14,014 matches
-
mașinile pe care le vedeau. Citea copiilor în clasă nu numai basme și legende, ci și poezii, uneori de nivelul liceului, cum erau cele ale lui Möricke, Keller și Schiller. Urmărea să le dezvolte deprinderile de gândire îndeosebi prin predarea matematicii. Aici întâmpina cu deosebire rezistența celor leneși sau mai puțin dotați. Cea mai mare parte a timpului liber de după-masă și-o petrecea dând lecții particulare celor mai înzestrați și motivați elevi ai săi. Pe aceștia îi ajuta să rezolve
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu deosebire rezistența celor leneși sau mai puțin dotați. Cea mai mare parte a timpului liber de după-masă și-o petrecea dând lecții particulare celor mai înzestrați și motivați elevi ai săi. Pe aceștia îi ajuta să rezolve probleme de matematică de un nivel tot mai înalt de dificultate sau îi medita la limba latină. Cu ei cutreiera pădurile colectând plante și pietre, care erau apoi atent etichetate. La lăsarea întunericului le preda lecții elementare de astronomie. Când nu avea vizitatori
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unele greșeli punctuale din Tractatus, el nu l-a putut stimula în mișcările sale de gândire. Nici nu putea să o facă un autor care va scrie în ultimul său text, publicat postum sub titlul Philosophy: „Logica ajunge la tautologii, matematica la identități, filozofia la definiții.“ Chiar dacă era interesat de observațiile critice ale lui Ramsey, Wittgenstein acuza înclinația acestuia de a se concentra mai mult asupra unor elaborări tehnice în cadre date, pe care nu le supunea interogației. O însemnare despre
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
GÂNDITORUL SINGURATIC În primii ani după revenirea la Cambridge, Wittgenstein l-a cunoscut pe Francis Skinner, care i-a devenit în scurt timp tot atât de apropiat cum i-a fost pe vremuri David Pinsent. Skinner era un foarte promițător student în matematică, care ajunsese la Cambridge în anul 1930. Profesorii, colegii și familia lui erau convinși că va face o frumoasă carieră academică. Era un tânăr foarte timid, modest și deosebit de inteligent. Atrăgea în mod deosebit atenția prin nevinovăția lui copilărească, printr-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lucruri posibilă. Căci prima admite orice stare de lucruri posibilă, cealaltă nici una.“) S-a remarcat că unele din principalele rezultate ale Tractatus-ului sunt conținute în formulări a căror numerotare începe cu cifra 6. Aici se vorbește despre enunțuri ale logicii, matematicii, științelor naturii și ale filozofiei tradiționale. Doar enunțurile științelor naturii sunt propoziții. 130 GÂNDITORUL SINGURATIC Celelalte vor fi caracterizate drept enunțuri lipsite de sens sau drept nonsensuri. Deosebirea dintre enunțuri lipsite de sens - enunțuri ale logicii și matematicii - și nonsensuri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ale logicii, matematicii, științelor naturii și ale filozofiei tradiționale. Doar enunțurile științelor naturii sunt propoziții. 130 GÂNDITORUL SINGURATIC Celelalte vor fi caracterizate drept enunțuri lipsite de sens sau drept nonsensuri. Deosebirea dintre enunțuri lipsite de sens - enunțuri ale logicii și matematicii - și nonsensuri - enunțuri ale filozofilor - este exprimată astfel în 5.5303: „în treacăt fie spus, a afirma despre două lucruri că sunt identice este un nonsens, iar a spune despre un lucru că este identic cu sine nu spune nimic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un lucru că este identic cu sine nu spune nimic“. Acea evoluție a intereselor și preocupărilor lui Wittgenstein, care își găsește expresia finală în Tractatus, a fost prezentată de un comentator astfel: tânărul Wittgenstein a fost condus de la inginerie la matematică, de la matematică la logică, de la logică la limbaj și de la limbaj la ceea ce nu se poate spune.16 3. Fața mai vizibilă și fața mai puțin vizibilă a Tractatus-ului Cum putem însă determina dacă o expresie a limbajului care pretinde
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că este identic cu sine nu spune nimic“. Acea evoluție a intereselor și preocupărilor lui Wittgenstein, care își găsește expresia finală în Tractatus, a fost prezentată de un comentator astfel: tânărul Wittgenstein a fost condus de la inginerie la matematică, de la matematică la logică, de la logică la limbaj și de la limbaj la ceea ce nu se poate spune.16 3. Fața mai vizibilă și fața mai puțin vizibilă a Tractatus-ului Cum putem însă determina dacă o expresie a limbajului care pretinde că descrie
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
va înceta să fie un obiectiv care merită urmărit. Ca și Janik și Toulmin, Griffin subliniază cât de important este pentru o bună înțelegere a Tractatus-ului să nu uităm că tânărul Wittgenstein a ajuns la filozofie venind dinspre inginerie și matematică. O indicație că această înțelegere 162 GÂNDITORUL SINGURATIC a descrierii lumii prin propoziții a fost inspirată de reflecțiile lui Hertz și Boltzmann o constituie și sublinierea că pot fi construite diferite sisteme de descriere, diferite sisteme ale mecanicii (vezi 6
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și filozofia ca „activitate“. Cititorii care caută în Tractatus o „doctrină“ vor presupune că autorul propune un criteriu pe baza căruia pot fi definite și distinse propozițiile științelor de „propozițiile lipsite de sens“ (adică de conținut informativ) ale logicii și matematicii și de „nonsensurile“ care sunt „propozițiile filozofice“. Asemenea cititori au fost și admiratorii lui Wittgenstein din Cercul de la Viena. Ei credeau că Tractatus-ul conține, chiar dacă nu într-o formulare așa de explicită ca cea pe care și-o doreau, un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
apariția Tractatus-ului. Sugestia că Tractatus-ul ar fi fost Biblia Cercului de la Viena nu este lipsită de orice temei. Ceea ce a atras în mod deosebit atenția unora dintre membrii proeminenți ai grupului a fost caracterizarea dată în Tractatus adevărurilor logicii și matematicii, ca și prezentarea științei naturii drept paradigma cunoașterii. Aceștia au perceput lucrarea lui Wittgenstein drept o expresie fascinantă a unora din implicațiile filozofice ale operei logice a lui Frege și Russell. Trebuie să reținem însă din capul locului că nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mai este cea a Tractatus-ului. Iar notele luate la lecțiile din anul universitar 1931-1932 conțin alături de considerații cu privire la propoziție, semnificație, judecăți empirice și a priori, limbaj și realitate următoarea observație surprinzătoare: „Stau, oare, cuvinte ca «gramatică», «limbaj», «propoziție», «regulă», «calcul», «matematică», «logică» ș.a.m.d. pe un alt plan decât alte cuvinte? Aceste cuvinte sunt cele pe care le discutăm în filozofie, dar nu cuvinte ca «masă», «scaun» ș.a.m.d. Stau cuvintele de acest al doilea gen pe alt plan
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sunt unice, stau pe o treaptă diferită în raport cu altele, de exemplu, «cuvânt», EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 245 «propoziție», «lume». Și eu am crezut odată că anumite cuvinte pot fi distinse potrivit importanței lor filozofice: «gramatică», «logică», «matematică». Doresc să distrug această aparență a importanței lor.“ (Wittgenstein’s Lectures, p. 13.) 39 Ibidem, p. 29. 40 Ibidem, p. 31. 41 „Atunci când vorbește despre învățarea limbajului, Augustin vorbește numai despre modul cum anexăm lucrurilor nume sau înțelegem numele lucrurilor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la consacrarea standardelor de rigoare și claritate ce disting practica filozofică analitică, devenită dominantă în a doua jumătate a secolului trecut, cel puțin în țările de limbă engleză. Cercul extrem de restrâns al cititorilor scrierilor lui Russell consacrate fundamentelor logicii și matematicii contrastează puternic cu cel al numeroaselor sale lucrări despre subiecte de cel mai larg interes, pe care le discuta cu mult nerv și simț al umorului. (Ceea ce explică de ce lui Russell i s-a putut decerna și Premiul Nobel pentru
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o metodă mai răbdătoare și mai adecvată, cu toată acea precizie și certitudine pe care au atins-o cele mai înaintate științe.“4 Această metodă este metoda logic analitică. Noua dezvoltare a logicii, pe care a prilejuit-o cercetarea fundamentelor matematicii, oferă instrumente puternice pentru clarificări conceptuale, care au lipsit până atunci filozofilor. Cunoașterea filozofică pășește acum „pe drumul sigur al unei științe“ într un alt fel decât credea Kant, și aceasta deoarece pot fi distinse, pentru prima dată, în mod
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
filozofică, când este supusă analizei și purificării necesare, se dovedește fie că nu este în mod real filozofică, fie că este logică, în sensul în care folosim noi cuvântul“5. Logica oferă acum instrumentele adecvate ale cercetării filozofice, tot așa cum matematica a furnizat metodele de cercetare ale fizicii moderne 6. Modul în care fizica și-a restrâns domeniul cercetărilor la acele probleme care pot fi abordate și soluționate cu metode ce conduc la rezultate care întrunesc 322 GÂNDITORUL SINGURATIC consensul arată
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că elevul WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 323 său are o minte mai clară, mai creatoare și mai pasionată decât a lui.8 Atât timp cât discuțiile dintre Wittgenstein și Russell s-au învârtit aproape exclusiv în cercul problemelor de logică și fundamente ale matematicii, comunicarea dintre ei pare să fi fost deplină. Ei împărtășeau sentimentul că, împreună cu puținii bărbați care cultivaseră înaintea lor aceleași preocupări, au privilegiul unic de a cerceta o lume a formelor ideale, pure, eterne, pe deplin desprinsă de lumea comună
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ar fi potrivit să-și limiteze relațiile la sfera preocupărilor logico filozofice. Simțea că de Russell, ca persoană dependentă de succes într-o societate rafinată, nu îl mai leagă nimic. Dar continua să creadă că în clarificarea fundamentelor logicii și matematicii le mai stă în față o muncă orientată spre obiective comune. Wittgenstein continua să vadă în Russell cea mai bună minte implicată în asemenea cercetări și spera din suflet că o bună comunicare asupra muncii lor în filozofie va putea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aș face-o.“10 Așteptând cu speranță și nerăbdare discuțiile asupra manuscrisului, Wittgenstein nu bănuia că ele nu vor fi favorizate de dezvoltări mai recente ale ideilor fostului său profesor. Într adevăr, o lucrare de introducere în ceea ce numea „filozofia matematică“ și lecțiile despre atomismul logic, produse de către Russell în anii războiului, marcau o evoluție a gândirii sale filozofice într-o direcție în multe privințe opusă pozițiilor Tractatus-ului. Russell susținea bunăoară că lumea reală este obiectul de studiu al logicii în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
importantă și la progresul cunoașterii științifice. Russell menționa drept obiectiv al cercetării filozofice stabilirea, cu ajutorul noilor tehnici logice, a numărului minim de noțiuni nedefinite și de enunțuri de bază din care pot fi derivate toate celelalte noțiuni și enunțuri ale matematicii și ale științelor naturii. La rândul său, Carnap susținea că noua filozofie trebuie să se concentreze asupra analizei logice a limbajului științei.71a Se credea, totodată, că, prin reorientarea care îi este imprimată în acest fel, filozofia devine capabilă să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
așa, cineva poate încerca în zadar să-și însușească o mișcare a gândirii. Ea nu-i va deveni niciodată familiară.“89 NOTE 1 Iată o remarcă autobiografică semnificativă, cuprinsă în articolul său „Atomismul logic“ (1924): „Am ajuns la filozofie prin matematică sau, mai bine zis, prin dorința de a găsi un temei pentru credința în adevărul matematicii.“ WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 371 2 Vezi Bryan Magee, „The Philosophy of Bertrand Russell“, în Modern British Philosophy, Secker and Warburg, London, 1971, p. 143
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
va deveni niciodată familiară.“89 NOTE 1 Iată o remarcă autobiografică semnificativă, cuprinsă în articolul său „Atomismul logic“ (1924): „Am ajuns la filozofie prin matematică sau, mai bine zis, prin dorința de a găsi un temei pentru credința în adevărul matematicii.“ WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 371 2 Vezi Bryan Magee, „The Philosophy of Bertrand Russell“, în Modern British Philosophy, Secker and Warburg, London, 1971, p. 143. 3 Vezi B. Russell, History of Western Philosophy, Routledge, London and New York, 2004, p. 744 (trad
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
înainte este totodată, argumentează Irina Mavrodin, și un poietician al uimirii. Autorul Dialecticii spiritului științific modern (ediția românească apare în 1986 la Editura Științifică și Enciclopedică), Gaston Bachelard vine spre critica și teoria literară dinspre științele exacte, este licențiat în matematici, profesor de fizică și chimie. Într-un capitol din cartea amintită, supraraționalismul, pornind de la o aserțiune a lui Dostoievschi: Rațiunea cunoaște numai ceea ce a reușit să învețe", susține necesitatea unei revoluții spirituale care să oblige rațiunea să-și depășească încremenirea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
revanșa la ironia lui, cum recunoaște: Dacă am perseverat, este c-am prins gust de acest joc. Într-un dialog cu I. Valerian, publicat pe 5 februarie 1927 în "Viața literară", afirmă că se situează mai mult ca practicant al matematicilor și prea puțin ca poet, și numai atît cît poezia amintește de geometrie. Deși, în aparență cei doi termeni par a fi contradictorii, chiar în evidentă opoziție, Ion Barbu vedea în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Lovinescu sînt un bun exemplu; aducînd, în două ședințe consecutive, explicații asupra aceleiași poezii, cum era de așteptat ele nu coincideau, fără a fi contradictorii, aveau puține puncte comune, și totul spre disperarea excelentului critic. "Un poet prevăzut cu oarecare matematici (ca în acest caz, n.n.) poate da nu una, nu două ci un mare număr de explicații unei poezii (atenție!, n.n.) mai ascunse" (I.B.). Conștient de infinitatea explicațiilor posibile ce le poate provoca poezia, se cuvine, spune poetul-matematician, ca preferința
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]