1,910 matches
-
Cluj, tragerea clopotelor făcându-se cu funia, mai frecvent de copiii din sat. Biserică de lemn din Aruncuta a fost înzestrata, în 19 decembrie 1760, cu o icoană Deisis, reprezentându-l pe Isus Cristos și pictată de renumitul pictor Ștefan Zugravul din Rășinari - Sibiu.Icoana a fost achitată de săteanul Matei Gherman și soția acestuia Todora. Dar iată ce cuprinde inscripția (în slavona )de la bază tabloului "Să/să/știe că aceasta sfântă icoana o au plătit Gherman Macovei și găzdoaia dumisale
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pe Fecioara Maria cu pruncul în brațe. În plan secundar sunt reprezentați protectorii acesteia, respectiv Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gabriel (Gavril-Gavriil), importanți îngeri în cadrul tradiției iudeo-creștine . Icoana a fost realizată în sec. XVIII, respectiv anul 1740 și atribuită lui Andrei Zugravul din Cornești, Cluj. Dimensiunea tabloului: 89*63,5 cm. Cele două icoane împărătești au dimensiunile aproximativ egale și au fost așezate (perioadă 1740 - 1982 )în zona centrală a Iconostasului bisericii din Aruncuta. În prezent, datorită valorii lor deosebite, cele două
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Aceasta a fost ridicată de de Radu Paisie (cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș), fiu al lui Radu cel Mare și domn al Țării Românești între 1535-1545. Pictura murală a bolniței a fost realizată în 1542-1543 de către meșterii zugravi David și fiul său Raduslav. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, având codul . Imagini
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
Nichitici, al cărui mormânt se află în fața altarului, acoperit cu o lespede roșie. În pronaosul bisericii sunt zugrăvite portretele pictorilor de Aleman și Bucur, nepoții popii Man, care au contribuit la zugrăvirea ei. Aceștia au făcut parte din școala de zugravi de biserici din secolul al XVIII-lea din care se remarcă Ioan și Gheorghe Zugrav, popa Radu Man și fii săi, Stan și Iacob, care au pictat și biserica mânăstirii Curtea de Argeș. În exterior între turn și acoperișul bisericii se vede
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
bisericii sunt zugrăvite portretele pictorilor de Aleman și Bucur, nepoții popii Man, care au contribuit la zugrăvirea ei. Aceștia au făcut parte din școala de zugravi de biserici din secolul al XVIII-lea din care se remarcă Ioan și Gheorghe Zugrav, popa Radu Man și fii săi, Stan și Iacob, care au pictat și biserica mânăstirii Curtea de Argeș. În exterior între turn și acoperișul bisericii se vede săpată în piatră: „"Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1755
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
și comerciale pe care le aveau cu orașul Sibiu. Turnul bisericii adăpostește trei clopote și un ceas, după modelul bisericii iezuiților din Piața Mare a Sibiului. Biserica a fost pictată în interior în întregime sub formă de frescă de către ""Grigorie zugrav, Iacobici și Ioan Zugrav"", fii preotului Radu din Rășinari, care au zugrăvit printre altele și la Mănăstirea Curtea de Argeș. În exterior biserica a fost pictată parțial. Dacă în exterior pictura este foarte bine păstrată, în interior praful și fumul au deteriorat
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
le aveau cu orașul Sibiu. Turnul bisericii adăpostește trei clopote și un ceas, după modelul bisericii iezuiților din Piața Mare a Sibiului. Biserica a fost pictată în interior în întregime sub formă de frescă de către ""Grigorie zugrav, Iacobici și Ioan Zugrav"", fii preotului Radu din Rășinari, care au zugrăvit printre altele și la Mănăstirea Curtea de Argeș. În exterior biserica a fost pictată parțial. Dacă în exterior pictura este foarte bine păstrată, în interior praful și fumul au deteriorat pictura în mod semnificativ
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
fost grele, comuna a știut să-și păstreze coloratura sa proprie, reușind să-și mențină tradițiile. Troițele - monumente istorice, sunt opera unor ""meșteri"" pictori care au participat și la pictura bisericii Sf. Paraschiva (ridicată între 1758-1785). Ioan Grigorovici și Oprea Zugravul au contribuit la ridicarea acestor troițe plătiți de oamenii cu stare din sat. "Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial". Monumentul este de tip Cruce comemorativă și se află amplasat în cimitirul din strada Păltinișului. Acesta a fost dezvelit
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
sprijină pe 8 coloane de piatră simple, puțin îngustate spre vârf, terminate cu capitele late fară ornamentație. Tâmplele coloanelor și bolta pridvorului sunt acoperite de picturi murale. Decorațiunea murală interioară în schimb este deosebit de bogată lucrată în tehnica "fresco", de zugravi cunoscuți ai epocii brâncovenești, semnăturile acestora fiind incă bine conservate. Incinta mănăstirii este de formă poligonală, aproape trapezoidală, având lungimea, pe axul E-V de 60m, cu latura vestică măsurând 67m și cea estică 30m. Ea este compusă din zidul
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
Ștefan Mănăstireanu (1762 - 1774; 1778 - 1782), lucrările fiind continuate de Mihail Tetoianu (1775 - 1778), iar ieromonahul Anatolie (1782 - 1787) reface ușa cea mare a clopotniței stricată de "Florea hoțul" și pictează bisericuța cea mică a "egumenului Ilarion" (lucrare executată de zugravul Dimitrie). După acestă perioadă de înflorire urmează decăderea, culminând cu perioada de stăreție a arhimandritului Constandie (1805) care "[...] lipsit de minți [...]" (Aurelian Sacerdoțeanu, „Pomelnicul Mănăstirii Govora” în „Mitropolia Olteniei”, nr.10-12/1961, p. 821) a arendat păgubos parte din moșiile
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
primul registru este reprezentat Isus ca mare arhiereu, înconjurat de papii Silvestru I, Grigore cel Mare, Clement I, Martin I, Ipolit, Leon cel Mare, Anastasie I și Ioan al VIII-lea. Portretele celor opt papi au fost pictate de Iacob Zugravul, după modelul realizat de Grigore Ranite în Biserica Sf. Paraschiva din Rășinari. Semnătura lui Iacob Zugravul („Iacov Zugraf”), fiul preotului unit Radu din Rășinari, se află în lanternou, sub picoarele apostolului Simon. Seria celor opt portrete de papi a fost
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]
-
Clement I, Martin I, Ipolit, Leon cel Mare, Anastasie I și Ioan al VIII-lea. Portretele celor opt papi au fost pictate de Iacob Zugravul, după modelul realizat de Grigore Ranite în Biserica Sf. Paraschiva din Rășinari. Semnătura lui Iacob Zugravul („Iacov Zugraf”), fiul preotului unit Radu din Rășinari, se află în lanternou, sub picoarele apostolului Simon. Seria celor opt portrete de papi a fost reluată de Iacob Zugravul în Biserica Sfânta Treime din Sibiel. În registrul al doilea este reprezentată
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]
-
de Grigore Ranite în Biserica Sf. Paraschiva din Rășinari. Semnătura lui Iacob Zugravul („Iacov Zugraf”), fiul preotului unit Radu din Rășinari, se află în lanternou, sub picoarele apostolului Simon. Seria celor opt portrete de papi a fost reluată de Iacob Zugravul în Biserica Sfânta Treime din Sibiel. În registrul al doilea este reprezentată Liturghia Îngerească. Registrul al treilea redă ciclul praznicelor: Nașterea Fecioarei Maria, Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria, Buna Vestire, Nașterea lui Isus, Botezul lui Isus, Întâmpinarea Domnului, Duminica
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]
-
apărut în 1976 are câteva modificări. Poezia „Iobagii“ are titlul „Țăranii“, iar poezia „Secetă“ apare cu titlul „Durere“. În acest volum apar trei poezii noi: „Ascensiune“, „Cântec“, „Autoportret“ (Rohia, 1977). Publică la Editura „Meridiane“ albumul „Luchian“, care cuprinde studiul „Luchian, Zugravul“ o cronologie și șaizeci și șapte de reproduceri ale picturilor lui Luchian. În 1980 la Editura „Albatros“ i se publică volumul „Imnele Moldovei“ iar în 1981 volumul „Imnele Țării Românești“ a apărut la Editura „Cartea Românească“. La Editura „Eminescu“ publică
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Grigorescu. El al fost cel de al șaselea copil din cei șapte pe care familia s-a străduit cu greu să-i întrețină. Dintre cei șapte copii ai lui Ion Grigorescu există date documentare doar pentru patru: Nicolae pictorul, Gheorghe zugravul de biserici, Elena croitoreasă și Maria cea mai vârstnică dintre ei. Sora pictorului Maria Ghigorț s-a măritat în anul 1844 la doar 13 ani și a murit destul de tânără. Ea apare într-o fotografie (W.W. Ollenteit, București) din jurul
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
altfel, și un foarte frumos portret. Gheorghe era mai tânăr decât Elena, el a murit cu șase ani mai înaintea ei, în data de 31 august 1912. El s-a născut prin anul 1835 și și-a făcut ucenicia de zugrav de biserici în atelierul lui Anton Chladek. La vârsta de 16 ani a fost destul de avansat în meșteșugul picturii, drept pentru care a încheiat un contract pentru zugrăvirea unei biserici, dar cu o remunerație destul de modestă. Gheorghe l-a ajutat
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
pictorului Anton Chladek, așa și Nicolae (Nicu) a intrat ca ucenic la acest atelier de zugrăvit. Din precizările pe care Virgil Cioflec le-a făcut despre această perioadă de ucenicie, a rezultat că Nicolae a fost pe la mai mulți meșteri zugravi până să ajungă la Chladek, la Gheorghe Puiu din Olari, mai apoi la fratele acestuia Dragomir și mai apoi la Naie Pantelimonescu care era un pictor de biserici renumit. Cu timpul, Nicolae a rămas singurul susținător al familiei, elocventă în
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
începutul secolului al XX-lea figurile de lucrători, o dată cu mișcările muncitorești care se aflau într-o perioadă de plin avânt în România. Ținând cont de perspectiva pe care Luchian a avut-o privitor la propriile suferințe și încercări, autoportretul "Un zugrav" pe care l-a pictat în anul 1906 reprezintă un emoționant document de viață. Comparându-l cu "Autoportretul" pictat în anul 1891 ce degajă o energie scânteietoare a tinereții sau chiar cu "Autoportretul" făcut în anul 1900, unde s-a
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
anul 1906 reprezintă un emoționant document de viață. Comparându-l cu "Autoportretul" pictat în anul 1891 ce degajă o energie scânteietoare a tinereții sau chiar cu "Autoportretul" făcut în anul 1900, unde s-a înfățișat plin de robustețe fizică, "Un zugrav" se remarcă prin dramatismul expresiei măcinate de boală precum și prin determinarea ce transpare din privire și atitudine, de continuare și desăvârșire a operei artistice pentru care era convins că s-a născut. Lucrarea oglindește nu numai propria-i suferință, ci
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Ea adăpostea mormântul lui Șerban Cantacuzino, biserica ei se distingea prin proporțiile armonioase și printr-o tâmplă bogat ornamentată. Tot o ctitorie a domnitorului Șerban Cantacuzino este și Biserica Doamnei (1683), care conține un ansamblu de pictură murală executat de zugravii Constantinos și Ioan. Unul din monumentele importante ale stilului brâncovenesc este biserica Mănăstirea Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasică a stilului este reprezentată aici de o ornamentică bogată, caracterizată de motive florale, de un pridvor monumental
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Clusium, Cluj-Napoca, 1996. · Virgil Vătășianu, Metodica cercetării în istoria artei, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1996. · Virgil Vătășianu, Arta în perioada Renaᗰterii, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2000. · Virgil Vătășianu, Istoria artei feudale în ᘠările Române, Editura Fundaᘰiei Culturale Române, Cluj-Napoca, 2001. · Maria Zintz, Zugravi din sudul Transilvaniei în secolele XVIII-XIX, Oradea, 2001. · Artă românească, arta europeană. Centenar Virgil Vătășianu, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 2002. · Corina Simon, Arta ᗰi identitate naᘰională în opera lui Virgil Vătășianu, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002. · Sub zodia Vătășianu
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Napocae, Cluj- Napoca, 2002. · Patrimoniul cultural al României. Transilvania, Institutul Cultural Român, Cluj- Napoca, 2004 · Patrimoniul natural ᗰi cultural al României. Munᘰii Apuseni, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2006. Studii · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unui meᗰter-zugrav din veacul al XVIII-lea - Nistor Zugrav din Feleac, în Studia Universitatis, Historia, 1968, fasc. 1, p.21-30. · Icoane ale unui zugrav anonim din veacul al XVI-lea, în Acta Musei Napocensis, 7, 1970, p.575-584. · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unor zugravi din veacul al XVIII-lea din
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Patrimoniul natural ᗰi cultural al României. Munᘰii Apuseni, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2006. Studii · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unui meᗰter-zugrav din veacul al XVIII-lea - Nistor Zugrav din Feleac, în Studia Universitatis, Historia, 1968, fasc. 1, p.21-30. · Icoane ale unui zugrav anonim din veacul al XVI-lea, în Acta Musei Napocensis, 7, 1970, p.575-584. · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unor zugravi din veacul al XVIII-lea din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, VIII, 1971, p.607-622. · Uᗰile împărăteᗰti de la Onceᗰti ᗰi Budeᗰti
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
din veacul al XVIII-lea - Nistor Zugrav din Feleac, în Studia Universitatis, Historia, 1968, fasc. 1, p.21-30. · Icoane ale unui zugrav anonim din veacul al XVI-lea, în Acta Musei Napocensis, 7, 1970, p.575-584. · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unor zugravi din veacul al XVIII-lea din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, VIII, 1971, p.607-622. · Uᗰile împărăteᗰti de la Onceᗰti ᗰi Budeᗰti Susani. Contribuᘰii privind icoanele maramureᗰene din sec. XVII, în Studia Universitatis, Historia, 16, 1971, fasc. 1, p.30-38. · Zugravii
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
zugravi din veacul al XVIII-lea din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, VIII, 1971, p.607-622. · Uᗰile împărăteᗰti de la Onceᗰti ᗰi Budeᗰti Susani. Contribuᘰii privind icoanele maramureᗰene din sec. XVII, în Studia Universitatis, Historia, 16, 1971, fasc. 1, p.30-38. · Zugravii icoanelor “Paraclisului nou” din ᗠcheii Braᗰovului, în Acta Musei Napocensis, IX, 1972, p.571-585. · Zugravii iconostasului bisericii Sf. Nicolae din Hunedoara, în Acta Musei Napocensis, X, 1973, p.677-694. Icoanele moldoveneᗰti ale bisericii de lemn din Urisiu de Jos, jud.
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]