală a românului sunt cunoștințele transmise din tată în fiu și când considerăm uneltele primitive cu cari lucrează. În genere românul e arhitect, zidar, tâmplar ș. a. într-o persoană. Afară de părțile de metal aduse din străinătate, el clădește singur întreaga zidire. Asemenea se bucură de un renume meritat ca argintar și cizelor: frumoasele lucruri de filigran cari-n expoziția de la Viena escitau cu drept cuvânt admirare în despărțîmîntul turcesc erau lucrate de macedoromâni. Cuminția înnăscută, putem zice viclenia sa, [î ]l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acela al statului și al națiunii. Nici aci răspunsul nu va fi favorabil. Noi înșine, în marea capitală a României, a {EminescuOpXII 230} cărei populație ar ajunge curând la un sfert de milion, nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureștii sunt un oraș relativ nou și că n-au fost totdauna capitală. Credem însă că, daca, cu autorizarea Corpurilor legiuitoare, s-ar putea face escepție de la absoluta prohibițiune a loteriilor în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
umbră, oameni fără avere, fără însemnătate, adesea fără căpătâi. Când și - aduce cineva aminte de mutrele pe cari le vedea odinioară populând iarna cafenelele de răul intemperiilor, rău îmbrăcați, rău hrăniți, și astăzi vede acele fiziognomii binișor rotunzate prin ferestrele zidirilor marilor ramuri de administrație ale statului, pe la drumuri de fier, pe la regie, pretutindenea, acela va înțelege de ce pentru roșii politica nu este o afacere publică, ci privatisimă, urgentă, o cestiune de viață și de moarte. Degetul și l-ar fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
creșterea spirituală În moaște nu există chipul lui Hristos, ci Hristos este În mod minunat prezent În materia rămășițelor pământești ale sfinților. „La urma urmei, zice tot Sfântul Nicolae Cabasila, aceste moaște sunt Biserica cea adevărată și altarul cel adevărat, zidirea nu‑i decât o imitare”323. X.7.4. Izvorăște multă binecuvântare din osemintele sfinților Cele mai de preț odoare ale creștinilor din toate timpurile au rămas sfintele moaște. Cel mai de preț lucru pe care ți‑l oferă călugării
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dalmațiia și în toate laturile de la Răsărit până la Apus și de la Amiază-zi până la Amiază-noapte”. Gavriil, atent și la alte locuri prin care trecuse în Țara Românească, adaugă o descriere a bisericii de la Argeș, în care minuția constatărilor justifică încheierea plasării zidirii românești (cu o târnosire imperială) între niște „minuni” arhitectonice consacrate: „Și așa vom putea spune cu adevărat că nu este mare și sobornică ca Sionul, carele îl făcu Solomon, nice ca Sfânta Sofia, care o au făcut marele împărat Iustinian
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
prezența domnitorului Al. I. Cuza și a lui Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul Moldovei. Începutul festivităților inaugurale, marcat prin 21 de salve de tun, a pus în mișcare un impresionant alai ce s-a deplasat de la casa spătarului Petrache Cazimir, veche zidire a Iașului, care a servit, trecător, ca reședință domnească, iar din 1835 drept local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret Scriban a rostit cuvântul inaugural, Kogălniceanu a citit decretul de înființare, iar domnitorul a înmânat celui dintâi decretul, sigiliul, steagul și sceptrele. Alături de vechile edificii din secolul al XVIII-lea și de alte resturi de zidiri din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, stă cu demnitate vechiul local al Universității care avea cândva pe fronton inscripția ACADEMIA, îmbrățișat de clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. Îl putem contempla, împreună cu portalul, pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
crede că spiritul marelui actor și autor dramatic, el însuși deschizător de drumuri (prima operetă românească) și creator de școală, încă mai bîntuie ograda vechii Școli de Maici, de rit catolic, spre atenuarea sobrietății și austerității ce transpiră din vechile zidiri ce dăinuie peste veacuri , în ciuda tranzițiilor de tot felul. De-a lungul celor 60 de ani s au perindat prin ograda școlii, valori ale spiritului cetății culturii românești precum: Octav Băncilă, Corneliu Baba, Ion Cămăruț, mai apoi Ion Neagoe, Iftimie
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
ortodoxă din Mediaș, arh. Gh. Liteanu, 1928), care are deja o tradiție semnificativă în acest sens, ci și în vechiul regat: este cazul, bunăoară, al Bisericii împărați Constantin și Elena din Constanța (arh. D. Ionescu Berechet, 1935), unde calcarul, textura zidirii și turnul unic de clopotniță amintesc mai degrabă despre geamiile orașului. In fine, mai există un motiv, pe care îl vom găsi rostit explicit abia în anii de regim autoritar (1938-1944), mai cu seamă când integritatea teritorială a țării întregite
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
le transmite ucenicilor săi înțelesuri duhovnicești, nu prin teorii seci, ci folosind comparații limpezi, care există între lumea fizică și cea spirituală. El îmbracă înțelesurile și învățăturile cerești cu întâmplări care se petrec pe pământ: „El tâlcuiește cele ascunse de la zidirea lumii, prin pilde” (Matei 13, 35). În Noul Testament, exegeții au descoperit 33 de parabole, care se întrec în frumusețe unele pe altele. La frumusețea lor stilistică și adâncimea mesajului moral-religios, se adaugă valoarea actualității: oricare dintre ele pare a fi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
despre educație au apărut în scrierile teologico filosofice ale autorilor vremii. Teologii creștini din primele secole aveau de luptat cu filosofii păgâni, ale căror idei greșite nu se potriveau cu învățăturile lui Hristos. Dezideratul Bisericii din acele vremuri a devenit zidirea omului în Hristos, a omului nou, creștin desăvârșit. Pedagogia creștină a devenit un sistem prețios și complex, de care s-au ocupat toți Părinții Bisericii în operele lor. Au apărut tratate de educație generală, omilii, comentarii la textele scripturistice, lucrări
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cât mai mult ! (Mt.6, 22-23). Conștiința morală creștină se află sub ocrotirea voinței divine. Ea primește elemente din conștiința creștină colectivă, dar acestea sunt asimilate și prelucrate de fiecare după posibilitățile sale, pentru ca apoi să fie puse în slujba zidirii morale, ținta supremă a tuturor. Educația, mediul social, religia, cărțile citite, ocupația, felul de viață influențează în mod diferit formarea conștiinței la diferiți oameni și chiar la popoare întregi. O educație îngrijită și un mediu sănătos, vor contribui la formarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
între anii 17611770 de către mitropolitul Gavriil Calimach fratele lui Ioan Calimach Voievod și a servit de catedrală mai multă vreme, până la definitiva restaurare a actualei mitropolii. Când Mitropolitul Gavriil mai întâi mitropolit al Tesalonicului între anii 1745 -1760 a început zidirea bisericii Sfântul Gheorghe, i-a dat numele de mănăstire și, era în afara Mitropoliei Stratenia, de care o despărțea un gard de zid. La anul 1766, zidul s-a desființat, dar astăzi, este o împrejmuire metalică. Inițial, clădirea bisericii avea un
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]