14,078 matches
-
Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică datele pe care se aplică ; le exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertatea persoanei înseși. Paradoxul societăților moderne stă în faptul că pentru a asigura individului condiții de realizare completă se folosesc mijloace slabe, formale, care îi lasă libertatea intactă, dar totodată neorientată, vagă, vulnerabilă, întrucîtva la îndemîna modelor și a ideologiilor dominante : o libertate care, din perspectiva persoanei, este oricum, prin definiție, imperfectă. Trupul feciorelnic : integritate sau integralitate? Pentru platonism, dar și pentru o anumită mistică rigoristă, inclusiv creștină, categoria trup reprezintă un obstacol de căpătîi în dobîndirea libertății totale. E temnicerul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a modernității tîrzii? Sînt societățile occidentale societăți fără religie? întrebările acestea nu admit un răspuns fără nuanțe. Tendința de închidere în social și istorie este totuși contrabalansată de libertatea de manifestare și de acțiune a religiei/religiilor în spațiul public
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gnosticilor din Antichitatea tîrzie, elanul către absolut este atît de teribil încît capătul de jos al distanței devine apăsător, carceral, demonic. Cînd religia se sedentarizează, ea produce teologii ale istoriei, cadre sociale, civilizație. Atunci distanța verticală își inversează întrucîtva vectorul dominant. Polul absolut se reflectă în lume, îi dă acesteia catafatic ordinea globală, sensul, legitimitatea, fără ca totuși conștiința distanței să slăbească. Dimpotrivă. Cultura colectivă, în toate aspectele ei, se întemeiază pe schimbul de daruri și de cereri între polii unei distanțe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
critic în modernitatea tîrzie, teoretizînd totodată, mîhnit, dezorientarea ei. Dar fie că i se dă rolul principal în producerea și alungarea de pe scena publică a utopiilor, fie că se înregistrează mai realist actuala reticență a intelectualilor de a sluji ideologiile dominante, în orice caz, anemierea sensului liniar, orizontal al istoriei a devenit o evidență atît pentru intelectuali, cît și pentru omul comun. Astăzi ni se pare prea puțin credibil ca istoria și eternitatea să se întîlnească undeva, la capătul istoriei, precum
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
articularea dintre subiectivitatea persoanei umane și obiectivitatea nelumească a divinului? Despuiată de obiectivări, obiectivitatea lui ni se oferă astăzi într-un mod mai discret decît în orice altă vîrstă și totodată fără văl. Nu mai există forme sociale sau ideologii dominante care să îi servească drept garanție sau dovadă, dar nici ca ecran sau substitut. Mai mult ca oricînd, în momentul de față, obiectivitatea divinului adoptă un mod apofatic. E în puterea subiectivităților umane să o recunoască, să o exprime, să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tinde să fie formulată după modelul legii civile, în paragrafe precis stabilite și obligatorii. Ea riscă să piardă astfel suplețea paradoxului, diversitatea abordărilor, conștiința că formularea nu acoperă integral misterul divin. H. Crouzel, Origen, ed. cit., p. 239 : Devenit religie dominantă, creștinismul se organizează : problemele de structură ecleziastică și de autoritate ocupă un loc din ce în ce mai mare. Ca urmare a crizei ariene, regula de credință cîștigă considerabil în precizie și tinde să se impună cu titlu de lege civilă. De asemenea, Ioan
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care omul exterior trupesc, finit, perisabil, mundan, social e doar un aspect limitativ, necesar, dar nu dominant, străbate filozofiile și religiile lumii. ̨ nsă ele tratează subiectul fără să fie în completă cunoștință de cauză, aș îndrăzni să spun. Ele vorbesc despre raportul dintre cei doi oameni, despre tensiunile sau acordul dintre ei, despre rătăcire sau cădere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ani, se sprijinise succesul Progresiștilor Conservatori. Partidul Reformei a obținut 52 de fotolii de parlamentar, fiind a doua formațiune clasată după numărul de voturi naționale obținute, adică 17%. Astfel, Partidul Reformei a surclasat Progressive Conservative Party din poziția de partid dominant în Canada de Vest, devenind cel mai important opozant al Liberalilor aflați la guvernare în regiunea anglofonă a Canadei. În urma alegerilor din 1993, partidul de dreapta, care dominase timp de aproape un secol, și-a văzut puterea limitată la numai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asumat elemente de protecție constituțională a minorităților utilizând așa numita "diferențiere a drepturilor în funcție de grup" (Kymlicka, 1998, 1996) și o oarecare orientare redistributivă, în încercarea de a da un sens noțiunii de egalitate civică. Astfel, prin contrast cu practicile politice dominante și cu cultura politică a locului, timp de o generație, canadienii au experimentat un populism de piață hayekian (Sawer & Laycock, 2009), al cărui scop este acela de a arăta că acest sistem al drepturilor individuale și sociale reprezintă o amenințare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
își are rădăcinile în Partidul Reformei, reprezintă un caz important, cu ajutorul căruia se pot trasa efectele pe termen lung ale acelui tip de populism care pleacă de pe o poziție marginală a sistemului de partide, pentru a ajunge într-o poziție dominantă. În sfârșit, chiar dacă acest capitol nu s-a ocupat în mod explicit de asta, dovezile prezentate aici sugerează că efectele mai puternice pe care le produce populismul aflat la guvernare sunt, în egală măsură negative și pentru democrația canadiană, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
curând de înfruntat critici cu privire la reprezentativitea sa, la structurile de conducere și privitor la adevăratul mandat al liderilor săi: foștii dizidenți. De asemenea, destrămarea Forumului în perioada 1990-1991 și rapida sa înlocuire cu partide convenționale, care au devenit apoi actori dominanți în procesul politic, a ridicat semne de întrebare suplimentare. Deși stabile, formal democratice în organizarea lor internă și capabile să articuleze poziții programatice clare pentru alegători, numărul scăzut de membri ai partidele cehe, le-au transformat în organizații inchise, vulnerabile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
centru-stânga, a permis partidelor de centru-dreapta să acapareze administrația publică și să închidă ochii la problema corupției, pentru cea mai mare parte a anilor '90. În acest context, apariția partidului Česká Strana Sociálně Demokratická-Partidul Social- Democrat Ceh (ČSSD) ca formațiune dominantă a polului de centru- stânga a adus, într-adevăr, un oarecare echilibru în competiția dintre stânga și dreapta, dar de asemenea, a condus și la o serie de înfruntări electorale, care nu au reușit să producă majorități clare la guvernare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Parlament (așa-numitul sistem proporz), FPÖ a fost nevoit să împartă puterea cu SPÖ și ÖVP. Totuși, din 1999 și până la moartea sa în 2008, Haider a ocupat influenta funcție de guvernator. El le-a cauzat SPÖ, până atunci forța politică dominantă, o mare și durabilă distrugere și s-a plasat pe sine în centrul unui sistem politic "caracterizat printr-un mediu neliberal, prea puțin transparent și fără mecanisme substanțiale de control a democrației" (Heinisch 2010: 8).Haider a profitat de faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a schimba structura instituțională a sistemului politic. Pe de altă parte, ele nu au putut să facă tot ce probabil și-ar fi dorit, pentru că erau parteneri mai tineri în coaliții, în cadrul unui sistem parlamentar. Mai mult decât atât, partenerul dominant al coaliției nu doar că avea mai multă experiență la guvernare, dar în cea de a doua fază a participării la guvernare (în timpul cabinetului Schüssel II) a fost și mai puternic. Drept urmare, prin participarea la guvernare populiștii (de dreapta) din
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care, așa cum a fost prezentat de devreme, a scăzut semnificativ până în anii 1990 - și prin forme semicorporatiste de reprezentare a intereselor de grup, care au legat asociațiile relativ privilegiate și bine organizate ale muncitorilor și oamenilor de afaceri de partidele dominante și de tot felul de comitete guvernamentale consultative și de elaborare a politicilor publice (vezi Crisp, 2000). Închiderea parțială a acestor căi instituționale oficiale către grupurile comunitare care nu erau legate de partidele tradiționale, mai ales cele din mediul urban
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
publice). Întreprindere publică - persoana juridică ce desfășoară activități economice și asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participațiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în actul de înființare a întreprinderii respective, influența dominantă a unei autorități contractante, așa cum este ea definită în lege; prezumția de exercitare a influenței dominante se aplică în orice situație în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorități contractante se află direct ori indirect, în
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participațiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în actul de înființare a întreprinderii respective, influența dominantă a unei autorități contractante, așa cum este ea definită în lege; prezumția de exercitare a influenței dominante se aplică în orice situație în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorități contractante se află direct ori indirect, în cel puțin unul dintre cazurile: dețin majoritatea capitalului subscris; dețin controlul majorității voturilor în organul de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
activități relevante în domeniul public, adică activități în folosul întregii comunități, când acestea atribuie contracte de achiziție publică sau încheie acorduri-cadru. Întreprinderea publică este o persoană juridică ce desfășoară activități economice și asupra căreia se exercită direct sau indirect influența dominantă a unei autorități contractante, ca urmare a: − unor drepturi de proprietate; − participațiilor financiare; − regulilor specifice din actul de înființare. Influența dominantă se exercită de o autoritate contractantă dacă aceasta se află într-una dintre situațiile: − deține majoritatea capitalului subscris; − deține
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Întreprinderea publică este o persoană juridică ce desfășoară activități economice și asupra căreia se exercită direct sau indirect influența dominantă a unei autorități contractante, ca urmare a: − unor drepturi de proprietate; − participațiilor financiare; − regulilor specifice din actul de înființare. Influența dominantă se exercită de o autoritate contractantă dacă aceasta se află într-una dintre situațiile: − deține majoritatea capitalului subscris; − deține controlul majorității voturilor în organul de conducere; − poate numi în componența consiliului de administrație, a organului de conducere sau de supervizare
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
și dopurilor mucopurulente. Manevra este urmată de oxigenoterapie și administrarea unor substanțe bronhodilatatoare și fluidificante. La acestea se adaugă hidratarea orală sau parenterală care fluidifică și ea secrețiile bronșice. Tratamentul medical este reprezentat în primul rând de antibioterapie. Datorită ponderii dominante a bacteriilor anaerobe, tratamentul lor de elecție este reprezentat de penicilinoterapie, care are cea mai bună penetranță în țesutul patologic pulmonar, unde realizează 4-5 CMI (concentrații minime inhibitorii). De asemenea, are o toxicitate mică și un cost redus. Calea de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
se preferă o conduită „empirică” ce urmărește o acoperire largă a speciilor „neobișnuite” din sputa bronșiectaticilor: gram negativi, stafilococi, anaerobi. Alegerea antibioticelor poate fi ajutată de examenul microscopic al sputei care furnizează o orientare utilă asupra morfologiei și tinctorialității florei dominante din spută. A treia categorie de bolnavi o reprezintă cazurile grave, complicate, cu probleme de risc vital, cu pusee supurative, cu complicații pneumonice și bronhopneumonice, cu insuficiență respiratorie și decompensare cardiacă, la care se recomandă astăzi trecerea directă la antibioterapie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
afirmat cel mai mult în acest nou domeniu este incontestabil Steven G. Hayes, profesor la Departamentul de psihologie al Universității din Nevada din Statele Unite. Vom relua, mai departe, ideile esențiale ale criticilor pe care acesta le-a adus modelului cognitiv dominant în cadrul terapiilor cognitive și comportamentale. Hayes amintește că principiul întăririi se situează la interfața dintre acțiune și contextul său, reunind astfel variabile dependente (comportamentul) și variabile independente (contextul) într-o singură unitate. Atunci când clinicianul aplică conceptul pentru a schimba comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unele lucrări recente dezvoltă o a treia perspectivă, subliniind determinismul variabilelor contextuale asupra evenimentelor psihologice interne. Ele propun schimbarea nu a cognițiilor ci a funcției lor. Această perspectivă se inspiră din teoria contextualistă a cogniției, care se distanțează de abordarea dominantă care afirmă faptul că mecanismele cognitive interne sunt, în mod esențial, produse de către individ. Astfel, conceptul de „cogniție plasată” ia în considerație factorii de mediu în studiul proceselor mentale. Elaborarea strategiei terapeutice O terapie experimentală, individualizată și multifocală In spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu ritualuri de spălare, de exemplu). Un subiect este clasificat drept „spălător” dacă prezintă cel puțin 75% ritualuri de spălare. El este clasificat drept „verificator” dacă prezintă cel puțin 75% ritualuri de verificare. Terapia începe, în general, cu un ritual dominant, în cazul ritualurilor mixte (25% ritualuri de spălare, 40% ritualuri de verificare, 25% ritualuri de ruminare și 10% „altele”, de exemplu) apoi tratează principalele ritualuri pe rând. Durata ritualurilor (zece ore sau mai mult) și efectul obsesiilor asupra pacientului fac
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]