15,766 matches
-
adică 30-40 de mii de lei, ș.a.m.d. Mai adaogă exploatarea muncitorilor, socotelile la învoeli, ș.c.l. 13 Octomvrie Crahul Coca Miclescu. Omul acesta a fost prefect supt un guvern oarecare. A avut afaceri de tot felul. Are moșii pe care le-a cultivat ori nu le-a cultivat. Ca orice proprietar, a făcut și datorii. Afacerile nu i-au mers tocmai bine. În iarna anului 1908 a cheltuit 160 sau 180 de mii de lei cu femeile ușoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întinerește și înflorește iar odată cu natura. VI. Cum a început Niță cu Marghioala viață nouă și gospodărie nouă la Câmp. COOPERATIVE Vremea cooperativelor. "Unde-i unul nu-i putere." Sătenii se adună și se întovărășesc ca să cumpere ori să arendeze moșii. Doi scriitori se întovărășesc ca să alcătuiască un A. Mirea. Patru se întovărășesc ca să facă o "Cumpănă"16. Nici cei doi, nici acești patru nu arendează moșie, nu câștigă în întreprinderea lor: asta-i singura deosebire, dacă nu asemănare, cu cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de prin școlile Sorocei și a ținut un sfat prietinesc cu ei în grădina publică într-un colț, ș-atuncea le-a vorbit el de România, de trecut, de istoria noastră și de faptele voevozilor vechi... 26 Iulie. Eri la moș Ștefan Romașcanu care trăiește cu mătușa Zamfira într-o căsuță curată la malul Nistrului. Ei au fost de mult, acu 45 de ani, prin România, la Giurgiu, București și Iași, după moștenire. Și încă și acuma, după aproape jumătate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Romașcanu care trăiește cu mătușa Zamfira într-o căsuță curată la malul Nistrului. Ei au fost de mult, acu 45 de ani, prin România, la Giurgiu, București și Iași, după moștenire. Și încă și acuma, după aproape jumătate de veac, moș Ștefan are păreri de rău după o ocă de vin care costa 20 de bani la Ieși, care era strașnic de bun și pe care n-a avut vreme, atunci, să-l bee din pricina trenului... În noaptea de 25 spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să vă dau și gratuite, dar am vrut să vă protejez împotriva cucoanelor dv." Se cunoaște: Ciobanul după glugă Stăpânul după slugă După voce cântărețul După pinteni călărețul, După mână tăbăcarul, După urechi măgarul. Vremea după vânt, Omul după cuvânt. Moș Tonea, care are ca studii o clasă și jumătate de gimnaziu, povestește cu multe amănunte, ce năcazuri și nostimade i s-au petrecut când a dat bacaloriatul. O ghitară care se găsește prin casă, pe care toți ai lui o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amândoi în odăița răcoroasă. Eu îi privesc cu gravitate bucuria stăvilită. Sunt cam bănuitor, cam nedumerit, totuși e vădit și logic că surtucul a fost călcat. Legătura cu adevărul s-a făcut cu mult mai târziu.7 Într-un rând moș Vasile, ori moș Ion, unul din acești frați ai mamei, mi-au făcut un biciu de cânepă, de care am fost foarte fericit puțină vreme. Peste o jumătate de ceas ori un ceas biciul a dispărut și n-am știut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
răcoroasă. Eu îi privesc cu gravitate bucuria stăvilită. Sunt cam bănuitor, cam nedumerit, totuși e vădit și logic că surtucul a fost călcat. Legătura cu adevărul s-a făcut cu mult mai târziu.7 Într-un rând moș Vasile, ori moș Ion, unul din acești frați ai mamei, mi-au făcut un biciu de cânepă, de care am fost foarte fericit puțină vreme. Peste o jumătate de ceas ori un ceas biciul a dispărut și n-am știut ce s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mult mai târziu când amintirea s-a fixat pe deplin, am văzut că-i rupsesem coada. Și ca să nu observe ai mei jucăria abia făcută și stricată, am ascuns biciul subt un dulap. Și l-am uitat acolo. Bunicul Tincuței, moș Ion Andrușcă, țăran cuminte și trăind tihnit la țară, primește o telegramă de la nepoți. O telegramă vestind un lucru neînsemnat: că mama nepoților (fiica bătrânilor) nu poate veni de sărbătorile de iarnă la țară dintr-o pricină oarecare. Această telegramă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Movilă cu dosul și closetele la mare și la lac! Marea la Constanța. Bat valuri, și vin din larg cu horbotă albă de ghiare mărunte. Brătescu Voinești. Comunicare 1 Iunie. Nicolae Pescaru din Znagov Dobroșești. Știe acest farmec dela un moș bătrân, Dumitrache Țulea, mort demult. Neculai Cercu Cotoi Gheorghe Nucuță Raluca Fănica viermi de matasă. Cum strigă cu glasuri joase și normale pe lac și s-aude cine știe unde. Farmecul Sub o piatră mare-nvoaltă, Șade-un bou negru, urnit, Din bărbie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o figură năcăjită, chinuită și îmbătrânită. Parcă ar fi și epileptic ori alcoolic. Profesia telegrafist. Mi se pare prost îmbrăcat pentru asemenea slujbă. Wagner a fost achitat, ș-a plâns după verdict. Într-al doilea proces apar țărani dela Ceplenița. Moș Ion Ursu se sfădea dela o palmă de loc a gardului, cu Gheorghe Sava. Și-ntr-un rând venind bat, cumpănindu-se pe cal, a ieșit cu pușca la Sava, care lucra la gard. N-a tras cu pușca până ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
huia și făcea propagandă" zice Fuior. Sava cere despăgubiri, nu vra să se împace. I-a și tras o bataie cu prilejul acela moșneagului de l-a făcut să zacă o lună. L-a pisat și i-a rupt oasele. Moșul pe care l-aducea cuminte iapa acasă când era cu chef e achitat. 28 Fevruarie 926. Zavod campament pescăresc în Dobrogea. Bordei în pământ, cârlige care stau întinse la soare, ca să li se usuce șferile. cuhar = bucatar Vataman de păscari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ne costă milioane Ci bătând fii lui Arpad. (Ionescu tipograful) Pământ mormânt Pavimentul, monumentum dovezi de viață îmbielșugată, ordonată și civilizată odinioară. harșaua calului jugu-dracului crengi îngemănate bizar în pădure. Începutul istoriei cu iapa cea cuminte care duce acasă pe moșul cel bețiv. Vreau să vă spun niște istorii ciudate pe care nu le știe nimeni și pe care și eu cu mare mirare le-am aflat din întâmplare, niște istorii tainice, pe care oamenii de rând cu greu le vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oct. D 1 Ian. D 6 nov. 8 Ian. 13 " 10 Ian. Marți 20 " D 15 27 " D 4 Dech 11 27 Marți 18 Sf. Ștefan 25 J. a ascultat cu liniște și l. aminte visată lungă istorisire a lui moș Ilie Alapiu. data Când s-a întors Ionuț dela Sfântu Munte și dela Brăila cu barbă (r.t.) de nu l-a mai cunoscut nimene. Ș-a zâmbit iar măria-sa când l-a văzut. (r.t.) Și a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sava Blându covici lunei mai; primă Pascu Iosip a Soficăi Ștefu Cernat vara în munte Goian p. Chilia Ghiță Platum Ciocârlie e în toiu. Stanciu Grigorașcu Jora Mârza p. Cetatea Albă Herman, chelar Zbierea Jurju vornic de arie Lazăr Pitărel Moșul cu sicriul Nechifor Căliman 1465 a murit Doamna Evdochia Domnul e văduv până la 1472 1408 a fost executat Petru Aron Îndată, la începtul anului 70 toamna sfințirea Putnei 3 sept. Ștefan e în al 12-lea an al domniei Chiajna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ce întreabă lumea când se informează de cineva? După asta poți cunoaște caracterul fiecărui popor. Spaniolii: E un grande? Germanii: E doctor? Franțujii: E bine cu primul ministru? Olandezii: Câți bani are? Englezii: Ce fel de om e? Muscalii: Câte moșii și câți servi? Moldo-Valahii: Ce slujbă și cât îi pică? *1 Când vicleanul izbândește toată lumea îl firitisește. *1 Bețivul nu face rău că bea, ci că umblă pe drumuri și printre oameni. *1 Pe scenă, amanții discută infinit, fel și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nu era rău. Pâine, lapte, carne, unt, legume, fructe li se puneau toate la picioare. N-aveau nevoie de nimic într-ale vieții zilnice. Ne mai trebuie încălțăminte și îmbrăcăminte, a observat babușca. Ce ne facem? Să vedem, a răspuns moșul. S-a înfățișat la tinerii conducători. Le-a spus ce dorește. Să se ducă la târg cu baba să cumpere de unele și de altele. Nimic mai ușor. Vechiul președinte beneficia de rânduiala comunistă. Tot ce-i trebuie va avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vechiul președinte beneficia de rânduiala comunistă. Tot ce-i trebuie va avea. Iată aftomobil pentru drum, șofer cuminte și trei mii de ruble pentru cumpărături. Veseli, bătrânii se duc la târg. Intră în magazine; cumpără o păreche de cisme pentru moș; cumpără două broboade pentru bătrână. Mai una, mai alta iar se întorc și mai cumpără din ce cumpăraseră întăi, ca să nu mai umble în fiecare lună cu aftomobilul la târg. Au cheltuit o mie de ruble. La întoarcere bătrânul s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
primejduiască omul, că-i om de omenie... El nu vra să știe, nici nu mai ese din casă, șede cu pușca încărcată ș-așteaptă pe cei care-or veni cu legea-n mână să-l zvârlă pe drumuri... Apoi uite, moșule, pământul nu-l poate pierde. Dacă moare bătrânul vânzarea se poate strica. Hei, domnule, zice moșneagul dând din cap cu neîncredere, eu știu ce-a mai fi? A muri moșneagul când a da Dumnezeu, da' pân-atunci?... Și pe urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
voievod, i-au dat sprijinul lor. În Țara de Jos, tânărului Ștefan, care nu avea mai mult de 22 de ani, i s-au alăturat Șendrea, portarul Sucevii, împreună cu fratele său Ivanco, și alte rude ale viitorului domn care aveau moșii în ținuturile din sudul Moldovei. Cu ajutorul călăreților din Țara de Jos, oastea lui Ștefan s-a ridicat la 5000-6000 oameni, cifră deloc neglijabilă pentru vremea respectivă. Evenimentele s-au desfășurat cu mare repeziciune. Petru Aron a trebuit să părăsească Suceava
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandrel. Acestuia i se alătura pe pământul Moldovei o parte dintre boierii moldoveni, partizanii lui Alexandru. Bogdan s-a retras spre sudul țării, unde putea să găsească sprijin temeinic la boierii Țării de Jos și la neamurile sale, ce stăpâneau moșii în aceste părți. Polonii au folosit întreg anotimpul verii pentru a se deplasa pe îndelete de la Hotin până la apa Prutului, cam la înălțimea Hușilor. Le era teamă să treacă dincolo de Prut, unde-i așteptau dealurile înalte, cu codrii de nepătruns
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Borzești, din ținutul Bacăului. Nu avem suficiente informații ca să verificăm tradiția, dar din câte se pot deduce pe baza documentelor rămase din secolul al XV-lea, se pare că tatăl lui Ștefan și o parte din neamul lui își aveau moșii în Țara de Jos, în apropiere de Borzești și în jurul Nicoreștilor. Sprijinul pe care Ștefan îl găsește la boierii din Sudul Moldovei, în momentul în care venea să cucerească scaunul în care domnise și tatăl său, ar fi o dovadă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au existat două puncte de vedere. Unul, formulat de Dimitrie Cantemir și împărtășit de unii istorici, cu nuanțările de rigoare, potrivit căruia toată țara, Moldova, “a fost patrimoniul unui singur domn”. Domnul a fost cel care i-a dăruit cu moșii pe boierii noștri. Ceea ce înseamnă că domeniul feudal (boieresc) s-ar fi format prin acordarea unui feud (domeniu) vasalilor săi, așa cum s-a întâmplat în apusul Europei. În anaforaua, pe care boierii moldoveni au alcătuit-o în 1817, se arăta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feud (domeniu) vasalilor săi, așa cum s-a întâmplat în apusul Europei. În anaforaua, pe care boierii moldoveni au alcătuit-o în 1817, se arăta că atunci când a venit Dragoș în țară, “pământul era locuit și moșiile au fost stăpânite din moși și strămoși”. Cercetând documentele de la sfârștul secolului al XIV-lea și din secolul al XV-lea reiese limpede că moșiile, mare parte dintre ele, erau constituite atunci când a avut loc întemeierea. Domnii care s-au perindat pe scaunul Moldovei au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-au păstrat doar nouă privilegii, iar opt dintre acestea reprezintă întărirea stăpânirii unei moșii și numai într-un singur caz un boier cumpără cinci sate. Sunt opt privilegii referitoare la stăpânirea a trei sate, toate privilegii de întărire. Pentru moșii de două sate sunt nouă privilegii, într-un caz este vorba de o cumpărătură, iar în opt cazuri se întărește stăpânirea moșiei. Chiar și când este vorba de un sat, din 27 de privilegii, 19 reprezintă întărirea unei moșii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cerut de Poartă și încep luptele pentru apărarea liniei Dunării în fața ofensivei otomane. Și în răstimpul de care ne ocupăm, cel mai mare număr de privilegii, 72, se referă la proprietăți de un sat sau mai mici de un sat. Moșii cumpărate sunt în număr de 54, întărirea unei moșii se face prin 32 de privilegii, iar două sunt danii. Statistica nu poate să dezvăluie unele realități. De exemplu, potrivit statisticii, între 1473-1488 nu se cumpără și nu se întărește stăpânirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]