15,241 matches
-
rezilienței, suprapunându-se în esență. Vom enunța câteva dintre definițiile rezilienței, mai mult sau mai puțin cunoscute în lumea specialiștilor. John Bowlby (1992), părintele teoriei atașamentului, care a preluat din fizică și a utilizat pentru prima dată figurativ termenul reziliență, insistând pe rolul atașamentului în construirea rezilienței, o definea ca: „resort moral, calitate a unei persoane care nu se lasă descurajată, nu se dă bătută”(apud Manciaux et al., 2001, p. 15). în mod firesc, conceptul de reziliență a fost preluat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
furtună" și "ruine", "naufragiu" și "incendiu"). În al doilea rând - și aici implicațiile sunt mult mai importante - e vorba de frazare. Geniul limbii franceze fusese conceput în secolul al XVI-lea în jurul ordinii naturale a cuvintelor în frază: s-a insistat atunci asupra ideii că uzul comun al francezei respectă o dispoziție firească a cuvintelor, în funcție de schema logică de succesiune subiect-verb-complement. Această reprezentare puternic ideologizată a sintaxei a contribuit atât la impunerea francezei ca limbă universală (pentru că fraza se articulează în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adică o expresie a geniului: "geniul limbii ebraice se găsește și în Noul și în Vechiul Testament, și geniul unei limbi nu se vede nicăieri mai bine decât în poezia sa, mai ales în poezia sa primitivă"48. De aceea Herder insistă asupra practicilor sociale care se răsfrâng în repetițiile poeziei după ce s-au reflectat în redundanțele limbii. În paralelism e la lucru o "natură", aceea a dialogului intim ("viața fraților când locuiesc împreună"), un tip aparte de sociabilitate, care se bazează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
da din mâini, de a umbla, de a rosti, prin care încearcă să se deosebească de toți ceilalți: conduita sa nu e rezultatul unui tip de activitate, ci a unei dorințe de se distinge. În al doilea rând, Heliade Rădulescu insistă asupra precarității materiale a activității creatoare. Profesia de scriitor nu e menită să asigure mijloace de trai: ...a fi cineva autor în secolul nostru nu e o meserie cu care să se hrănească. A defăima cineva pe un cizmar că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ecclesia, despre care se va vorbi mai jos, era o perfecție de societate ce nu mai făcea pe nimeni a regreta nici republica, nici democrația. Cenobiul mai târziu făcea să ajungă frăția până la traiul în comun"48. Puțin mai încolo insistă: "forma instituțiunilor noastre [este] forma unei ecclesie sau democrații compuse din mai multe democrații ce sunt județele, și satele și cenobiele"49. Ceea ce îl interesează e faptul că instituția religioasă a dezvoltat un model de conservare a independenței adaptat microcomunităților
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
monahale, și că e dispusă să garanteze "libertatea", chiar și unui individ, în cadrul unei largi rețele: "a uni individ cu individ, și cetate cu cetate, și popol cu popol, și nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element de reflecție contemporană, cu riscul de a decontextualiza afirmațiile lui Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
iluminist în fața cunoașterii raționale, ca o încercare de transformare a unor forțe ale dezvoltării economice, în care intrau pe lângă știința pozitivistă și expansiunea industrială, mașinismul, comerțul etc., în autorități morale. De aici dimensiunea de "cult laic" asupra căreia Paul Bénichou insistă în permanență. Ideologii saint-simonismului au căutat să transfere vechile prerogative ale religiei, de ghidare a oamenilor și a societății, asupra domeniului cunoașterii pozitive 73: raționalitatea trebuia să fie, din acest punct de vedere, mai mult decât o contribuție la cartografierea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost de mulți ani cea mai mare dorință a noastră" mărturisea Bolliac în 184510. De aceea călătoria în sine e constitutivă identificării obiectelor, de aceea toate relatările redau minuțios parcursul până în punctul descoperirii. În acest sens, Cezar Bolliac avea să insiste asupra semnificației unei hărți "trăite" a vestigiilor arheologice împrăștiate pe suprafața patriei, iar Alexandru Odobescu avea să sublinieze importanța mărturiilor celor care cunosc teritoriul și pot să descrie parcurgerea lui în căutarea descoperirilor. Sunt inginerii de hotar, învățătorii sătești sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scoaterea cărții din raft, cu mângâierea cotoarelor, cu parcurgerea din privire a cărților aranjate în bibliotecă. Al. Papiu-Ilarian, care a dat una dintre primele colecții de documente referitoare la trecutul țării sub numele Tesaurului de monumente și care în prefață insistă asupra nevoii de "a aduna aceste monumente rătăcitoare ale istoriei noastre" evocă de mai multe ori "colecțiunea mea" și documentele pe care le "posed"12: pentru el, în mod vizibil, procedura tehnică a editării se suprapune până la indistincție cu gestul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
47. Și astăzi ne vine greu să înțelegem adevărata amploare a acestui fenomen de receptivitate internațională. Este o situație extraordinară, care nu s-a repetat în istoria modernă a relațiilor dintre culturile literare periferice și centrale. Faptul că s-a insistat pe traducerea integrală a corpusurilor, faptul că a existat un paralelism perfect al publicațiilor din țară și din străinătate, faptul că actorii francezi ai acestui proces au pretins că se găsesc în intimitatea realităților românești: totul s-a întâmplat ca și cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac. Iertați-mă, domnilor, dacă, insistând asupra acestei comparări împrumutate din regnul vegetal voi adăugi că rolul arheologului este [...] de a culege împrejuru-i [al copacului] cu o pietoasă îngrijire, toate frunzele cele veștede, toate florile cele ofilite, toate poamele cele svântate și prin nimerita lor alipire
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trăi cum îi e plăcut lui Dumnezeu nu o supralicitare a moraliății laice prin asceză monahală, ci exclusiv îndeplinirea datoriilor laice, așa cum rezultă ele din poziția în viață a individului și care tocmai astfel devine Beruf (profesia sa)"4. Weber insistă asupra unui anume context din Noul Testament, care i-a permis lui Luther să opereze acest transfer al apelului divin asupra activităților mundane. Este fragmentul care evocă profesiile pe care le exercită indivizii în intervalul în care așteaptă mântuirea, ceea ce oamenii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
puțin talent) să geamă pentru toate aceste sporiuri, pentru că înaintea ei să strâmtorează neîncetat câmpul geniei, adevăratul om literat, petrecându-l cu ochi sigur, va vedea că rămân lui îndestule prilejuri de a înălța acolo câte un monument. * * * Vreau să insist asupra acestei prime figuri a angajamentului afectiv în literatură recurgând la un text clasic. Spinoza este cel care a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea sociabilității umane 25. Toate textele care mă interesează se găsesc în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doar că micile notițe biografice [nu] serveau la explicarea poeziilor, cum cere o rătăcire modernă a criticei literare, ci din contră, poeziile serveau la explicarea biografică a unei personalități atât de atrăgătoare 124. Inversiunea dintre biografie și operă asupra căreia insistă Maiorescu arată ce s-a schimbat în mod profund în economia vocației: chemarea, ceea ce îl mobilizează pe poet din interior, nu se mai reconstituie printr-o reflecție psihologică, ci printr-una critică. Textele ni se pun sub ochi pentru că în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
2016), apărută după încheierea cărții mele. La origine teză de doctorat, această cercetare beneficiază de experiența lui Ann Jefferson (cu care Jean-Alexandre Perras a colaborat în mai multe lucrări colective) și analizează utilizările genialității dintr-o perspectivă de poetică istorică, insistând asupra practicilor creatoare și productive făcute posibile prin asimilarea unui asemenea complex ideologic. 81 Michel Foucault, Arheologia cunoașterii (1966), traducere de Bogdan Ghiu, RAO, București, 2010, p. 60. 82 Jean-Marie Schaeffer, Adieu à l'esthétique, Paris, PUF, 2000; L'Expérience
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
am fost absolut lucid până la capăt. Și dacă au văzut că nici cu asta nu reușesc, adică să mă facă să recunosc ceea ce voiau ei, m-au bătut în continuare doi indivizi. C. I.: Le mai țineți minte numele? Eu insist asupra numelor pentru că și torționarii și securiștii au fost oameni în carne și oase, nu spectre, au fost în cea mai mare parte români de-ai noștri iar cei ce citesc aceste pagini trebuie să înțeleagă că răul nu a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost chemat la Ploiești tot în cadrul întreprinderii Energo Construcția, dar am ajuns în cele din urmă la București, la Termocentrala București-sud. Dar și aici am avut parte de presiuni din partea partidului, de la organizația de partid a sectorului 4 București care insistau să fiu dat afară ca fost deținut politic. Însă un șef de șantier, Mazurchievici mi-a spus că nu mă vor da afară, c-aveau nevoie de mine, dar că mă vor plăti din producție, ca dulgher. Așa că făceam în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trăit și au văzut, ca să-și poată edita cartea ori n-au vrut s-au n-au putut scrie din motive personale. V-am spus că am conceput la un moment dat scrierea acestor întâmplări prin care am trecut. Au insistat prietenii mei să scriu, ca să nu se piardă această experiență. Dar apoi m-am întrebat: "pe cine ar mai putea interesa viața cuiva care și-a trăit zilele acum 50 și ceva de ani?" Și m-am oprit. C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe acolo, ne-am înghesuit cu toții și ne-am dus pe strada Infanteriei nr. 6, că știam adresa rudei mamei. Lucica asta avea vreo 7 câini mari. N-am putut intra și cred că am stat vreo oră la poartă insistând și bătând. A ieșit în sfârșit Lucica, o femeie voinică, și ne-a întrebat ce-i cu noi. I-am explicat. Fata ei, care a fost profesoară, era pe atunci în ultimul an de liceu. Și ne-a zis fata
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
intreprinderii. Colonelul a ieșit la pensie și după el a venit un căpitan bețiv care a fost în întreprindere până în 1989 la Revoluție. C. I.: Dar locuință ați solicitat de la partid? Deși aceste aspecte par minore în comparație cu experiența deportării, eu insist totuși asupra lor pentru că regimul comunist controla în totalitate viața individului exact în chestiunile esențiale: locul de muncă, locuința, butelia, ideile vehiculate în viața publică. Bun, aceasta este cu atât mai mult valabil în cazul dumneavoastră, cu cât nu erați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
limbajul oltenesc - ăștia să știi că gata, mă arestează!" El s-a uitat în ochii mei și a văzut că eu m-am schimbat la față, că adică, am priceput. Între timp a venit și magazionerul meu, iar maiorul a insistat: "Hai să mergem!" Zic: "Tovarășul maior, îmi permiteți barem să dau cheile?" - că aveam multe magazii și un mănunchi mare de chei și de sigilii. Și-mi zice: "Nu, nu dai nicio cheie nimic, că vii înapoi! Cât este de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
rog. M. T. tot comanda Cazacioc și eu m-am enervat și am comandat muzicanților să cânte Deșteaptă-te române. Dar nu au vrut să cânte, se temeau. Eu, care aveam pe atunci salariu de vreo 500 de lei, am insistat și le-am dat aproape tot salariul. Mi-am dat seama apoi că, de fapt, plătindu-i pe muzicanți să-mi cânte Deșteaptă-te române, eu i-am plătit cu suma echivalentă pentru întreaga noapte de petrecere. Mi-am dat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
rând, urmărim individualizarea presei catolice și surprinderea modului de abordare a acestui gen de presă. În al doilea capitol am vizat într-o manieră mai descriptivă redarea tabloului general al presei catolice din România (în contextul social-politic din statul român), insistând pe prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași. Ultimul capitol al lucrării este dedicat identificării ideii centrale a dezvoltării presei catolice românești și anume surprinderea modalităților și a încercărilor de unificare a publicațiilor din România (menită să aducă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mijloacele de comunicare socială din cadrul Bisericii Catolice a fost, așadar, foarte puțin abordată după 1990 în România (în perioada comunistă acest subiect fiind practic inexistent), în doar câteva studii și articole punctuale realizate de clerici catolici, în care s-a insistat pe latura teologică a problemei; aici, cercetarea nu are un caracter științific; sunt mai degrabă eseuri, ce conțin reflecții asupra temei în cauză (aceste materiale sunt utile totuși pentru a demonstra substratul teologic al subiectului)7. În statele catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Franța, Germania, Austria etc.) există o bibliografie însemnată pe această temă, circumscrisă celor două mari direcții de cercetare: prima (și cea mai răspândită) a fost cea de realizare a unui inventar al publicațiilor catolice din aceste state fără a se insista pe rolul și locul lor în cadrul Biserii Catolice 8 și a doua direcție (actuală) se axează tocmai pe importanța acordată de Sfântul Scaun mijloacelor de comunicare, istoricul viziunii asupra acestora, funcțiile avute și misiunea presei în cadrul Bisericii 9. Pentru al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]