14,435 matches
-
Ca urmare, în anul 1906 o comisie tehnică verifică crăpăturile apărute la ziduri și dispune consolidarea edificiului. După Primul Război Mondial, din cauza distrugerilor suferite în timpul luptelor, linia Ițcani-Suceava este dezafectată. Clădirea masivă a Liceului „Ștefan cel Mare” prezintă pe mijlocul laturii stradale o intrare boltită, care se continuă la etaj cu ferestre înalte boltite, mărginite de pilaștri ce dau o notă pronunțată de verticalitate. De asemenea, clădirea are ca elemente de decorație exterioară paramente de bosaje de tip rustic ce înconjoară
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
adevăr și nu de a acredita o minciună. Ei afirmă că respectiva placă de piatră ar fi fost scoasă din zidul bisericii cu prilejul reparației din 1803, când s-a amplasat o placă cu o inscripție nouă deasupra intrării de pe latura sudică. Ca argumente în favoarea vechimii acestei biserici sunt următoarele: Vorbind despre donarea Evangheliei în anul 1451 Bisericii armenești din Iași, prof. Dan Simonescu, specialist în literatură veche, sublinia următoarele: "Frații armeni Agopșa și Ariuț (Leul) nu puteau lua hotărârea de
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
a dat o notiță scrisă despre numărul mănăstirilor și bisericilor din Iași. Lista avea următorul cuprins: Biserica a suferit unele lucrări de reparații în anul 1782, după cum atestă o piatră cu o inscripție în limba armeană aflată în pridvorul de pe latura vestică. Dan Bădărău și Ioan Caproșu presupun că Biserica „Sf. Maria” a rămas o vreme părăsită după construirea celei de-a doua biserici armenești, ea ajungând la sfârșitul secolului al XVIII-lea într-o stare destul de rea, ceea ce a necesitat
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
de-a lungul a peste șase secole de existență. Biserica armenească „Sf. Maria” a fost refăcută din temelie în anul 1803, cu osteneala și cheltuiala întregii comunități. Cu acest prilej s-a amplasat în zid, deasupra ușii de intrare de pe latura sudică, o placă cu o inscripție în limba armeană. La rugămintea episcopului Melchisedec Ștefănescu, profesorul Sămărcaș a tradus astfel această inscripție: "Cu grația și cu mila lui Dumnezeu s-a fondat biserica Sfintei Născătoare de Dumnezeu din Iași prin epitropul
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
armenilor 844 și a Mântuitorului 1395. Și acum s-a reparat prin mâna pioșilor notabili, cu osteneala și cu cheltuiala poporului întreg, la anul 1252 și al Mântuitorului 1803". Pe o altă placă încastrată într-un perete din pridvorul de pe latura vestică se află următoarea inscripție: "Această sfântă biserică a fost reparată cu marele efort al lui [...] Hagi (Mahtesi) Hovhannes. În 1803". Biserica „Sf. Maria” a rămas singurul lăcaș de cult armenesc din Iași după ce Biserica „Sf. Grigore Luminătorul” a ars
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
armenească din Iași este construită din piatră și cărămidă confecționată manual. Planul bisericii este de forma unui trifoi, cu suprafața exterioară prevăzută cu asize pe orizontal. Ea are două turle zvelte (Pantocratorul și clopotnița) și două intrări separate (una pe latura vestică și alta pe cea sudică). Intrarea principală de pe latura sudică este monumentală, fiind încadrată de patru coloane cu capitelurile sculptate, iar cele două turle subțiri de piatră asigură eleganță și zveltețe întregului edificiu. În interior se remarcă amplitudinea bolților
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
manual. Planul bisericii este de forma unui trifoi, cu suprafața exterioară prevăzută cu asize pe orizontal. Ea are două turle zvelte (Pantocratorul și clopotnița) și două intrări separate (una pe latura vestică și alta pe cea sudică). Intrarea principală de pe latura sudică este monumentală, fiind încadrată de patru coloane cu capitelurile sculptate, iar cele două turle subțiri de piatră asigură eleganță și zveltețe întregului edificiu. În interior se remarcă amplitudinea bolților, sprijinite pe arce piezișe, care întăresc impresia de monumentalitate a
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
are planul dreptunghiular, cu lungimea considerabil mai lungă decât lățimea. Absida altarului, decroșată, este prevăzută cu două cămăruțe laterale, una în partea de nord, servind ca proscomidiar și alta în partea de sud, servind ca diaconicon. Forma poligonală, cu șapte laturi a absidei altarului conferă bisericii de lemn din Bărboși statutul de unicat printre bisericile de lemn din județul Mureș. Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
servind ca proscomidiar și alta în partea de sud, servind ca diaconicon. Forma poligonală, cu șapte laturi a absidei altarului conferă bisericii de lemn din Bărboși statutul de unicat printre bisericile de lemn din județul Mureș. Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei intrări fără uși și a unei balustrade. Atât pronaosul cât și naosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică, puțin retrasă spre interior
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
profundă și zbuciumată: Animus îmbrățișând-o pe Anima, în psihologia arhetipală a lui Gustav Jung. În seria sa cea mai recentă, Clarobscur, Petru Lucaci trece pragul unei descătușări mai apropiate de greutatea emoțională precedentă, printr-o experimentare mai detașată a laturii puternic expresive a „mareei negre”. Colajele sale făcute din fragmente de pictură, din gestualisme grafice și clișee fotografice în alb și negru, transpuse digital, evocă o senzualitate regăsită și o plăcere deosebită pentru compoziția dramatică în contrapunct. Posturile provocatoare ale
Petru Lucaci () [Corola-website/Science/317643_a_318972]
-
cu tușe de negru, în maniera lui Yves Klein, pun în valoare un melanj straniu de atracție și repulsie, de expresionism sumbru și de hedonism autosuficient. O dulce incitare senzuală își dă mâna cu un rest de mister, a cărui latură neliniștită vorbește despre și se adresează propriilor noastre angoase. Această lume a contrastelor, greoaie și poetice în același timp, nu este un simplu exercițiu virtuos de limbaj vizual, nu este nici o demonstrație pură de semiotică vizuală în jurul a ceea ce clarul
Petru Lucaci () [Corola-website/Science/317643_a_318972]
-
prelungire, poligonală, cu trei laturi. În secolul al XIX-lea edificiul a fost extins spre vest, prin adăugarea unui pronaos, peste care s-a ridicat o clopotniță scundă, cu foișor simplu și fleșă piramidală. Se remarcă și ancadramentul intrării, de pe latura sudică, bogat ornamentat, cu un chenar din cruci piezișe și trei chenare cu motivul dinte de lup precum și cu rozete. Merită menționat și iconostasul care este alcătuit din icoane realizate pe sticlă în anul 1830.
Biserica de lemn din Șoimuș () [Corola-website/Science/317690_a_319019]
-
va încerca să își schimbe cameră apelând la Sarah, însă mai tarziu va uita de această opțiune. Când Sora este obosită, Fool îi sugerează să facă un duș sau o baie; acest lucru relevă faptul că Fool are și o latură perversa, în ciuda măreției sale că Spirit al Scenei. Oricând încearcă să o șpioneze pe Sora sau prietenele ei la duș, Fool este prins de către Sora și ascuns într-un sertar, este legat cu o ață sau lansat pe distanțe lungi
Fool, Spiritul Scenei () [Corola-website/Science/317726_a_319055]
-
Documente datate 1441-1445 amintesc și de satul Budești, din comuna Pleșcuța, filie în care se află biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”. Potrivit tradiției biserica a fost construită în anul 1772, an ce a fost scris pe ușa de pe latura de sud. A fost reparată în 1897 și 1900. Pereții sunt din bârne groase de gorun asamblate în cununi orizontale prinse la colțuri în cheotori tip „coadă de rândunică”. Temelia este dintr-un șir de bolovani masivi. Învelitoarea din șindrilă
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
au vrut probabil să imite liniile curbe ale bisericilor de zid. Construcția- Bârnele groase ale pereților sunt de fapt „lodbe”, adică blăni cioplite în lemn de gorun prinse în cheotori „în cârlig”. În partea de sus a pereților, pe fiecare latură, câte două lodbe sunt prelungite în console. Pentru o mai mare stabilitate a pereților, pe verticală, blănile sunt străpunse cu cuie groase de lemn. În anul 1900 biserica a fost amplu renovată. Atunci a fost modificată și linia turnului, căruia
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
una dintre primele creații ale cineaștilor sovietici postbelici care își propuneau să abordeze problematica celei de a doua conflagrații mondiale dintr-o altă perspectivă. Cinematografia sovietică și, în general, cinematografiile europene cultivaseră până înspre mijlocul deceniului al șaselea cu precădere, latura eroică a războiului, în viziuni grandioase care puneau accentul pe distrugeri materiale (...), pe fapte de bravură deosebite, pe omagierea festivistă a victoriilor. Ca și Ciuhrai (în "Al 41-lea"), Kalatozov abordează războiul din perspectiva incidenței lui dureroase cu destinul oamenilor
Mihail Kalatozov () [Corola-website/Science/317770_a_319099]
-
7 m) și lățimea (6,2 m) bisericii diferind mult față de alte biserici. Semnele crestate pe stâlpii prispei vin să întărească părerea că edificiul a suferit diferite intervenții ce i-au modificat considerabil forma. Intrarea în biserică se face pe latura de sud unde sunt două întrări. O intrare ce duce în pronaos este străjuită de un frumos portal sculptat. Cea de-a doua intrare, mai recentă conduce vizitatorul direct în naosul bisericii. Portalul intrării în pronaos conține inscripții în limba
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
Episcopiei Hușilor, în casele din jurul bisericii așezându-se câțiva călugări care oficiau slujba dumnezeiască de toate zilele. Biserica a suportat lucrări de restaurare, consolidare și întreținere în anii 1854 și 1873. În 1875 a fost adăugat un mic pridvor pe latura sud-vestică. Lăcașul de cult a fost reparat radical și zugrăvit din nou în vara anului 1913, prin cheltuiala și osteneala moșierului Vasile Rusovici. El a împrejmuit lăcașul de cult cu gard. Între anii 1929-1948, într-o clădire din curtea bisericii
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
mai vechi tip de fibulă este în formă de arcuș de vioară, foarte asemănătoare unui ac de siguranță și ca formă și ca întrebuințare. Ulterior s-au dezvoltat tipuri noi de fibule, creatorii lor punând un accent mai mare pe latura lor ornamentală, ele având în continuare și un rol utilitar. Printre tipurile mai deosebite a existat "fibula pasmenterie", dar mai frecventă a fost "fibula în formă de ochelari", tipică pentru epoca Hallstatt B. Au existat și fibule romane cu corpul
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
spre est cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, prin intermediul unei prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din scânduri în timp ce naosul este acoperit de o boltă seminirculară. Absida altarului este acoperită de o boltă formată
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
IV și V), aici se închinau membrii breslelor dubălarilor și soponarilor din Iași. Dubălarii (numiți și tăbăcari) erau cei care se ocupau cu dubirea (tăbăcirea, argăsirea) pieilor de animale. La începutul secolului al XX-lea s-a adăugat bisericii pe latura de sud un pridvor având deasupra sa o clopotniță cu două etaje. După spusele lui N.A. Bogdan, ea funcționa în aceeași perioadă ca parohie fără filiale. Edificiul a fost grav afectat de cele două războaie mondiale și de cutremurele din
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
sunt reprezentate trei scene: coborârea din avion a raclei cu moaștele Apostolului Andrei, procesiunea cu moaștele având în frunte pe mitropoliții Nikodimos Vallindras al Patrasului și Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei și urcarea moaștelor în avion. La intrarea de pe latura vestică în pridvorul bisericii se află o Toacă de metal, de forma unei acolade stilizate, având la vârfuri două capete de dragoni cu gurile deschise. Pe fața toacei sunt imprimate în relief două stele, o torță și o ancoră, o
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
când un preot, Arie din Alexandria (250-336 d.Hr), a declarat că Isus nu este același cu Tatăl Sfânt, ci este doar o creatură a sa la fel ca orice om. Până la momentul acela, creștinii credeau ca Isus are o latură umană și o latură divină, dar Arie spunea că are doar o latură, umană nu și una divină. În anul 325 e.n., toți episcopii din toate cel 3 zone, și cei cinci patriarhi, împreună cu împăratul Constantin cel Mare, s-au
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
din Alexandria (250-336 d.Hr), a declarat că Isus nu este același cu Tatăl Sfânt, ci este doar o creatură a sa la fel ca orice om. Până la momentul acela, creștinii credeau ca Isus are o latură umană și o latură divină, dar Arie spunea că are doar o latură, umană nu și una divină. În anul 325 e.n., toți episcopii din toate cel 3 zone, și cei cinci patriarhi, împreună cu împăratul Constantin cel Mare, s-au întrunit în orașul Niceea
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
nu este același cu Tatăl Sfânt, ci este doar o creatură a sa la fel ca orice om. Până la momentul acela, creștinii credeau ca Isus are o latură umană și o latură divină, dar Arie spunea că are doar o latură, umană nu și una divină. În anul 325 e.n., toți episcopii din toate cel 3 zone, și cei cinci patriarhi, împreună cu împăratul Constantin cel Mare, s-au întrunit în orașul Niceea, formând Primul Sinod Ecumenic al Bisericii Creștine. Aici s-
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]