2,575 matches
-
de alcooluri, fabrici de conserve, sere moderne de legume, de flori, abatoare moderne pentru păsări, pentru porci, pentru bovine etc.). Prin urmare, există o mare diversitate de obiective a căror potențial educativ și instructiv pentru elevii școlilor agricole poate fi pus în valoare prin lecții vizită. Structura lecției vizită cuprinde aceleași verigi pe care le întâlnim în pregătirea practică: instructajul introductiv, instructajul curent și instructajul final. Instructajul introductiv al lecției vizită presupune următoarele activități: - activități premergătoare : precizarea obiectivelor vizitei, alegerea unității pentru vizită
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Școala poate oferi un cadru stimulant pentru educația intelectuală prin multiplele posibilități de informare în toate domeniile științei și culturii. Multe cadre didactice au pasiuni diferite, le pun în valoare atunci când au posibilitate și nu de puține ori ele se soldează cu apariția unor cărți interesante. Mica enciclopedie a lacurilor Terrei, de George Militaru, Emilian Agafiței și Nicolae Baștiurea, este dovada grăitoare a unui efort intelectual concretizat într-o sinteză
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
distins cu Premiul Bagutta, și romane: "Șurubelnița în formă de stea" (1978, Premiul Strega), "Când, dacă nu acum" (1982). Ne vom opri la Armistițiul (Polirom, 2004, 262 p.), tradus fără cusur de italienista Doina Condrea Derer, versiunea românească reușind să pună în valoare un mare stilist al unei experiențe-limită, descrise fără nici cea mai mică urmă de patetism. În plin coșmar, personal și istoric, Primo Levi mai găsește resurse de cordialitate și chiar de umor. Descrierea infernului nu înseamnă doar exorcism, eliberare, ci
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dosar 107, 2f. 15 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese...p. 27. 16 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 101. 17 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese...p. 35. 51 din Mircești, dedicat lui Vasile Alecsandri 17. Maniera lui Alexandru Lapedatu de a pune în valoare, prin intermediul pietrei și bronzului, eroi naționali demonstrează o concepție istorică bine conturată și constantă într-o epocă complexă sub raport politic. El de fapt le vedea în slujba a ceea ce se numea noua ordine culturală, remarcând că istoricul trebuia să
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și afirmă că aceasta „ridică în mod evident multe interogații“49. Nu puțini dintre autorii care au devenit cunoscuți prin lucrări despre filozofia târzie a lui Wittgenstein cred că sugestiile pe care le conțin însemnările sale vor fi mai bine puse în valoare dacă vor fi prezentate sistematic drept teze și argumente. În „Prefața“ unei monografii consacrate lui Wittgenstein, care a fost tradusă în limba română, acest punct de vedere a fost exprimat cu o claritate care nu lasă nimic de dorit: „Diferența
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
exprimă acțiunea stărilor privilegiate de integrare a propriului sistem corporativ în regimul de stări, prin intermediul unor Adunări reprezentative. În cuprinsul obligațiilor reciproce de esență contractuală, care decurg necesar din "sfat și ajutor", au fost încorporate obiceiuri mai vechi, conservate și puse în valoare în perioada regimului de stări. Există deci o tradiție anterioară organizării feudale, care își prelungește existența în structura corporativă a societății medievale. În acest sens, Otto Brunner 82 sublinia că apariția Adunărilor reprezentative de stări reclamă, parțial, o descendență instituțională
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fantasticul romantic sau realist Lermontov, Poe, Maupassant, Dostoievski ș.a. dar și de scene sau arhetipuri religioase din mai multe culturi), poemul lui Danilov este unul de o frapantă originalitate. O dovedește în primul rând felul în care știe să își pună în valoare calitățile auctoriale: dozarea eficientă a efectelor; proporția bine gândită între dialogul contras, abil, în soliloc, epica nervoasă și portretistica reușită, exemplar, din câteva linii. Dar în special impresia de concretețe neliniștitoare a fabulei cu rafinate interstiții metafizice, având la bază
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
semnificație colectivă: "C'est que la Parisienne, en ce temps-là, éveille leș désirs du monde entier. On l'invente dans leș steppes du Grand-Nord autant que dans leș désirs d'Afrique" [ibidem, p.5]. Scriitorii, cronicarii, ziariștii, memorialiștii și artiștii pun în valoare această imagine, mitul colectiv constituindu-se și prin literatura. Nu orice personaj se poate transforma în mit; pentru a accede la acest statut, el trebuie să satisfacă anumite condiții: să exprime sistemul de reprezentare al epocii în care vede ziua
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vor alcătui scenariul destinului femeii pariziene. Se obțin astfel unitățile constitutive invariantele care sunt în număr de trei: Pariziana, Parisul și grupul masculin. 1. Parisul: Pariziana că mit ia naștere în Paris. Parisul este spațiul care definește Pariziana și o pune în valoare. Parisul are funcția de șarniera a dispozitivului, el înfăptuiește legătură și joncțiunea între celelalte două elemente ale structurii. Într-un oraș care atrage și provoacă 65, femeia este predispusa să seducă și incite. 2. Grupul masculin: o serie n de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
percepe doar gustul accentuat al elegantei. Pariziana este femeia rafinată care cultiva frumosul și bunul-gust, exprimând prin această ceva de ordin spiritual. Frumusețea Parizienei nu se mai rezumă la cea naturală, ea beneficiază de toate artificiile moderne pentru a se pune în valoare 109: "En réalité, elles ne șont pas très belles. (...) Elles șont belles au-dedans, d'une certaine façon par conviction. C'est pourquoi, elles peuvent se permettre leș choses leș plus extravagantes dans la coloration de leurs visages et la coupe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bărbatului care poate să-i ofere statutul și modul de viață monden. Fără că majoritatea să dețină averi spectaculoase, modul lor de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
valsul constituie o autorizare excepțională, cu atat mai mult cu cât toaletă feminină dezgolește anumite părți ale corpului, de obicei voalate și ascunse. De aici atracția acestui dans și mitificarea balului. Bălul este pentru femeie o ocazie deosebită să-și pună în valoare corpul. "Des jeunes filles, décolletées, montraient leurs épaules" [Zola, Nana, p.398]. Balurile din universul demimonden le imită pe cele din societatea înaltă: "un bal que Blanche Muller, une actrice en vogue, donnait aux princesses de la rampe et aux reines
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Franța este o țară unde manierele contează, atenționează Mona Ozouf [1999a, p.73]. Aceasta nu înseamnă însă că limbajul nonverbal este secundar. Cu referință la Pariziana, în special, el poate fi primar. În orice împrejurare, femeile pariziene urmăresc să se pună în valoare: "On s'aperçoit dans toutes ces promenades, que leș femmes ont grand besoin de voir et d'être vues", constată Mercier [1990, p.188, subl.n.]. Teoreticienii secolului al XIX-lea insistă asupra unei veritabile "estetici" a omului monden: Nous
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
une éloquence du regard, et, dans toutes leș actions, une grace et une aisance" [Goujon, apud Montandon, p.648-649]. Vocea, mersul, jocul expresiei fetei, umbră, gesticularea totul are sens și Pariziana știe să le scoate în lumina. Actul dramatic care pune în valoare toate acestea devine o ceremonie: "elle mit dans toutes șes manières avec lui, dans șes regards et șes sourires cette glu de séduction que répand autour d'elle la femme en qui s'éveille le besoin d'être aimée" [Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
La parure, p.242, 243]. Fapt mai puțin comun, Pariziana modernă are un birou elegant. Această vorbește despre preocupările sale intelectuale 381. Apogeul situației atinse de Nana este reprezentat prin salonul sau în stil regal și sufrageria luxoasa 382. Iluminarea, punând în valoare atmosferă morală și stările sufletești deosebite, este folosită cu iscusința de Pariziana, ținându-se cont de mai mulți parametri ai spectacolului improvizat, cum ar fi timpul: noapte/zi, închis/deschis, public/privat etc. Noul sistem de iluminare a Parisului permite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
moliciunea caldă a blănurilor etc.), Pariziana caută să compenseze asprimea universului sau sentimental. Pariziana nu poartă haine pentru a se acoperi, ci pentru a se descoperi avantajos: Rougon observa că toaletă doamnei Bouchard este sumara cu bună știință, pentru a pune în valoare ceea ce se pierde sub fustele largi și rămâne de obicei neobservat: "Elle était habillée sans l'être. Sur șes bras, sur să gorge, l'étoffe souple vivait; tandis que, dans la mollesse de la jupe, de larges plis marquaient la rondeur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
des appartements, où leș rideaux lourds, même en plein midi, ne laissent entrer qu'une lumière douce" [Maupassant, Fort comme la mort, p.189]. Doamna Forestier îl primește pentru prima dată pe Georges Duroy într-un cadru sclipitor care o pune în valoare: "Une jeune femme blonde était debout qui l'attendait, toute seule, dans une grande pièce bien éclairée et pleine d'arbustes, comme une serre" [Maupassant, Bel-Ami, p.25]. 386 Semnificația modei în sânul societății moderne a fost dezvoltată de Balzac
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să lupte zi de zi.60 Croce a minimizat importanța canturilor cu tematică civică și, de altfel, a tuturor compozițiilor, cu excepția idilelor, calificându-le drept oratorie și reținând din acestea doar câteva fragmente demne de admirație. Cele din urmă sunt puse în valoare de versurile slabe care le preced sau care le urmează. Cât despre proza leopardiană și despre cugetări, despre Micile opere morale și celelalte, daca nu sunt chiar de lepădat, afirmă Croce, valoarea lor este mult limitată. Autorul Esteticii i-a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
depășesc granițele amintite: însă pe mine mă mâhnea surâsul cel din urmă // al tinerei femei culcate printre flori (Al tinerei femei culcate printre flori).272 Cezurile de acest tip, mai putin numeroase decât cele din cadrul strofelor, au rolul de a pune în valoare versul final al unor poezii ce capătă greutate concluziva chiar datorită pauzei ce îl desparte de curgerea compactă a stihurilor precedente, ca o chiusa ad effetto. Asemenea predecesorului său Giacomo Leopardi, Quasimodo folosește enjambamentul frecvent și constant. Începând cu volumul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
morții dorite, invocate, așteptate și de romantic. În alte contexte încadrabile în aceeași tematica a prezentului detestat poetul din Modica trasează, utilizând adjectivul amintit, sfârșitul procesului metamorfic de trezire la realitatea durerii: Necunoscut mă trezești / la viață pământeasca. Adjectivul ignoto, pus în valoare prin plasarea în poziție inițială de vers, marchează, în aceast fragment concluziv, interiorizarea stării nocturne. El amintește de modalitatea în care Leopardi folosea același epitet pentru a descrie, în tonuri mai puțin reflexive, începutul unui arc temporal, anume viața omului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de starea originară, de liniște, pace și armonie: este prezentat de Leopardi prin generalizarea viziunii până la a cuprinde întreaga suflare umană, iar de Quasimodo, în cheie reflexiva (necunoscut mă trezești). Corespondență tematica este accentuată la nivel sintactic prin intervenția ce pune în valoare adjectivul ignoto. Dacă sicilianul îl scoate în relief prin plasarea la început de vers, lăsându-l să concentreze întreaga greutate tematica a poeziei: trezirea la viață pământeasca, Leopardi, în Imn Patriarhilor, îl așează la final și îl evidențiază separându-l
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a desprinderii de universul confuz și tăcut al nopții din unele poezii quasimodiene. Moartea că promisiunea a fericirii la finele unei vieți de durere și suferința devine țintă dorințelor. Nașterea și trecerea în neființă reprezintă momente cheie din curgerea timpului puse în valoare de motivul liniștii. Însăși desfășurarea zgomotoasă a vietii este uneori întreruptă de frânturi similare de tăcere, al căror studiu este necesar, date fiind asemănările stabilite până acum, în acest sens, între poezia sicilianului și cea a recanatezului. Privind îndeaproape modul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fericite reelaborări. În cazul de față diferența fundamentală dintre viziunea celor doi constă în subiectul ce experimentează trezirea: unul preferând eul poetic, celălalt, generalizând, omul. Tributul acestei idei quasimodiene datorat Canturilor este confirmat și scos în evidență de adjectivul ignoto, pus în valoare prin modificarea topicii firești, prin hiperbat; în vreme ce scriitorul sicilian îi acordă acestuia greutate prin plasarea la început de vers, de exemplu în Forme de arbori chinuite, în Imn Patriarhilor autorul romantic îl plasează la final de stih și îl reliefează
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
organizarea, gestionarea și reglarea economiei naționale, s-a dovedit, așa cum experiența acumulată pînă în prezent o demonstrează, sistemul economic de o deosebită performanță. Economia de piață reprezintă acel mod de organizare a economiei care se întemeiază pe mecanisme obiective ce pun în valoare forțele pieței și în care raportul dintre cerere și ofertă determină principiile de prioritate în alocarea și utilizarea resurselor materiale, umane și financiare disponibile. În cadrul economiei de piață, activitatea economică este pusă în mișcare printr-un mare număr de decizii
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
se învîrte în jurul protecției sociale, ci invers, iar avînd în vedere asemănarea reformelor lui Schröder cu cele ale Administrației Reagan se poate spune că Germania (re)descoperă America. 7.4. SISTEMUL ECONOMIC ISLAMIC Islamul ne înfățișează o altă perspectivă și pune în valoare un alt sistem. În Coran (Sura Abraham, 32-34), problemele economice sunt văzute într-un mod diferit. Practic, natura umană este plasată în inima a două probleme economice: prima privește justa repartiție a resurselor materiale și a doua privește buna utilizare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]