15,723 matches
-
München, p. 85 96. ISSN: 0342-0299. ISBN 3-495-45047-5. 4. Die rumänische Lexikalisierung von griechischen suneidesis, în vol. “Septième Congrès Internațional d’Etudes du Sud Est Européen (Thessalonique, 29 1 août 4 septembre). Communications”. Athenes, 1994, p. 163-166. 5. Slavon ou latin? Une réexamination du problème de la langue source des plus anciennes traductions roumaines du Psautier, în “Atti del XXI Congresso Internazionale di Linguistica e Filologia Romanza (Palermo 18-24 settembre 1995). Vol. VI, Sezione 8, Paradigmi interpretativi della cultură medievale”. A cură
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
AUI, tom. XL (1994), secț. e lingvistică, p. 23 38. 30. A fost păstrat numele împăratului Traian în tradiția populară romînească?, în “Convorbiri literare”, Iași, nr. 1, ianuarie 1999, p. 7. 31. Miron Costin și Laurentius Toppeltinus: între imitarea sintaxei latine și manierismul retoric, în AUI, tomul XLVI XLVII (2000 2001) — Omagiu profesorului Alexandru Andriescu, p. 85 102. 32. Câteva reflecții asupra statutului actual al cercetării filologice românești, în vol. Ofelia Ichim/ Florin Teodor Olariu, Identitatea limbii și literaturii române în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
2001. Universitatea Sorbona-Paris IV (1997 1999). Prelegeri 5. L’histoire de la langue roumaine. Leș débuts. La langue roumaine — langue române. Leș influences succesives (vieux slave, magyare, grecque, turque). Le raports du roumain avec leș langues de culture (le slavon, le latin, le grec). Le processus de modernisation de la langue roumaine 6. Le rôle de l‘Eglise dans la dynamique historique de la langue roumanie litteraire. Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanu, Chesarie de Râmnic, Veniamin Costachi 7. Moments et personalités importantes de la litterature roumaine
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Omnium gentium secundus conventus ovidianis studiis fovendis”, Constantă, 26 31 august 1980. 2. Die rumanische Lexikalisierung von griech. suneivdhsi", comunicare prezentată la Septième Congrès Internațional d'Etudes du Sud Est Européen, Thessalonique, 29 août 4 septembre 1994. 3. Slavon ou latin? Une rèexamination du problème de la langue source des plus anciennes traductions roumaines du Psautier, comunicare prezentată la al XXI lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanica, Palermo, 18 24 septembrie 1995. 4. Der Unterschied zwischen Sprache und Metasprache beim
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
prezentată la Conferința națională de filologie “Limba română azi”, Iași Chișinău, 28 31 august 1991. 17. Actualitatea logicii scolastice, comunicare prezentată în cadrul seminarului “Logică în orizontul postmodernității”, Iași, 25 octombrie 1991. 18. Miron Costin și Laurentius Toppeltinus: între imitarea sintaxei latine și manierismul retoric, comunicare prezentată în cadrul Colocviului “Miron Costin. 300 de ani de la moarte”, Iași Român, 22 23 noiembrie 1991. 19. “Pîinea noastră cea de toate zilele” — reflexe în tradiția românească, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Institutului de Filologie
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Neamț, 29-30 august, 2007. 39. Ortografierea numelui Iisus Hristos și implicațiile sale confesionale, conferința prezentată la Academia Română, București, în cadrul ciclului «Limba română și relațiile ei cu istoria românească», joi, 29 noiembrie 2007. 1. Sextus Propertius Carus, Elegii, traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 1, p. 1984, 1984, p. 16. 2. Aurelius Augustinus, Despre limbaj și educație (Confessiones. I, 13 23), traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 5 6, 1984, p.16. 3. Aurelius Augustinus, Poemul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
istoria românească», joi, 29 noiembrie 2007. 1. Sextus Propertius Carus, Elegii, traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 1, p. 1984, 1984, p. 16. 2. Aurelius Augustinus, Despre limbaj și educație (Confessiones. I, 13 23), traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 5 6, 1984, p.16. 3. Aurelius Augustinus, Poemul prieteniei (Confessiones, VII, 14), traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”. XVI, nr. 101 102, 1984, p. 16. 4. Aurelius Augustinus, Fragmente despre semne și
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1984, 1984, p. 16. 2. Aurelius Augustinus, Despre limbaj și educație (Confessiones. I, 13 23), traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 5 6, 1984, p.16. 3. Aurelius Augustinus, Poemul prieteniei (Confessiones, VII, 14), traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”. XVI, nr. 101 102, 1984, p. 16. 4. Aurelius Augustinus, Fragmente despre semne și limbaj, selecție, traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”, XVII, 107 108, 1985, p. 16. 5. Toma de Aquino, Despre fiind
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
5 6, 1984, p.16. 3. Aurelius Augustinus, Poemul prieteniei (Confessiones, VII, 14), traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”. XVI, nr. 101 102, 1984, p. 16. 4. Aurelius Augustinus, Fragmente despre semne și limbaj, selecție, traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”, XVII, 107 108, 1985, p. 16. 5. Toma de Aquino, Despre fiind și esență (De ente et essentia), traducere din limba latină, prezentare și note, în “Dialog”, XVIII (1986), decembrie 1986, p. 16. 6. Plotin,Despre
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
p. 16. 4. Aurelius Augustinus, Fragmente despre semne și limbaj, selecție, traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”, XVII, 107 108, 1985, p. 16. 5. Toma de Aquino, Despre fiind și esență (De ente et essentia), traducere din limba latină, prezentare și note, în “Dialog”, XVIII (1986), decembrie 1986, p. 16. 6. Plotin,Despre iubire (Enneades, III, v, 1 3), traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 4 5, 1987, p. 16. 7. William Ockham, Logica și limbaj
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
16. 5. Toma de Aquino, Despre fiind și esență (De ente et essentia), traducere din limba latină, prezentare și note, în “Dialog”, XVIII (1986), decembrie 1986, p. 16. 6. Plotin,Despre iubire (Enneades, III, v, 1 3), traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 4 5, 1987, p. 16. 7. William Ockham, Logica și limbaj (Summa logicae, 1,1), traducere din limba latină, prezentare și note, în OP, nr. 5 (118), 1989, p. 8. 8. Sfîntul Augustin, Invocație, Meditație
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
decembrie 1986, p. 16. 6. Plotin,Despre iubire (Enneades, III, v, 1 3), traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 4 5, 1987, p. 16. 7. William Ockham, Logica și limbaj (Summa logicae, 1,1), traducere din limba latină, prezentare și note, în OP, nr. 5 (118), 1989, p. 8. 8. Sfîntul Augustin, Invocație, Meditație asupra timpului (Confessiones, I, i, 1 — I, v, 6; XI, xiv, 17 — XI, xxii, 29), traducere din limba latină și prezentare, în “Convorbiri literare
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1,1), traducere din limba latină, prezentare și note, în OP, nr. 5 (118), 1989, p. 8. 8. Sfîntul Augustin, Invocație, Meditație asupra timpului (Confessiones, I, i, 1 — I, v, 6; XI, xiv, 17 — XI, xxii, 29), traducere din limba latină și prezentare, în “Convorbiri literare”, nr. 5 6 7, 1992, p. 4 5. 9. Toma de Aquino, Argumentele existenței lui Dumnezeu (Summa Theologiae, I, q. ÎI, a. 1 — I, q. ÎI, a. 3), traducere din limba latină și prezentare, în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
traducere din limba latină și prezentare, în “Convorbiri literare”, nr. 5 6 7, 1992, p. 4 5. 9. Toma de Aquino, Argumentele existenței lui Dumnezeu (Summa Theologiae, I, q. ÎI, a. 1 — I, q. ÎI, a. 3), traducere din limba latină și prezentare, în “Convorbiri literare”, nr. 3 (1993), p. 10 11. 10. H. G. Gadamer, Spune mi de ce clubul tău de tenis este cel mai bun, prezentare și traducere, în “Dacia Literară”, anul V (serie nouă), nr. 13 (2/1994), p.
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1530 1536), pîinea noastră cea de toate zilele (6 iulie 1994, orele 1530 1536 — partea I; 13 iulie 1994, orele 1530 1536 — partea a ÎI a; 28 iulie 1994, orele 1530 1536 — partea a III a), Elemente lexicale de origine latină dispărute din limba ( 9 august, 1994, orele 1530 1536 — partea I; 5 septembrie 1994, orele 1530 1536 — partea a ÎI a; 12 septembrie 1994, orele 1530 1536 — partea a III a), pronia (6 octombrie 1994, orele 1530 1536 — partea I
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
care face referință documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat și nu la vreun oraș. În acest caz „Brașov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea. 1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului din Budapesta și o fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care "Ștefan", regele Ungariei, aproba contractul dintre "„Chyel comes, filius Erwin de Calnuk”" și "„Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem”". Într-un alt
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
localităților Mikofalva și Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum și a altora, privind familia comiților din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Brașov sau la Țara Bârsei. 1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedește a fi primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă: "„Datum in Braso”", fiind emis de regele "Ladislau
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
la Moșia de la Văleni județul Fălciu, iar în 1837 pleacă la Viena unde moare în același an. Lasă prin testament toată averea sa (572 ha) în scopuri filantropice, printre care și deschiderea unei școli în care să se predea limba latină. Fratele său Neculai Roșca Codreanu a contribuit la înființarea primei școli de fete din Bârlad. Astfel ia naștere Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu”, deschiderea cursurilor având loc la 20 octombrie 1846; inaugurarea actualei clădiri s-a făcut la 27 aprilie
Gheorghe Roșca Codreanu () [Corola-website/Science/311167_a_312496]
-
Viața și opera" (1983). Publică mai multe ediții critice, volumele de "Poezii" (1970-1972) ale lui Eminescu fiind considerate ca o ediție de referință a operei poetului. Este autorul unei "Istorii a literaturii române" (1941), precum și al unor traduceri din limba latină: Lucrețiu, "Poemul naturii" (1933) , Vergiliu, "Eneida" (1956).
Dumitru Murărașu () [Corola-website/Science/311224_a_312553]
-
vechiul palat Jenina. Această a fost destinată turcilor din oraș, de riț Hanefit. Apropierea să de mare i-a adus supranumele de Moscheea pescuitului. Legenda spune că un prizonier creștin a întocmit planurile sale, ceea ce ar explica formă de cruce latină. Interiorul este decorat cu lambriuri de lemn și este ornat cu marmură de Italia .
Casbah () [Corola-website/Science/311178_a_312507]
-
slavona - proto-slavicul "něga" înseamnă "grijă" și sufixul "-ota / /-otina" înseamnă "acțiunea suferită sau efectuată" făcând astfel Negotin că "un loc de refugiu pentru vindecare", și orașul istoric fiind situat în mijlocul mlaștinilor ar sprijini ipoteza slavona. Există, de asemenea, ipoteza originii latine a numelui, ca loc de negustorie (în spaniolă "Negocios"), precum și faptul că Negotin este într-o regiune cu prezența unui semnificative minorități vlahe (români), la fel ca tizul sau Negotino în Macedonia, ar putea sugera că o astfel de opțiune
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
conferențiar la Catedra de Drept roman a Facultății de Drept din Oradea, post pe care s-a titularizat la 1 aprilie 1930. În anul universitar 1928-1929 a predat Drept roman, în 1929-1930 a predat Curs de civilizație și instituții juridice latine iar în anii universitari 1930-1931 și 1931-1932, din nou Drept roman. În 1934, Facultatea de Drept din Oradea s-a mutat la Cluj, unde și-a continuat cariera didactică și științifică, ca titular la Catedra de Drept Roman II din cadrul
Tiberiu Moșoiu () [Corola-website/Science/311818_a_313147]
-
prusiene. Tatăl a vrut ca fiul să-i urmeze calea și să devină medic, dar micul Peter se ocupa mai mult cu studierea naturii. Luând lecții de la profesorii săi particulari, la vârsta de 13 ani el știa limbile engleză, franceză, latină și greacă la perfecție și a început să frecventeze orele la Colegiul de Chirurgie din Berlin, unde a studiat anatomia, fiziologia, obstetrica, chirurgia și, paralel, botanica și zoologia. Își continuă studiile la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg (1758-1759) și la
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
rus și redenumită „limba carelă”, situație similară cu cea din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, unde limba română a fost redenumită în limba moldovenească și trecută la alfabetul chirilic. La sfârșitul anilor 80 ai secolului XX a fost elaborată o scriere latină pentru limba carelă.
Limba carelă () [Corola-website/Science/311831_a_313160]
-
Paul din Alep care afirma că „în mijlocul curții e un turn foarte înalt ce servește ca fanal pentru ceasornicul orașului” și în care cânta o „fanfară” orientală pentru plăcerea domnului. Spre mijlocului secolului al XVIII-lea se arată în manuscrisul latin de la Biblioteca Batthyaneum, că în acest turn se aflau închisorile. Pe la mijlocului secolului al XIX-lea, Turnul Chindiei a fost renovat, dar înainte de aceasta desenatorul francez Michel Bouquet a reușit să-l surprindă în anul 1840. Ultimele lucrări importante de
Turnul Chindiei () [Corola-website/Science/311833_a_313162]