14,353 matches
-
a fost numele dat Uzbekistanului cât timp a fost parte a Uniunii Sovietice. În 1924, frontierele teritoriilor din Asia Centrală au fost schimbate de-a lungul granițelor etnice determinate de Comisarul Poporului pentru Naționalități I. V. Stalin, la ordinul lui Lenin. RSSA Turkestan, Republica Populară Buharan și Republica Populară Horezmian au fost desființate, iar teritoriale au fost împărțite în cinci republici sovietice separate, una dintre ele fiind RSS Uzbekă. În anul următor, RSS Uzbekă
Republica Sovietică Socialistă Uzbekă () [Corola-website/Science/303796_a_305125]
-
fost și cel dintâi premier Faizullah Hojaev. În timpul celui de-al doilea război mondial, numeroase unități industriale au fost mutate din zona primejduită din vestului Uniunii Sovietice în RSS Uzbekă. Un mare număr de ruși, ucrainieni și persoane de alte naționalități au fost strămutați odată cu instalațiile și fabricile mutate, ceea ce a dus la schimbarea compoziției etnice a republicii. Compoziția etnică a Uzbekistanului a fost și mai mult modificată în urma politicii staliniste de deportare a unor întregi etnii suspectate colaboraționism cu puterile
Republica Sovietică Socialistă Uzbekă () [Corola-website/Science/303796_a_305125]
-
rezistența și neîncrederea conservatorilor din cadrul sistemului comunist sovietic. Reformele au eliberat anumite forțe și mișcări la apariția cărora Gorbaciov nu se așteptase. În mod special a fost vorba de creșterea naționalismului în acele părți ale Uniunii Sovietice în care alte naționalități decât rușii erau majoritare. În rândurile liderilor sovietici au apărut temeri că unele dintre republicile unionale, sau chiar toate, aveau să părăsească statul federal. După negocieri anevoioase, republicile au căzut de acord asupra termenilor unui nou tratat unional, care le-
Tentativa sovietică de lovitură de stat din 1991 () [Corola-website/Science/303807_a_305136]
-
legislativ al Sovietului Suprem. Adoptările amendamentelor la Constituție au fost în același mod acte legislative ale organului legislativ suprem. Amendamentele aveau nevoie pentru aprobare votul a două treimi a delegaților din Sovietul Deputaților Poporului. Ele puteau fi inițiate de Sovietul Naționalităților, de Sovietului Suprem, (care acționa prin comisiile și comitetele sale), de Prezidiul sau de președintele Sovietului Suprem, de Comitetul Constituțional de Supraveghere, de Consiliul de Miniștri, de Sovietul Controlului Poporului, de Curtea Supremă, Procuratură și șeful Arbitrajului de Stat. În
Constituția Uniunii Sovietice din 1977 () [Corola-website/Science/303834_a_305163]
-
murit în Clinica Universitară a dr. Iuliu Hațieganu pe 2 februarie 1948, fiind înmormântata la Cimitirul din Cluj, parcela ÎI B, numărul 1550. În anii ’70, taxele pentru “prelungirea concesiunii locului” nefiind plătite, în acest loc este înmormântat un bărbat de naționalitate maghiară, osemintele presupuse a fi ale Smarandei Brăescu fiind înhumate lângă acesta. La intervenția asociațiilor de parașutiști, autoritățile locale au cerut „dovezi” pentru a susține exhumarea osemintelor, în vederea „reabilitării eroinei românce”,... În lipsa unor dovezi certe, situația rămâne la nivel de
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
23 noiembrie 1990. Un comitet de experți a început lucrul la textul amănunțit al tratatului pe 1 ianuarie 1991. Doar nouă din cele 15 republici și-au trimis reprezentanții în acest comitet. Proiectul de tratat a fost aprobat de Sovietul Naționalităților pe 6 martie și a fost trimis Sovietelor Supreme ale republicilor în vederea aprobării. La nivelul republicilor, proiectul a fost respins, datorită divergențelor cu Moscova în ceea ce privește distribuția puterilor între guvernele republicane și cel unional. Gorbaciov a încercat să obțină sprijin popular
Noul tratat unional () [Corola-website/Science/303863_a_305192]
-
unor republici federale viabile (așa cum erau la timpul respectiv, Statele Unite ale Americii, respectiv Mexic și Brazilia, care au imitat modelul american), pe care o numește "Statele Unite ale Austriei Mari". Conceptul presupunea înființarea a 15 provincii autonome (state), constituite pe principiul naționalității, respectând frontierele etnice, beneficiind de o largă autonomie internă, după modelul elvețian sau american. Era prevăzută, de asemenea, o întărire considerabila a executivului central și folosirea sistematică a limbii germane în administrație și ca limbă oficială. Una din consecințele cele
Aurel Popovici () [Corola-website/Science/303871_a_305200]
-
1848). Pe drumul său prin Ardeal, Iscovescu a desenat mai multe peisaje de prin satele transilvănene Predeal, Turnu Roșu, Sfântul Gheorghe, Sighișoara, Sibiu și Deva. La Muzeul Brukenthal din Sibiu s-a păstrat o litografie care poartă numele de "Apărătorii naționalității române în Transilvania 1848 - 1849" (în limba franceză: "Les Defenseurs de la nationalite roumaine en Transilvanie, 1848 - 1849"). Lucrarea a fost multiplicată și răspândită în tot perimetrul românesc. Ea cuprinde desenele lui Iscovescu împreună cu cinci portrete de prefecți: Ion Buteanu (sus
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Constantin Roman, Alexandru Bătrâneanu și Vasile Moldovan. Chenarul a fost reprezentat înflorat cu vrejuri frumos împletiți care lasă pe orizontală să se întrevadă șase desene care înfățișează peisaje din cele șase localități menționate mai sus (vezi capitolul Controverse, incertitudini - Apărătorii naționalității române în Transilvania). Efigia eroului transilvănean este de mici dimensiuni și prezintă mici modificări ale izvodului iconografic cunoscut în sensul că, personajul a fost desenat într-o poziție aproape similară cu portretul în ulei, diferența făcând-o poziția cotului sprijită
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
militară din Ardeal în acel moment și a amintit de desenele pe care Iscovescu le-ar fi făcut în drumul său spre Țara Moților. A indicat conform desenelor localitățile prin care a trecut și care se regăsesc pe litografia "Apărătorii naționalității române în Transilvania 1848 - 1849": Deva, Sibiu, Turnu Roșu, Predeal, cu mențiunea că nu știe ce ar fi căutat Iscovescu prin Predeal. Referitor la alte misiuni ale lui Iscovescu în perioada revoluționară, Ionel Jianu a mai pomenit o ipoteză privitoare
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
o legătură cu aceștia, argumente în acest sens fiind scrisorile lui Bălcescu în care este pomenit adesea numele lui Biscianovschi, care era pe atunci reprezentantul sârbilor din imperiul austriac pe lângă guvernul revoluționar maghiar. Nicoale Bălcescu a încercat să unească toate naționalitățile "oprimate" și ca urmare, a spus Ionel Jianu, a vrut să câștige simpatia sârbească și de aceea l-a trimis pe Iscovescu la Semlin, pentru a picta portretele căpeteniilor de acolo. Jianu nu a adus nicio sursă care să susțină
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
pe mormântul artistului, nimeni nu a specificat dacă monumentul mai există și în ziua de astăzi sau până în ce an a existat și nici dacă informația certificată de către toți cu privire la ziua decesului are ca sursă tocmai acest monument. Litografia "Apărătorii naționalității române în Transilvania 1848 - 1849" conține pe chenarul cu vrejuri frumos împletite șase desene înfățișând peisaje ale locurilor pe unde a trecut artistul în periplul său transilvănean. Localitățile în care a desenat Barbu Iscovescu nu au fost identificate cu certitudine
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
legii mai sus-menționate. Legea securității interne McCarran din 1950 a fost numită "singura lege importantă a epocii mccarthy-iste". Valoarea ei practică a fost foarte scăzută, limitându-se la hărțuirea legală a suspecților. În 1952, a fost votată Legea emigrației și naționalității, sau Legea McCarran-Walter. Această lege permitea autorităților să deporteze emigranții sau cetățenii naturalizați implicați în acte subversive, ca și să interzică intrarea în țară a persoanelor suspectate de apartenență la organizații comuniste. Este dificil de estimat numărul victimelor inocente ale
McCarthism () [Corola-website/Science/303968_a_305297]
-
la o republică federativă democratică compusă de autonomii naționalo-teritoriale". "2.Libertatea de exprimare, de credință, de presă, de ședința, de demonstrație garantate de stat și afirmate prin Constituția." "3.Egalitatea în fața de legea tuturor cetățeni, fără distincția de religie, de naționalitate, de sex, de viziunile politice; lichidarea sistemului de pașaport și afirmarea dreptului de dislocare oamenilor atât în cadrul statului, cât și peste hotare fără permise speciale." "4.Stabilirea 8 ore de muncă pe zi pentru toți funcționari și muncitori." "5.Împărțirea
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
Norma de reprezentare era de un deputat pentru 300.000 de locuitori. Până la epoca glasnostului și până la alegerile din 1989, numai comuniștii puteau să-și depună candidaturile pentru alegeri. reprezenta interesele tuturor cetățenilor țării, indiferent de apartenența națională, spre deosebire de Sovietul Naționalităților. Sovietul Uniunii avea aceleași drepturi și competențe ca și Sovietul Naționalităților, inclusiv aceleași drepturi la inițiativă legislativă. Sovietul Uniunii alegea un președinte, care conducea sesiunile camerei, cei patru vicepreședinți și comisiile permanente.
Sovietul Uniunii () [Corola-website/Science/304104_a_305433]
-
locuitori. Până la epoca glasnostului și până la alegerile din 1989, numai comuniștii puteau să-și depună candidaturile pentru alegeri. reprezenta interesele tuturor cetățenilor țării, indiferent de apartenența națională, spre deosebire de Sovietul Naționalităților. Sovietul Uniunii avea aceleași drepturi și competențe ca și Sovietul Naționalităților, inclusiv aceleași drepturi la inițiativă legislativă. Sovietul Uniunii alegea un președinte, care conducea sesiunile camerei, cei patru vicepreședinți și comisiile permanente.
Sovietul Uniunii () [Corola-website/Science/304104_a_305433]
-
partidului se proclamă „pa-sivismul”, aceasta însemnând ca partidul să se abțină de a participa la lup-ta electorală inegală din Austro-Ungaria, dar să continue lupta po-li-ti-că națională. La 22 martie 1869 partidul este interzis de autorități, întrucât, potrivit prevederilor legii naționalităților, singura națiune existentă în Ungaria era cea maghiară, nici o naționalitate neavând dreptul să se constituie într-un „partid național”. Momentul cel mai important din activitatea națională a fost înaintarea în anul 1892 a "Memorandului", redactat de Iuliu Coroianu către împăratul
Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania () [Corola-website/Science/304100_a_305429]
-
abțină de a participa la lup-ta electorală inegală din Austro-Ungaria, dar să continue lupta po-li-ti-că națională. La 22 martie 1869 partidul este interzis de autorități, întrucât, potrivit prevederilor legii naționalităților, singura națiune existentă în Ungaria era cea maghiară, nici o naționalitate neavând dreptul să se constituie într-un „partid național”. Momentul cel mai important din activitatea națională a fost înaintarea în anul 1892 a "Memorandului", redactat de Iuliu Coroianu către împăratul Austro-Ungariei, Francisc Iosif. Ca urmare a acestui fapt întregul comitet
Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania () [Corola-website/Science/304100_a_305429]
-
fugă din Polonia înfrântă de invaziile conjugate germano - sovietică. Creatorul și sufletul conceptului Prometeian [scria Charaszkiewicz] a fost mareșalul Piłsudski, care, încă din 1904, într-un memorandum către guvernul japonez, sublinia nevoia de angajare în lupta împotriva Rusiei a numeroaselor naționalități neruse, care trăiau în bazinele mărilor Baltică, Neagră și Caspică și accentua că națiunea poloneză, datorită istoriei sale și poziției fără compromis [față de cele trei imperii care împărțiseră Polonia la sfârșitul secolului al XIX-lea], trebuia ca în acea luptă
Prometeism () [Corola-website/Science/304089_a_305418]
-
mișcării "Wallenrodiste," scoasă le iveală de procesul lui Vela Ibrahimov, care a fost condamnat la moarte de justiția sovietică. De asemenea, judecarea lui Sultan Galiev, un fost colaborator al lui Stalin pe vrema când acesta din urmă era comisar al naționalităților, a dat la iveală metodele folosite de tătarii din Kazan și Turkestan în lupta cu guvernul central sovietic. A fost dusă o campanie pentru stimularea printre grupurile emigranției căzăcești a mișcărilor separatiste. În perioada prometeistă a apărut și o mișcare
Prometeism () [Corola-website/Science/304089_a_305418]
-
înfrântă total la Bătălia de la cotul Donului, soldată cu mii de morți. În legătură cu aceasta, primul ministru ungar Miklós Kállay a spus, la 23 februarie 1943: "Slavă Domnului că pierderile Armatei Ungare nu au afectat prea mult substanța națiunii maghiare, pentru că naționalitățile nemaghiare au pierdut mai multe vieți." Evreii vorbitori de limba maghiară au fost deportați de un grup "kommando" condus de Adolf Eichmann după ocuparea Ungariei, la 19 martie 1944 de către Germania (vezi Istoria Ungariei). După eliberarea de către Armata Roșie a
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
Poloniei. Unul din motivele pentru care a fost aleasă această localitate îl constituie faptul că era un nod de cale ferată foarte dezvoltat, având 44 de linii paralele, ceea ce facilita transportul unui atât de mare număr de evrei și alte naționalități din întreaga Europă. După cotropirea Poloniei, armata germană a preluat, sub conducerea ei, cazărmile orașului Oswiecim, transformându-l în cel mai mare complex de lagăre al perioadei naziste. Din vara anului 1940, Auschwitz a fost declarat lagăr model și pus
Lagărul de concentrare Auschwitz () [Corola-website/Science/304173_a_305502]
-
Federația Rusă este împărțită în 88 de (entități constituente), din care 21 sunt republici. Grupurile etnice indigene ale republicilor sunt cunoscute că "naționalități titulare". Ca urmare a mai multor decenii, (în unele cazuri secole), de migrație internă în Imperiul Rus și mai apoi în Uniunea Sovietică, multe dintre aceste naționalități nu mai sunt majoritare în populația republicilor. Republicile diferă de celelalte prin aceea
Republicile Rusiei () [Corola-website/Science/304191_a_305520]
-
din care 21 sunt republici. Grupurile etnice indigene ale republicilor sunt cunoscute că "naționalități titulare". Ca urmare a mai multor decenii, (în unele cazuri secole), de migrație internă în Imperiul Rus și mai apoi în Uniunea Sovietică, multe dintre aceste naționalități nu mai sunt majoritare în populația republicilor. Republicile diferă de celelalte prin aceea că ele au dreptul să-și stabilească propria lor limba oficială (art.68 al Constituției Federației Ruse) și au propria lor constituție. Alte subiecte federale, așa cum sunt
Republicile Rusiei () [Corola-website/Science/304191_a_305520]
-
Președintele Rusiei, dar candidatul prezidențial trebuie acceptat de parlamentul republican. În câteva republici există mișcări secesioniste, dar acestea nu sunt foarte puternice. Totuși există un sprijin puternic pentru ideile secesioniste printre , , si in mod special printre . Dorinței de independență a naționalităților titulare i se opune deseori atitudinea altor grupuri etnice trăitoare în republicile titulare. Ca urmare a , în această republică mai locuiesc doar puțini etnici nececeni. Republicile autonome erau în mod oficial un tip de unitate nominală constituenta din cadrul RSFS Ruse
Republicile Rusiei () [Corola-website/Science/304191_a_305520]