13,611 matches
-
din școlile speciale va fi intensificată, luându-se măsuri corespunzătoare, în conformitate cu dispozițiile în vigoare, împotriva celor înrăiți, recalcitranți sau despre care există semnalări că intenționează să evadeze. Se va comunica în mod operativ unităților informativ-operative interesate, eliberarea din detenție a condamnaților pentru acte de tulburare a ordinii publice, îndeosebi a celor care s-au dedat la manifestări anarhice. De asemenea, în cooperare cu Inspectoratul General al Miliției, vor fi asigurate măsurile de ordine și siguranță ce se impun în legătură cu punerea în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fie posibil nici un eveniment la regimul de detenție. Se vor lua măsuri pentru a efectua cât mai puține transferuri de deținuți și minori de la un loc de deținere la altul și îndeosebi în municipiul București. Munca de cunoaștere în rândul condamnaților, arestaților preventiv și a minorilor (tinerilor) din școlile speciale va fi intensificată, luându-se măsuri corespunzătoare, în conformitate cu dispozițiile în vigoare, împotriva celor înrăiți, recalcitranți sau despre care există semnalări că intenționează să evadeze. 16. Centrul de informatică și documentare va
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
I.C.T. la domiciliile lui CRĂCIUN GHEORGHE și NIȚIȘOR MARIA pentru a le stabili legăturile, preocupările, intențiile, relațiile reciproce etc. Termen: 25 februarie 1987 4.Conlucrarea cu Direcția I pentru cunoașterea preocupărilor și intențiilor lui CRĂCIUN GHEORGHE, preocupările unor legionari, foști condamnați, de a-l contacta pe obiectiv și scopurile acestor intenții, precum și protejarea obiectivului împotriva unor eventuale influențe negative din partea acestora. Termen: permanent 5.Contactarea operativă periodică a lui CRĂCIUN GHEORGHE pentru a-l determina să evite contactele și discuțiile cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a-l contacta pe obiectiv și scopurile acestor intenții, precum și protejarea obiectivului împotriva unor eventuale influențe negative din partea acestora. Termen: permanent 5.Contactarea operativă periodică a lui CRĂCIUN GHEORGHE pentru a-l determina să evite contactele și discuțiile cu foștii condamnați politici care l-au cunoscut în timpul activității și determinarea lui să renunțe la eventualele preocupări de a-și redacta memoriile. Termen: permanent 6.Conlucrarea cu Securitatea Municipiului București pentru încadrarea informativă a MARIEI NIȚIȘOR și fiului ei, CRĂCIUN DRAGOȘ, în vederea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este doar �o faz? trec? toare a adolescen? ei�. �n vocabularul acestor intelectuali, na? iunea apar? ine �na? ionalismului�, adic? radicalilor extremi? ți. Nu cred c? acest lucru este adev? raț. Na? ionalismul este adesea exagerat, dar el nu trebuie respins sau condamnat �n �ntregime, �n ciuda implică? iilor lui uneori tragice, mai ales �n Balcani. Am �ncercat s? explic na? ionalismul din Europa de sud-est cu oarecare �n? elegere, ba chiar cu simpatie. Analiz�nd evolu? ia vie? îi ? i operei lui Iorga, m? am str? duit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
esc pe linia s? m?n? torismului sau orice nou �curent nes? n?tos� (venind din afara sau din interiorul Rom�niei) care ar fi putut interveni �n procesul instructiv? educativ al na? ionalismului cultural ? i �n formarea omului s? m?n? torist trebuia criticat, condamnat ? i pe c�ț posibil eliminat din literatura rom�n?. Acestora nu li se acordă acces liber la sufletul rom�nesc �n m? sura �n care acest lucru depindea de Iorga. Critică literar? era cea mai pu? în constructiv? dintre multiplele lui activit?? i.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nde locuia Traian Boeru), am auzit vorbindu? se foarte mult despre el, majoritatea cov�r? itoare a p? rerilor fiind negative. Asasinarea lui Nicolae Iorga ? i a lui Virgil Madgearu a fost una dintre cele mai notorii ac? iuni ale Legiunii, condamnat? de rom�ni cu convingeri politice extrem de diverse. Chiar ? i legionarii au condamnat aceste asasinate. Dup? ce am stat de vorb? cu zeci de rom�ni din M�nchen, iat? ce a reie? it referitor la soarta domnului Traian Boeru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
soarelui, se aude vântul care încearcă să înece în praf și zăpada pasiunile puternice ale oamenilor, timpanul ne e spart de ecoul tropotelor de cal, de scârțâitul carelor pe drumul orizontului, de răsuflarea șuierătoare, întretăiată a bătăliei de inimă a condamnaților de soartă, personaje sfredelite de angoase, de dorința de a iubi și a fi iubite, de întrebări ce nu-și vor găsi răspunsuri... (Francesco Gerardi) ...Filmând după Caragiale, nu te poți juca; este prea mare numele acestui om de geniu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
iar aceasta i le oferă fără rețineri, tându-i primele semne de autentică iubire, o adâncă tristețe pare să-l cuprindă, pentru că el simte că aceste semne vin nu ca o speranță de viață, ci ca împlinire a ultimei dorințe a condamnatului la moarte. Alexa Visarion a creat atmosferă, noutate și expresie unei lumi cehoviene pe care o descoperim prin spectacolul său, el conduce cu siguranță și impecabil simț al măsurii acest proces de disoluție, proiectându-l în ridicol, ceea ce dă o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
state membre ale organizației evidențiază voința comună a tuturor statelor de a înfrunta direct terorismul sub toate formele sale și în toate manifestările sale, oricare ar fi autorii, locurile și scopurile sale, el nu mai poate fi tolerat și trebuie condamnat". Qui bono, Cui prodest Tratatul politic de bază cu Republica Moldova Prof. univ. dr. AUREL PREDA* Summary The author of the study entitled "Qui bono, Cui prodest" is of the opinion that the perfect complementary between The Declaration of the Independence
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
libertate (I. Oancea); o instituție complementară regimului executării pedepsei în penitenciare și, totodată, un mijloc de individualizare a executării pedepselor privative de libertate (Basarab) sau o măsură de politică penală importantă pentru realizarea scopului pedepsei, concepută ca un stimulent pentru condamnații care dau dovadă de îndreptare, fiind destinată să grăbească procesul de reeducare și de reinserție socială a condamnatului (Bulai). În raport cu legea, liberarea condiționată constă în punerea în libertate a condamnatului care execută pedeapsa în penitenciar, înainte de împlinirea duratei pedepsei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
executării pedepselor privative de libertate (Basarab) sau o măsură de politică penală importantă pentru realizarea scopului pedepsei, concepută ca un stimulent pentru condamnații care dau dovadă de îndreptare, fiind destinată să grăbească procesul de reeducare și de reinserție socială a condamnatului (Bulai). În raport cu legea, liberarea condiționată constă în punerea în libertate a condamnatului care execută pedeapsa în penitenciar, înainte de împlinirea duratei pedepsei, în baza unei hotărâri pronunțate de instanța de judecată. Această liberare anticipată este supusă unor condiții care trebuie îndeplinite
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
importantă pentru realizarea scopului pedepsei, concepută ca un stimulent pentru condamnații care dau dovadă de îndreptare, fiind destinată să grăbească procesul de reeducare și de reinserție socială a condamnatului (Bulai). În raport cu legea, liberarea condiționată constă în punerea în libertate a condamnatului care execută pedeapsa în penitenciar, înainte de împlinirea duratei pedepsei, în baza unei hotărâri pronunțate de instanța de judecată. Această liberare anticipată este supusă unor condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării, condiții a căror îndeplinire este evaluată de instanța de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
îndeplinite pentru acordarea liberării, condiții a căror îndeplinire este evaluată de instanța de judecată sesizată printr-o propunere sau cerere. Liberarea condiționată este însă supusă și unor condiții viitoare, condiții care vizează comportamentul pe care trebuie să-l dovedească cel condamnat în intervalul de timp cuprins între momentul punerii în libertate și până la terminarea duratei pedepsei. Liberarea condiționată este considerată într-o concepție unanimă ca fiind un mijloc legal cu ajutorul căruia este posibilă individualizarea pedepsei în cursul executării în măsura în care, condițiile prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Liberarea condiționată este considerată într-o concepție unanimă ca fiind un mijloc legal cu ajutorul căruia este posibilă individualizarea pedepsei în cursul executării în măsura în care, condițiile prevăzute de lege fiind îndeplinite, se poate prezuma că scopul pedepsei poate fi atins în raport cu anumiți condamnați și fără executarea integrală și efectivă a pedepsei. Cu privire la natura juridică a liberării condiționate, respectiv dacă aceasta constituie un mijloc de individualizare judiciară sau administrativă a pedepsei, în literatura de specialitate există opinii diferite. Argumentele care pot fi invocate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Indiferent de opinia pentru care am opta, liberarea condiționată apare ca un mijloc de individualizare, de adaptare a pedepsei în cursul executării acesteia, deci post judicium (S.Kahane)2. Datorită faptului că pedepsele privative de libertate din a căror executare condamnatul poate fi liberat condiționat se execută în penitenciare, apare evident că rolul acestora în funcționarea instituției este deosebit de important. Punctul de vedere al administrației penitenciarului (Comisia de individualizare a executării pedepselor) trebuie obligatoriu exprimat și consemnat în scris (proces-verbal), atât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de vedere al administrației penitenciarului (Comisia de individualizare a executării pedepselor) trebuie obligatoriu exprimat și consemnat în scris (proces-verbal), atât în cazul în care liberarea condiționată este propusă, cât și în cazul în care liberarea este cerută direct de către cel condamnat. În ambele situații, aprecierile cuprinse în procesul-verbal întocmit de comisie, sunt, de regulă, decisive pentru fundamentarea soluției pronunțate de instanța de judecată, indiferent dacă soluția acesteia este de admitere a propunerii (cererii) de liberare condiționată sau de respingere. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru fundamentarea soluției pronunțate de instanța de judecată, indiferent dacă soluția acesteia este de admitere a propunerii (cererii) de liberare condiționată sau de respingere. Acest lucru este firesc, deoarece membrii comisiei, prin informații directe sau indirecte care privesc persoana acelui condamnat, sunt cei mai în măsură să facă evaluări în cunoștință de cauză cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege3 și să formuleze, totodată, un prognostic cu privire la îndreptarea, resocializarea condamnatului care urmează a fi pus în libertate înainte de executarea integrală a pedepsei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deoarece membrii comisiei, prin informații directe sau indirecte care privesc persoana acelui condamnat, sunt cei mai în măsură să facă evaluări în cunoștință de cauză cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege3 și să formuleze, totodată, un prognostic cu privire la îndreptarea, resocializarea condamnatului care urmează a fi pus în libertate înainte de executarea integrală a pedepsei. Comisia de individualizare a pedepsei, chiar dacă la lucrările acesteia participă și un judecător (judecătorul delegat cu executarea pedepselor), rămâne, prin natura sa, o autoritate administrativă. Din perspectiva celor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vigoare, cât și în raport cu cele cuprinse în noul Cod penal, decizia de acordare a liberării condiționate, ca și decizia de revocare a acesteia, este de competența exclusivă a instanței de judecată (instanța de executare). Împotriva soluțiilor pronunțate de aceste instanțe condamnatul sau procurorul pot utiliza calea de atac a recursului conform art.450 din Codul de procedură penală. Așa fiind, chiar dacă în luarea deciziei cu privire la liberarea condiționată sau după caz, de revocare a acesteia, instanța de judecată este sesizată și primește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și Regulamentul de aplicare a acesteia). Aceste modificări au înființat printre altele și instituția judecătorului delegat cu executarea pedepselor, căreia i s-au conferit ample competențe în privința regimului de executare a pedepselor și cu privire la soluționarea plângerilor sau sesizărilor formulate de condamnați 4. Procedând în acest fel, țara noastră răspunde unui deziderat formulat în hotărârile unor organizații internaționale, universale sau regionale, deziderat care cere ca justiția să nu se oprească la porțile penitenciarului. Liberarea condiționată, ca instituție, este reglementată prin norme cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Codul de procedură penală și în Legea de executare a pedepselor privative de libertate și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Liberarea condiționată este de aplicabilitate generală, în sensul că poate fi acordată, în principiu, oricărui condamnat, indiferent de natura sau gravitatea infracțiunii care a atras condamnarea, de felul pedepsei privative de libertate ori de regimul executării acesteia. Totodată, liberarea condiționată are un caracter personal, fiind strâns legată de personalitatea celui condamnat, motiv pentru care va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi acordată, în principiu, oricărui condamnat, indiferent de natura sau gravitatea infracțiunii care a atras condamnarea, de felul pedepsei privative de libertate ori de regimul executării acesteia. Totodată, liberarea condiționată are un caracter personal, fiind strâns legată de personalitatea celui condamnat, motiv pentru care va fi precedată de o evaluare riguroasă a personalității condamnatului. Această evaluare ține de competența instanței de judecată și trebuie să aibă ca rezultat formarea convingerii că scopul și funcțiile pedepsei pot fi realizate și fără executarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a atras condamnarea, de felul pedepsei privative de libertate ori de regimul executării acesteia. Totodată, liberarea condiționată are un caracter personal, fiind strâns legată de personalitatea celui condamnat, motiv pentru care va fi precedată de o evaluare riguroasă a personalității condamnatului. Această evaluare ține de competența instanței de judecată și trebuie să aibă ca rezultat formarea convingerii că scopul și funcțiile pedepsei pot fi realizate și fără executarea efectivă și integrală a acesteia. Strâns legată de caracterul personal al liberării condiționate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
efectivă și integrală a acesteia. Strâns legată de caracterul personal al liberării condiționate este și caracterul discreționar al acesteia, în sensul că liberarea nu se acordă automat odată ce condițiile sunt îndeplinite, ci numai în măsura în care toate datele și informațiile existente cu privire la condamnat conduc la conturarea unui prognostic favorabil privind îndreptarea și resocializarea acestuia. În sfârșit, liberarea condiționată este provizorie, în sensul că aceasta poate fi revocată până la împlinirea duratei pedepsei, în condițiile legii. 2. Referințe istorice și elemente de drept comparat Liberarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]