14,680 matches
-
a accepta în mod obligatoriu teoria multiplelor-lumi) este că această separare reprezintă un mecanism care face imposibilă asemenea percepții simultane. O variantă a experimentului Pisicii lui Schrödinger cunoscută ca sinuciderea cuantică a fost propusă de cosmologul Max Tegmark. Acesta examinează experimentul Pisicii lui Schrödinger din punctul de vedere al pisicii și argumentează că în acest mod se poate distinge între interpretarea Copenhaga și interpretarea multiple-lumi. Interpretarea Ansamblu stabilește că superpozițiile nu sunt nimic altceva decât subansambluri ale unui ansamblu statistic mai
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
în acest mod se poate distinge între interpretarea Copenhaga și interpretarea multiple-lumi. Interpretarea Ansamblu stabilește că superpozițiile nu sunt nimic altceva decât subansambluri ale unui ansamblu statistic mai mare. Dat fiind acest lucru, vectorul de stare nu se poate aplica experimentelor cu pisici individuale, ci doar statisticii multor experimente cu pisici similare. Susținătorii acestei interpretări afirmă că asta transformă paradoxul pisicii lui Schrödinger într-o falsă problemă. Acceptând această interpretare, se poate respinge ideea că un sistem fizic singular are de
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
Copenhaga și interpretarea multiple-lumi. Interpretarea Ansamblu stabilește că superpozițiile nu sunt nimic altceva decât subansambluri ale unui ansamblu statistic mai mare. Dat fiind acest lucru, vectorul de stare nu se poate aplica experimentelor cu pisici individuale, ci doar statisticii multor experimente cu pisici similare. Susținătorii acestei interpretări afirmă că asta transformă paradoxul pisicii lui Schrödinger într-o falsă problemă. Acceptând această interpretare, se poate respinge ideea că un sistem fizic singular are de fiecare dată o descriere matematică univocă. Conform cu teoria
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
anterioară, la infinit, predeterminarea fiecărei stări se va fi obținut în mod instantaneu în momentul zero al Big-Bangului. De aceea stările pisică-vie și pisică-moartă nu sunt determinate de către observator; ele au fost deja predeterminate în momentele inițiale ale universului. Acest experiment este unul pur teoretic și nu se cunoaște nici un caz în care să fi fost pus în practică. Efecte asemănătoare, oricum, au unele aplicații practice în calculul cuantic și criptografia cuantică. E posibil să se trimită o rază de lumină
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
cablului, se poate spune dacă a rămas in superpoziția stărilor sau a fost deja observat si apoi retransmis. În principiu, aceasta permite dezvoltarea unor sisteme de comunicații care nu pot fi spionate fără ca aceasta să se detecteze la destinație. Acest experiment poate fi un argument care să ilustreze faptul că "observarea" în interpretarea Copenhaga nu are nimic de-a face cu conștiența, în sensul că a o observare absolut involuntară va face ca statistica de la capătul firului să fie diferită. În
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
diferită. În calculul cuantic, fraza "starea pisicii" adesea se referă la o legătură specială a qubitilor unde quibitii sunt într-o superpoziție în care toate stările de 0 sunt egale cu toate stările de 1, formula 1 + formula 2. Cu toate că în acest experiment mental se vorbește despre doar "două" stări posibile (pisica-vie și pisica-moartă), în realitate pot exista un "număr imens" de stări posibile, atâta timp cât temperatura și starea de descompunere a pisicii depind de când și cum, la fel de mult ca și de dacă, mecanismul
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
de stări posibile, atâta timp cât temperatura și starea de descompunere a pisicii depind de când și cum, la fel de mult ca și de dacă, mecanismul a fost acționat, ca de altfel și de starea pisicii înainte de a muri. Într-o altă extensie a experimentului, fizicieni de marcă au mers până acolo încât au sugerat că observațiile astronomice ale materiei întunecate din univers în cursul anului 1998 au redus "speranța de viață" datorită scenariului determinat de pseudo-, cu toate că acesta este un punct de vedere controversat
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
mers până acolo încât au sugerat că observațiile astronomice ale materiei întunecate din univers în cursul anului 1998 au redus "speranța de viață" datorită scenariului determinat de pseudo-, cu toate că acesta este un punct de vedere controversat. O altă variantă a experimentului este Prietenul lui Wigner, în care se definesc doi observatori externi, primul care deschide și inspectează cutia și care apoi comunică observațiile sale unui al doilea observator. Problema care se naște aici este dacă: funcția de undă colapsează când primul
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
În epoca fizicii clasice, Newton și discipolii săi credeau că lumina este constituită din particule în vreme ce alții credeau că lumina este de fapt o serie de fronturi de undă care se propagă printr-un mediu anume. Încercând să descopere un experiment care să dovedească că una dintre cele două opinii este cea corectă, fizicienii au învățat că efectuând un experiment destinat să studieze frecvența luminii sau alte caracteristici "de undă" dovedesc natura sa ondulatorie și că efectuând un experiment destinat să
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
lumina este de fapt o serie de fronturi de undă care se propagă printr-un mediu anume. Încercând să descopere un experiment care să dovedească că una dintre cele două opinii este cea corectă, fizicienii au învățat că efectuând un experiment destinat să studieze frecvența luminii sau alte caracteristici "de undă" dovedesc natura sa ondulatorie și că efectuând un experiment destinat să studieze momentul său sau alte caracteristici ale particulelor dovedesc natura sa materială. Mai mult, obiecte de mărimea unui atom
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
descopere un experiment care să dovedească că una dintre cele două opinii este cea corectă, fizicienii au învățat că efectuând un experiment destinat să studieze frecvența luminii sau alte caracteristici "de undă" dovedesc natura sa ondulatorie și că efectuând un experiment destinat să studieze momentul său sau alte caracteristici ale particulelor dovedesc natura sa materială. Mai mult, obiecte de mărimea unui atom sau chiar unele molecute, și-au dovedit natura lor "de undă" atunci când experimentele au fost realizate într-un mod
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
sa ondulatorie și că efectuând un experiment destinat să studieze momentul său sau alte caracteristici ale particulelor dovedesc natura sa materială. Mai mult, obiecte de mărimea unui atom sau chiar unele molecute, și-au dovedit natura lor "de undă" atunci când experimentele au fost realizate într-un mod anume. Cei mai renumiți dintre fizicieni au avertizat că dacă va fi imaginată o explicație a mecanicii cuantice care să aibă sens, atunci acea explicație e foarte probabil să fie imperfectă. Primii cercetători erau
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
Huygens a explicat legile reflecției și refracției pe baza teoriei undelor. Sir Isaac Newton credea că lumina se compune din niște particule infinitezimale pe care el le-a denumit "corpusculi". În 1827 Thomas Young și Augustin Fresnel au efectuat câteva experimente asupra interferențelor care au arătat că o teorie prin care lumina este tratată ca și corpuscul este nepotrivită. Atunci în 1873 James Clerk Maxwell a demonstrat că făcând un circuit electric să oscileze este posibilă crearea de unde electromagnetice. Teoria sa
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
ceea ce azi denumim microunde — care sunt în esență radiație electromagnetică la o frecvență mai mică decât cea a luminii vizibile. Totul până la acel moment sugera că Newton a greșit cu totul atunci când a presupus că lumina e formată din corpusculi. Experimente ulterioare au arătat că un model bazat pe pachete de energie sau un model cuantic este necesar pentru a explica unele fenomene. Atunci când lumina lovește un conductor electric face ca electronii să se deplaseze din pozițiile lor originale. Fenomenul poate
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
oceanice la care doar cunoașterea intensității este suficientă pentru a prezice energia unei unde. În cazul luminii, frecvența e cea care pare să prezică energia. Era nevoie de ceva care să explice acest fenomen și să pună de acord rezultatele experimentelor care arătau că lumina are caracter corpuscular cu cele care arătau că are caracter de undă. Începutul real al mecanicii cuantice este considerat a fi dat de lucrările lui Max Planck din 1900. Albert Einstein și Niels Bohr au adus
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
deloc implicat, dar asta doar datorită faptului că a fost folosit un alt sistem de unități de măsură și acum, numeric, factorul de conversie folosit este 12.400. În 1897 a fost descoperită particula numită electron. Ca o interpretare a Experimentului Geiger-Marsden fizicienii au descoperit că materia este, în cea mai mare parte, spațiu gol. De îndată ce acest lucru a devenit clar, s-a emis ipoteza că entități încărcate cu sarcină negativă numite electroni înconjoară un nucleu atomic încărcat pozitiv. La început
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
enunțat principiul complementarității, care este o teoerie a perechilor, precum perechea particulă-undă sau perechea poziție-moment. Louis de Broglie a elaborat consecința matematică a acestor descoperiri. În mecanica cuantică, s-a descoperit că ceea ce denumim unde electromagnetice pot reacționa în anumite experimente ca și cum ar fi compuse din particule iar în altele ca și cum ele ar fi doar unde. S-a descoperit de asemenea că particulele subatomice pot uneori fi descrise ca particule iar alteori ca undă. Aceste descoperiri au condus la elaborarea teoriei
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
anumită valoare însă există posibilitatea ca acest lucru să schimbe alte valori deja măsurate. Deci trebuie folosit un număr mare de sisteme identice iar în fiecare trebuie efectuată o singură măsurătoare. Pentru a determina aceași caracteristică se efectueză mai multe experimente și se calculează media rezultatelor. Chiar și așa, nu se pot obține măsurători precise ale tuturor caracteristicilor unui sistem la un moment dat datorită incertitudinii cuantice. O determinare precisă a valorii unei caracteristici a unui sistem introduce o incertitudine asupra
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
cu matricea B nu este același lucru cu a înmulți matricea B cu matricea A. Simbolic, A×B în general nu este egal cu B×A. (Lucrul esențial în teoria cuantică este faptul că a devenit important dacă într-un experiment se măsoară mai întâi viteza și abia apoi poziția și invers.) Folosirea matricilor s-a dovedit a fi un mod convenabil de a organiza informația astfel arătând clar și ordinea în care calculele trebuie efectuate, reflectând simbolic rezultatele neașteptate obținute
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
, efectuat în 1928 de către Frederick Griffith, a fost unul dintre primele experimente care au sugerat că bacteriile sunt capabile să transfere informație genetică printr-un proces cunoscut sub numele de transformare. Griffith a utilizat două tulpini de "Pneumococcus" (care infectează șorecii), III-S, (netedă) și II-R. Bacteriile tulpinei III-S se acoperă
Experimentul lui Griffith () [Corola-website/Science/314176_a_315505]
-
III-S se acoperă cu o capsulă de polizaharide care le protejează de celulele sistemul imunitar al gazdei, având ca rezultat moartea acesteia prin septicemie, pe când bacteriile tulpinei II-R nu aucapsula protectoare și sunt distruse de sistemul imunitar. În acest experiment, bacteriile din tulpina III-S au fost omorâte de căldură, iar rămășițele lor au fost adăugate la o cultură de bacterii din tulpina II-R. Niciunele din cele două tulpini singure (bacteriile din tulpina III-S moarte și bacteriile din tulpina
Experimentul lui Griffith () [Corola-website/Science/314176_a_315505]
-
polizaharide. Echipate cu această genă, unele bacterii din fosta tulpină II-R au devenit protejate de sistemul imunitar al gazdei, ceea ce a dus la septicemie și moartea acesteia. Natura exactă a principiului transformării (și anume, ADN-ul) a fost verificată în experimentele Avery-McLeod-McCarty și Hershey-Chase.
Experimentul lui Griffith () [Corola-website/Science/314176_a_315505]
-
lui Darwin pentru a rezolva problemele ce apăreau în încercarea lor de a dezvolta o filosofie a științei derivată din fizica clasică. Această abordare pozitivistă pune accent pe un determinism strict și pe descoperirea de levi universal aplicabile, testabile prin intermediul experimentelor. Încercând să înțeleagă mai bine natura organismelor vii, biologii cu pregătire filosofică s-au concentrat pe natura duală a acestora. Pe de-o parte, avem programul genetic (păstrat în acizii nucleici), numit și genotip, iar pe de alta, avem corpul
Filozofia biologiei () [Corola-website/Science/314240_a_315569]
-
Nouă” a U.A.P. Filiala Bacău / 2009 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția I, Galeria Națională Muzeul de Artă din Cluj / 2009 - Expoziția “Scris, Semn, Simbol”, Galeria de artă contemporană Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău / 2009 - Expoziția “Experiment”, Galeriile “Alfa” Bacău / 2008 - Expoziția „Tradiție și Postmodernitate”, Galeriile de Artă Focșani, Galeria de artă contemporană a Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău / 2007 - Salonul Național de Sculptură Mică, Galeriile „Apollo” și „Artis” București, Muzeul de Artă Vizuală Galați / 2007 - Expoziția
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
Plastice "Lascăr Vorel", Piatra Neamț / 1997 - Expoziția "Unu x 6", Muzeul de Artă contemporană Centrul Internațional de Cultură „George Apostu” Bacău / 1996 - Expoziția de pictură, grafică și sculptură, Galeria „Filart” Bacău / 1995 - Expoziția „20 de artiști”, Galeria „Victoria” lași / 1994 - Expoziția "Experiment '94", Galeriile “Alfa” Bacău / 1994 - Salonul de primăvară, Galeria “Artă“ Bacău / 1993 - Expoziția filialei U.A.P. Bacău, Galeria “ Victoria “ Iași / 1993 - Salonul de primăvară, Galeria “Artă“ Bacău / 1992 - Salonul de primăvară, Galeria “Artă“ Bacău / 1992 - Expoziția pentru definitivări în U
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]