43,150 matches
-
pentru oricare alt concept din științele sociale, și pentru acesta este greu de formulat o definție clară și general acceptată. Una dintre cele mai cunoscute și folosite îi aparține lui Arnold Wolfers, care afirmă că securitatea, în sens obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobândite, iar într-un sens subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate. În privința valorilor de apărat, perspectivele de inspirație realistă presupun că obiectivul fundamental al oricărui stat este propria supraviețuire. În anarhie, supraviețuitea este scopul
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
este greu de formulat o definție clară și general acceptată. Una dintre cele mai cunoscute și folosite îi aparține lui Arnold Wolfers, care afirmă că securitatea, în sens obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobândite, iar într-un sens subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate. În privința valorilor de apărat, perspectivele de inspirație realistă presupun că obiectivul fundamental al oricărui stat este propria supraviețuire. În anarhie, supraviețuitea este scopul cel mai înalt. Statele pot căuta să-și îndeplinească alte
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
cunoașterea deținută de fiecare actor) și obiecte materiale, a căror existență fizică este incontestabilă. Una dintre premisele esențiale ale constructivismului este că factorii materiali prezenți în relațiile internaționale de exemplu, teritorii, distanțe, capacități militare, resurse naturale nu semnifică nimic în absența unor procese sociale complexe prin care li se atribuie un anumit sens. Resursele materiale dobândesc un sens pentru acțiunea umană numai prin intermediul structurii de cunoaștere larg împărtășite în care sunt inculcate. Pentru a evoca aici o exemplificare sugestivă dată de
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
rolul proceselor de construire a identității proprii și de atribuire a identității celorlalți actori în determinarea interesului național și de modelarea politicii externe a statelor. Teoria constructivistă a adus în studiile internaționale o reevaluare a importanței discursului și limbajului, în absența cărora realitatea internațională nu există și nu poate fi comunicată. Actele de comunicare internațională, modalitățile în care discursul internațional modelează realitatea prin generarea unor așteptări de convergență între normele declarate și conduita practică, modalitățile în care realitățile construiesc discursul politic
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
înțelese de către știință. Este vorba de transformările care se produc în interiorul planetei noastre, transformări care duc la scăderea accentuată a câmpului magnetic al Terrei. Acest câmp magnetic este cel care ne apără de ucigătoarele radiații produse de soare, care în absența sa ar distruge viața de pe întreaga planetă. Fenomenul scăderii accentuate a câmpului magnetic, al inversării și migrației polilor pe suprafața planetei se pare că s-a mai produs de-a lungul istoriei geologice, așa cum o arată și cercetările efectuate până în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cele două superputeri. Posibilitatea atât de clară a unei ciocniri cu potențiale efecte catastrofale pentru întregul sistem internațional a conferit o perspectivă diferită asupra confruntării de ambele părți ale balanței, ducând la o înțelegere extrem de serioasă între cele două superputeri absența intervenției reciproce în sfera de influență a celeilalte. Această înțelegere este marcată de acordul Statelor Unite de a nu interveni în Cuba și de a-și retrage rachetele nucleare din Turcia, contra promisiunii Uniunii Sovietice de a-și retrage rachetele din
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
acordul Statelor Unite de a nu interveni în Cuba și de a-și retrage rachetele nucleare din Turcia, contra promisiunii Uniunii Sovietice de a-și retrage rachetele din Cuba. În acest context însă, se prefigurează o altă particularitate a acestei etape: absența unei strategii formale și formal recunoscute de politică externă a Uniunii Sovietice (bineînțeles, dincolo de nivelul declarativ), spre deosebire de SUA, care are o politică externă coerentă și consistentă: respingerea oricărei tendințe de expansiune a URSS, fie ea diplomatică, teritorială, militară etc. Pierderea
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
ne pot înțelege și ajuta. Refuzul companiei umane este însoțit de lipsa de protecție și creșterea nesiguranței. Capitolul I Perspective asupra problematicii libertății I. 1. Argumente filosofice în interpretarea libertății Despre conceptul de libertate Libertatea este concepută de obicei ca absența oricărei constrângeri exterioare: acest sens uzual al cuvântului libertate (din latinescul liber) definește de altfel și sensul său originar. La originile civilizației noastre, libertatea este condiția liberă a omului care nu este sclav (servus) sau prizonier. Prin opoziție cu sclavul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
aceasta din nou de alta, și tot așa la infinit” Liber este acela care se conduce numai după rațiune. Pentru a putea promova acest punct de vedere, filosoful reabilitează ideea de libertate cu ajutorul unei distincții: aceea dintre libertatea înțeleasă ca absență a oricărei constrângeri exterioare exercitate asupra voinței umane în acest caz omul poate fi liber și libertatea înțeleasă ca absență a oricărei cauze sau necesități decurgând din însăși natura internă a omului - caz în care omul nu poate fi liber
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
a putea promova acest punct de vedere, filosoful reabilitează ideea de libertate cu ajutorul unei distincții: aceea dintre libertatea înțeleasă ca absență a oricărei constrângeri exterioare exercitate asupra voinței umane în acest caz omul poate fi liber și libertatea înțeleasă ca absență a oricărei cauze sau necesități decurgând din însăși natura internă a omului - caz în care omul nu poate fi liber. B. Spinoza extinde principiul cauzalității la viața noastră interioară, ceea ce are drept efect contestarea libertății voinței, ca manifestare a impulsurilor
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
a alege. Acest act de alegere nu este, suspus nici unei constrângeri exterioare, fiind o decizie pur subiectivă a omului, adică o delimitare și stabilire către o anume direcție de acțiune ca urmare a unei îndelungi deliberări. El se efectuează în absența unor criterii de alegere ceea ce-i conferă un caracter aleatoriu, sfârșind în cele din urmă printr-un eșec. Acest lucru a fost surprins prin celebra formulă a lui Jean Paul Sartre, potrivit căreia ” omul este condamnat să fie liber”. Laplace
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
evocând constrângeri exterioare. Omul este condamnat la libertate, neputând nicicând elucida libertatea și responsabilitatea sa, ideea că libertatea este un blestem și totodată, unica sursă a măreției omenești. Întregul raționament sartrian depinde de premisa că libertatea este pur și simplu absența oricăror constrângeri exterioare. Russell definea libertatea ca absența obstacolelor în realizarea dorințelor. Mai mulți gânditori contemporani au subliniat faptul că libertatea nu poate fi redusă la aspectul negativ, absență a constrângerilor, căci ea implică și o componentă pozitivă, constând în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
neputând nicicând elucida libertatea și responsabilitatea sa, ideea că libertatea este un blestem și totodată, unica sursă a măreției omenești. Întregul raționament sartrian depinde de premisa că libertatea este pur și simplu absența oricăror constrângeri exterioare. Russell definea libertatea ca absența obstacolelor în realizarea dorințelor. Mai mulți gânditori contemporani au subliniat faptul că libertatea nu poate fi redusă la aspectul negativ, absență a constrângerilor, căci ea implică și o componentă pozitivă, constând în capacitatea de inițiativă, capacitatea de a crea și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
raționament sartrian depinde de premisa că libertatea este pur și simplu absența oricăror constrângeri exterioare. Russell definea libertatea ca absența obstacolelor în realizarea dorințelor. Mai mulți gânditori contemporani au subliniat faptul că libertatea nu poate fi redusă la aspectul negativ, absență a constrângerilor, căci ea implică și o componentă pozitivă, constând în capacitatea de inițiativă, capacitatea de a crea și de a alege. Libertatea umană poate fi anihilată și de constrângeri interioare , nu numai de cele exterioare. Karl Jaspers afirma ” cât
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
despărțită de celelalte forme de libertate, continuitatea și persistența sensului acesteia sunt izbitoare în decursul timpului. Oriunde statul se materializează ca o entitate supraordonată și oriunde individul occidental își revendică dreptul la libertate, el înțelege de fapt ceea ce spunea Hobbes: absența interdicțiilor externe, înlăturarea constrângerilor exterioare, minimalizarea dependenței coercitive. Cu alte cuvinte, libertatea politică reprezintă în mod special libertatea față de, nu libertatea de a... Obișnuim să o numim libertate negativă, însă, de vreme ce această afirmație dobândește cu ușurință un sens depreciativ și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mai interesează problema libertății politice. Când afirmăm că statul are libertatea de a ... ne referim la o putere discreționară. Statul tiranic este liber să conducă după propria dorință, iar aceasta înseamnă că își privează supușii de libertățile lor. Cu siguranță, absența impedimentelor exterioare despre care vorbea Hobbes nu trebuie luată în sens literal; astfel, sugerează revendicări anarhice. Absența restricțiilor nu înseamnă eliminarea tuturor restricțiilor. Pretindem de la libertatea politică protecția față de puterea nelimitată ( absolută) și arbitrară. Prin situație de libertate înțelegem o
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
putere discreționară. Statul tiranic este liber să conducă după propria dorință, iar aceasta înseamnă că își privează supușii de libertățile lor. Cu siguranță, absența impedimentelor exterioare despre care vorbea Hobbes nu trebuie luată în sens literal; astfel, sugerează revendicări anarhice. Absența restricțiilor nu înseamnă eliminarea tuturor restricțiilor. Pretindem de la libertatea politică protecția față de puterea nelimitată ( absolută) și arbitrară. Prin situație de libertate înțelegem o situație de protecție care permite guvernanților să se opună eficient abuzurilor de putere ale guvernanților. Când termenul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
libertate de manifestare a impulsurilor neînfrânate, ca libertate arbitrară și să apere ideea libertății de manifestare a rațiunii umane. Pentru a putea promova acest punct de vedere, filosofia reabilitează ideea de libertate cu ajutorul unor distincții: distincția dintre libertatea înțeleasă ca absență a tuturor constrângerilor exterioare exercitate asupra voinței umane și libertatea înțeleasă ca absență a oricărei cauze sau necesități decurgând din însăși natura internă a omului. În primul înțeles libertatea există, omul poate fi liber , în cel de-al doilea însă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
libertății de manifestare a rațiunii umane. Pentru a putea promova acest punct de vedere, filosofia reabilitează ideea de libertate cu ajutorul unor distincții: distincția dintre libertatea înțeleasă ca absență a tuturor constrângerilor exterioare exercitate asupra voinței umane și libertatea înțeleasă ca absență a oricărei cauze sau necesități decurgând din însăși natura internă a omului. În primul înțeles libertatea există, omul poate fi liber , în cel de-al doilea însă nu. Omul poate fi liber în senul că nici o forță exterioară nu l
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
dacă necesitatea este liberă, libertatea este necesară. Cuvintele lui Spinoza sunt: . În alt loc al Eticii aflăm: Libertatea se reduce, în esență , la conștiința necesității, chiar dacă, astfel stând lucrurile, ne vine greu să reducem libertatea la resemnare. Libertatea nu înseamnă absența determinării, ci cunoaștere eliberatoare. Adevărata libertate există doar prin voință și rațiune, care furnizează înțelegerea a ceea ce este necesar în mod imuabil. III.2.3. Gottfried Wilhelm Leibniz (1646 1716) Sistemul filosofic al lui Leibniz pune la baza existenței monadele
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
științifică. Aceasta pentru că explorarea necunoscutului pleacă întotdeauna de la un volum oarecare de lucruri pe care le știm, sau, mai degrabă, acceptăm prin convenție că le știm. Iar atunci când, din rațiuni documentare - și din lipsa de imaginație pe care o atrage absența lor - nu putem sesiza corespunzător diferența, adică originalitatea sau specificitatea fenomenului studiat, le înlocuim cu o constantă, un numitor comun. În științele trecutului, cel mai bun exemplu îl oferă așa numitul „om etern”. Funcția lui seamănă foarte bine cu cea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
atitudini îl reprezintă „demascarea” și „echilibrarea” tendinței dominante, cât se poate de reale, cea de masculinizare abuzivă a trecutului, credem, totuși, că obiectivul cercetării științifice îl reprezintă vânarea, sub orice formă accesibilă, a obiectivității, și nu fetișizarea subiectivității. Altfel spus, absența anumitor categorii de vârstă și sex din cercetarea anumitor culturi umane, cert mediată de rațiuni epistemologice, trebuie criticată în primul rând pentru faptul că impietează accesul științific la cunoașterea realității efective a acestor culturi (Kamp 2001: 25). Actuala diviziune pe
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
simbolică, instituțiile sociale); în contrast, lumea agricultorilor, realmente creativi din punct de vedere cultural, „crește”. Epoca paleolitică devine, așadar, în mare măsură rezultatul unei antiteze retorice, al unei definiții în negativ, ale cărei criterii esențiale au fost dintotdeauna reprezentate de absența producției agricole și a sedentarismului: „[...] our understanding of Palaeolithic people is very often phrased in terms of the farmers they are not, rather than the hunters they were” (Gamble 2007: 22). Fundațiile mitice ale acestei profunde alterități explică în bună
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și nici culegătorii etnografici nu au, la rigoare, o societate, în înțelesul său comun (Ingold 1999). Așa cum vom nota, existența unor formule sociale complexe, ierarhizate, compromite această „ceartă de cuvinte”, cel puțin pentru comunitățile din paleoliticul superior. Chiar și în absența ierarhiei ereditare, individualizarea tradițiilor stilistice, tot mai clar vizibilă în a doua jumătate a Pleistocenului superior, indică existența unor mecanisme de control social la fel de puternice, cum este opinia publică, dar și succesiunea temporară sau viageră, a indivizilor de ambe sexe
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
muncii: ambele se află, ca să ne exprimăm așa, în administrarea, și nu în posesiunea grupurilor sociale; prin urmare, o autentică diviziune a muncii, prescriptivă și restrictivă (în care vreunul din sexe să aibă dreptul asupra producției celuilalt), devine inoperantă, în absența ranforsării adusă de proprietate (Graves-Brown 1996; Ingold 1999); ea nu se manifestă decât în societățile vânătorești acceptate drept „complexe”. Realitatea diviziunii activităților este, așadar, mai subtilă: în societățile egalitare, unite în primul rând de legături de rudenie, și unde nu
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]