15,139 matches
-
doar” de transformat societatea într-o „comunitate de comunități” care nu ar repeta eroarea structurală a societății liberale (atomizarea), ci ar fi integrată și armonioasă. Trebuie, pe de altă parte, păstrate toate „cuceririle” societății liberale, cum ar fi puternicul antistatism, idealurile autonomiei, autoguvernării, liberei întreprinderi, drepturilor omului etc. Aceste împliniri liberale se cer temperate, îmblânzite, nu anulate. Liberalismul „cu față umană”, acesta este comunitarismul. Celelalte douăsprezece capitole ale cărții se ocupă, respectiv, de alte detalii ale utopiei comunitariste, după ce segmentul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
drepturilor specifice fără abolirea sau atingerea drepturilor universale (capitolul V); relansarea sărbătorilor publice ca școli ale virtuților civice, într-o perspectivă de o mișcătoare ingenuitate - de exemplu, fără apel la marile studii consacrate sărbătorii de antropologi și istorici (capitolul VI); idealul unei comunități care să aibă numai calitățile celor tradiționale, inclusiv o puternică presiune normativă, dar nici unul din defectele lor, între care sectarismul și represiunea privată (capitolul VII); normele sociale (capitolul IX); un dialog între comunitaristul Etzioni și un preopinent conservator
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nu e să obții un post universitar, ci să găsești mereu resurse suplimentare, probabil și fiindcă grupul de referință pentru măsurarea exterioară a succesului în carieră sunt les nouveaux riches). Ultima notație mă face sceptic în privința adoptării iminente a unui ideal comunitarist: simplitatea voluntară, trecerea de la consumul somptuar la moderație și chiar relativă frugalitate. 13. Vezi magistrala analiză a liberalismului american dată de Friedrich Jaeger în lucrarea citată. Pentru analiza comunitarismului, mergând până la controversele anilor ’90, vezi mai ales pp. 372-405
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tensiunea dintre acest foarte vechi document fondator, ale cărui integritate textuală și interpretare canonică au traversat secolele cu minime (deși esențiale) amendamente, și realitatea Statelor Unite este poate cea mai impresionantă dovadă că omul concret rezistă destul de bine celor mai nobile idealuri. Pentru o introducere în problematica utopismului american (în sens larg, incluzând, alături de experimentul utopic, ficțiunea și speculația teoretică), recomand, dintr-o gigantică bibliotecă, următoarele lucrări: Lyman T. Sargent, British and American Utopian Literature, 1516-1975: An Annotated Bibliography, G.K. Hall, Boston
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
paginile din care citez; Schumpeter îl acuzase primul că nu-și respectă intelectual preopinenții, Hayek se apără), Hayek are și o soluție: Dacă vrem să evităm o asemenea evoluție șcei care determină opinia publică pe lungi perioade sunt atrași de idealurile socialismului, n.m.ț, trebuie să fim în stare să oferim un nou program liberal care place imaginației. Trebuie să facem încă o dată din construirea unei societăți libere o aventură intelectuală, un fapt de curaj. Ceea ce ne lipsește e o utopie
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în comisia de pregătire a expozițiilor de la Londra (1851) și Paris (1855), cenzor (1851-1856) și director la Departamentul Cultului și Învățăturilor Publice (iulie 1856-ianuarie 1857). Momentul Unirii Principatelor îl găsește în tabăra separatiștilor, contrazicând parcă scrierile în care militase pentru idealul României unite. În izolarea orgolioasă, tot mai accentuată, a bătrâneții, se va fi resimțit de o tristețe frustrantă la omiterea sa din proaspăt înființata Societate Literară Română (1866), ulterior Academia Română. Spre sfârșitul vieții, la 81 de ani, mai pornește într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
tipărite, ca și în risipa publicistică, trimite la ideea originală a lui Gianbattista Vico, teoretizată în romantism, privind întâietatea poeziei ca expresie spontană de „simțire”, ca primă formă de creație a spiritului uman. Concepția subsumează eticismul luminilor, cultivând „virtutea” ca ideal și finalitate, crezului clasicist ce se revendică nu doar de la latinitatea horațiană, ci, în mod declarat, de la „modelul” poetic italian, suprem reper estetic, „imitat” tematic și prozodic. Marcând o diferențiere față de gustul vremii ce frecventa spiritul francez, A. introduce modele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
diferite în jocurile didactice. Activitățile organizate sub formă de joc didactic trebuie să se adreseze spontaneității mintale fără de care nu poate fi concepută creativitatea.,, Fără creativitate, spontaneitatea se scurge goală și sterilă și fără spontaneitate, creativitatea se limitează la un ideal fără eficacitate, fără viață’’.(Moreno) Matematica este știința gândirii exacte, precise, fără de care viitorul nu poate fi conceput. Cum putem cultiva creativitatea elevilor prin rezolvarea problemelor? Iată câteva posibilități: 1. Complicarea problemei prin introducerea de noi date sau prin modificarea
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93511]
-
pseudonimul devenit apoi celebru. Sub semnătura Redacțiunea, grifa scrisului arghezian se recunoaște chiar în cuvântul introductiv, A.B.C..., care se referă expres la o conducere colectivă a revistei, vorbind despre „prietenii grupați în direcțiunea ei”, cu privirile înălțate către același ideal. Preambulul nu asumă explicit un program, ci numai crezul autonomiei artei și veghea de „a călca pe cât se poate mai puțin strâmb cu ideea și cu condeiul” într-o lume literară care abundă în „publicațiuni cu firmă” nerespectată sau „prost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
făcute să „încurce condeiul ca un bumbac”, sunt contestate și se cer abolite în numele libertății senine de expresie: „Acest bumbac ce pare din depărtare nori încărcați cu belșug [...] ne-a lăsat loc să năzuim la aprinderea lui totală. E un ideal pentru toată viața; răbdarea și hotărârea sunt cu noi. Pentru ce orizontul atât de senin să fie spurcat, ci nu senin?” Fără o compartimentare pe rubrici, revista publică, în succesiune aleatorie, literatură și asigură, în primele patru numere, o secțiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
școlii lui Lechner din Austro-Ungaria, devreme ce primii aveau de adus împreună nu doar o diversitate debordantă de tipuri arhitecturale medievale (în cazul arhitecturii ortodoxe din Moldova și Valahia, bunăoară), ci și pentru că această diversitate provincială trebuia temperată în numele unor idealuri noi, cele ale unității și omogenității naționale și, pe cale de consecință, statale. Acestui efort inițial - soldat cu succese de stimă de felul Bufetului de la Șosea atâta timp cât edificiul rezultat se menținea cu eleganță înlăuntrul constrângerilor impuse de "mărimea absolută" (P.A.Michelis
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
priza la concret a celorlalte două studiul ar fi oferit numai epura unei creativități arhiartistice. Un poem sau altul, cutare sau cutare vers nu sunt socotite decât simple aspirante la posibilul model absolut, tinzând asimptotic spre tipul lor de „poezire” ideal. Pe lângă o atât de decisă orientare deductivă, mai este de reținut ipoteza conform căreia, din punctul de vedere al „realizării” (termenul trebuie înțeles drept un derivat de la „real”), între poezie și proză nu ar exista nici o diferență esențială. Un fir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
sovietic în beneficiul statului socialist. Filmul trebuie să îndeplinească patru cerințe : ideinost, angajarea în susținerea unei idei sau ideologii cu valoare social-politică ; narodnost, popularitate și accesibilitate pentru a fi receptat de popor ; klassovost, caracter de clasă, reflectat în lupta împotriva idealurilor, modului de viață și esteticii burgheze ; partiinost, alegerea acelor procedee de creație pe care le indică Partidul și respingerea celorlalte. În anii ’40, realismul socialist a degenerat în ceea ce s-a numit cultul personalității. Fie că era vorba de filme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din cartea de telefon, e o veleitară încântată de ea însăși și foarte obraznică. Actualmente, fără ocupație. Este o pisi avant la lettre. În filmul acesta nu se întâmplă decât lucruri mărunte, pasabile, futilități. N-avem țeluri înalte, n-avem idealuri. Se merge la bar, la petreceri și, obicei crunt burghez, la curse, la hipodromul încă nedesființat. Când se „muncește”, asta se întâmplă într- un domeniu „neserios”, filme publicitare „de artă” pentru Miliția circulație. Regizorul lor, Paul, prietenul Ruxandrei, nu e
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Suntem informați că deseori aveți o atitudine care nu cadrează”. Ani în șir, asemenea vorbe nu admiteau replică. În Casa dintre câmpuri ele apar în toată găunoșenia lor. Nici personajul pozitiv, inginerul Radu, nu e standard : nu vorbește de marile idealuri, nu e dedicat ideilor Partidului, nu are nici o invenție revoluționară, vrea doar să nu fie împiedicat să-și facă meseria și să nu se amestece nimeni în viața lui personală. În final, când potrivit schemei propagandistice stas se face dreptate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
influent și a pus multă iscusință în misiunile diplomatice pe care le-a avut de îndeplinit. I-a surâs, o clipă, gândul de a încerca să obțină tronul Țării Românești. După pacea de la Șiștov (1791), care îi spulberă speranțele că idealul unirii principatelor s-ar putea înfăptui curând, pleacă în Rusia, unde mai fusese și în tinerețe. I se acordă, prin grația împărătesei Ecaterina a II-a, gradul de colonel, iar după retragerea din armată este înnobilat cu titlul de cneaz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
scurte semiindependente, dau seama expresiv de dramele individuale ale unor deportați, zdrobiți ca ființe umane de condiția concentraționară. Autenticitatea mărturiei e dublată de autoanaliza minuțioasă, iar concluzia asociază o mizantropie temperată cu un optimism moderat. Comunist dezamăgit, dar rămas credincios idealului care l-a făcut să îmbrățișeze în tinerețe o ideologie cu efecte dezastruoase, G. e un memorialist incomod pentru cei dispuși să cosmetizeze unilateral (indiferent în ce direcție) istoria contemporană. SCRIERI: Masacrul, București, 1956; Eclipsa, București, 1997. Repere bibliografice: Savin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
a directorului său. Dar capitolul campaniilor revistei este mult mai amplu. Articolul Les Petits maîtres, semnat Polit, îi atacă pe Delavrancea, Vlahuță și C. Mille. În „Contemporanul”, față de care L. se găsea într-un total dezacord de poziție și de ideal estetic, sunt surprinse greșeli de istorie literară. În 1893 o notiță îl acuză de plagiat pe G. Coșbuc. Față de aproape toți scriitorii epocii, L., prin Macedonski, s-a aflat pe o poziție negativistă (explicabilă, în parte, prin eforturile de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
Ch. Richet, Yves Delage, M. Berthelot, Cl. Bernard, L.Pasteur etc. ... au admis că finalitatea vitală depășește limitele materiei și scapă înțelegerii umane. “Îndărătul Adevărului, Frumosului, Binelui, omenirea a simțit întotdeauna că există o realitate suverană, în care rezidă acest ideal, adică Dumnezeu, centrul și mintea misterioasă și inaccesibilă către care converge ordinea universală" scria chimistul Berthelot la 1866. Cu atât mai mult cei care studiau fenomenele vitale, indiferent în care din domeniile biologiei, ajungeau la aceeași concluzie atunci când își puneau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atât de delicat ca învățământul, piatră de temelie în formarea generațiilor care se succed. Trăsăturile caracteristice ale operei acestui mare savant și gânditor sunt spiritul creator, profunzimea gândirii și reflecția filosofică, toate străbătute de spiritul de adevăr și dreptate. Aceste idealuri le-a susținut cu un curaj ieșit din comun în perioada instalării regimului comunist în România, când bolșevizarea țării era scopul ocupantului sovietic, idealuri pentru care va plăti cu prețul vieții. Trei momente au semnat destinul tragic al acestui mare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spiritul creator, profunzimea gândirii și reflecția filosofică, toate străbătute de spiritul de adevăr și dreptate. Aceste idealuri le-a susținut cu un curaj ieșit din comun în perioada instalării regimului comunist în România, când bolșevizarea țării era scopul ocupantului sovietic, idealuri pentru care va plăti cu prețul vieții. Trei momente au semnat destinul tragic al acestui mare gânditor. Primul a fost la 15 ianuarie 145 cu ocazia deschiderii anului universitar 145-146 când susține public prelegerea ,,Substratul biologic al progresului” în care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trăirea creștină putea fi un delict de conștiință (perioada comunistă) - și nici chiar astăzi când libertatea de conștiință este garantată, acest spirit nu se regăsește în toată splendoarea lui de la începuturi. „Lipsa unei educații creștinespunea Paulescu - a dus la atrofierea idealului creștin pe care l-a avut spitalul la începuturile sale’’. Dar cine este bolnavul care se adresează spitalului? se întreabă Paulescu. El poate fi bun sau rău, bogat sau sărac, virtuos sau vicios, conațional sau străin, prieten sau inamic. Ajuns
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o superbă ilustrare: "Atâtea clăile de fire ștăngi!"55. Chei ale înălțării spiritului spre potențialul celest ("pajuri[le]"), figurând curbele generării spirituale continue, ori imagine ale trecerii între viață și moarte, formal și informal, sau, mai bine, "sublimare pentru un ideal 56 ("lacul"), în sfârșit, depozitar al cunoașterii, înțelepciunii ("Casă [Usher]")57, generând asociații cu corpul și spiritul uman, idee exemplificata, în povestirea poescă, de poemul "Palatul bântuit", ele leagă vizibilul (actualul), cu invizibilul (virtualul), printr-o serie de transformări / metamorfoze
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în puține cuvinte 59. [s.n.] Așa cum geometrul construiește, cu un număr mic de vorbe și simboluri, o reprezentare suficient de adecvată unei realități eterogena, tot așa poetul trebuie să evoce, în puține cuvinte, idei și emoții subtile. Multum în parvo! Idealul clasic, la care poetul român adera, pare-se, din convingere: Toate preferințele mele merg către formularea clară și melodioasa, catre construcția solidă a clasicilor 60. [s.n.] Nu numai că arta readuce în viața noastră actul temporal (opera), arătând-o, în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
adevăratul sens, ontologic, al termenului 56. Scrierea poemului nu are pentru Edgar Poe valoarea unui fenomen care să conducă la "descoperiri" autentice 57. Sceptic asupra puterii de comunicare a simbolului 58 el crede, asemenea lui Socrate, în dialogul platonician, ca "idealul" poate fi doar trăit, simțit, nu însă și văzut, de oamenii obișnuiți. Ion Barbu însă vrea, ca și Mallarmé, ori Rimbaud, tocmai acest lucru: accedere, prin mijlocirea Verbului, la Realitatea Ultima, nu doar o aparentă înșelătoare. Avem de a face
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]