14,044 matches
-
ei întotdeauna strategii raționale? Cum iau negociatorii deciziile? Ce strategii ar putea fi folosite pentru a crește probabilitatea înțelegerii dintre părți? Chiar simpla formulare a acestor întrebări sugerează deplasarea centrului de greutate de pe structural (oarecum static, dat sau predeterminat) pe procesual (dinamic, în continuă mișcare, restructurare și evoluție), de pe aspectele normative pe cele descriptive. Instalarea noii perspective de abordare a negocierii a fost facilitată de schimbarea modului de concepere a deciziei: în loc ca aceasta să fie considerată ca expresie a raționalității
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care reprezintă, practic, oferta de deschidere a unei părți către cealaltă); punctul-țintă (scopul real pentru o înțelegere finală); punctul de rezistență (este cel după care o parte nu mai face concesii). Undeva la mijloc se amplasează zona potențială de târguire. Procesual, negocierea se derulează după o anumită schemă. La început, fiecare parte descrie punctul inițial de ofertă pentru fiecare item/revendicare/solicitare din agenda ei. Sunt de reținut cel puțin două aspecte: punctele inițiale de ofertă pot fi reale sau false
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să surprindă impactul pe care șocul ce apare între timpul vieții și tipul de muncă, între timpul uman și timpul trăit, pe de o parte, și timpul cronologic pe de altă parte îl are asupra personalității umane, bufeele delirante, puseele procesuale paranoide care apar, de cele mai multe ori, ca rezultat al dezorganizării reperelor temporale; abordările cognitiviste se conturează pe surprinderea efectelor de natură patologică ce pot apărea atunci când subiectul execută simultan activități multiple (de exemplu, să răspundă motor la un sunet grav
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de tip statistic, corelațional. Ea este descrisă ca „structurală” și „cantitativă”, statică, de tip cauză-efect, corelație sau interacțiune de tip statistic între două variabile, chiar dacă această relație este mediată de o a treia. Ea nu poate explica aproape deloc complexitatea procesuală a stresului, chiar dacă nu minimalizează rolul variabilelor moderatoare în explicarea stresului lor, nu reușește să surprindă mecanismele care stau la baza interacțiunii între stresori și efectele produse de ei. Deși cu limite, noua paradigmă a fost aplicată în cercetările organizaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vedere. 3.2.2. Modele specifice ale burnout-ului Prezentăm în continuare, în ordinea strict cronologică a aparițiiei lor, trei modele explicativ-interpretative ale burnout-ului, cele mai influente și devenite puncte de referință, atât în conceptualizarea, cât și în măsurarea burnout-ului. Modelul procesual (Cherniss, 1980) Este unul dintre primele modele teoretice propuse pentru explicarea burnout-ului, de aceea relativ simplul și suficient de general. Cherniss (1980), recurgând la analiza calitativă a întreținerilor aprofundate cu debutanți într-o gamă largă a profesiunilor de „ajutor” (avocați
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
MERGEFORMAT În urma descrierii procesulității respective, Cherniss a ajuns la definirea burnout-ului ca # proces în care un profesionist precedent angajat se dezangajează de munca sa ca răspuns la stresul sau la tensiunea resimțite (Cherniss, 1980, p. 18). # Marele merit al modelului procesual propus de Cherniss constă nu doar în prioritatea lui, el fiind, după cum am arătat, primul, ci și în aceea de a fi subliniat dinamica, evoluția în timp a burnout-ului. Totodată, i se aduc și o serie de reproșuri: numărul mic
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
87). Modelul tridimensional (Maslach, Jackson, 1981; Leiter, Maslach, 1988). Este cel mai cunoscut model, cel mai pertinent și mai bine fundamentat teoretic, conceptual și metodologic. El este concomitent un model structural, deoarece precizează componentele/dimensiunile structurale ale burnout-ului, dar și procesual, pentru că insistă asupra desfășurării și evoluției în timp a burnout-ului. Autorii postulează existența a trei dimensiuni esențial-definitorii ale burnout-ului: epuizarea emoțională (ca dimensiune afectiv-motivațională); depersonalizarea (ca dimensiune interpersonal-evaluativă); reducerea implicării personale (ca dimensiune cognitivă, autoevaluativă). Ne-am referit la aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și încheindu-se cu reducerea implicării personale. Se sugerează deci „curgerea” secvențială a burnout-ului, în care o secvență o declanșează pe următoarea (vezi figura 17.5). SHAPE \* MERGEFORMAT Ceea ce trebuie specificat este faptul că nu componenta structurală și nici desfășurarea procesuală a burnout-ului au generat o serie de controverse, ci mai ales natura relațiilor dintre dimensiuni. Inițial, atât Maslach și Jackson (1981), cât și Leiter și Maslach (1988) au presupus că între cele trei dimensiuni există relații directe, depersonalizarea mediind relația
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în atingerea acestora; construirea unei imagini de sine exagerate, supradimensionate, ca mecanism protector, de apărare în posibile condiții de eșec. Workaholism-ul nu apare brusc și nici nu rămâne modificat pentru o perioadă determinată de timp. Dimpotrivă, el are o desfășurare procesuală, se instalează treptat, are perioade de debut, de creștere și accentuare, cu efecte din ce în ce mai neplăcute. Cei care s-au referit la dinamica workaholism-ului (Kanai, Wakabayashi, Fling, 1996; Oates, 1971; Sprankle, Ebel, 1987; Castro, 2004) arată că aceasta parcurge următoarele etape
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai actuale tendințe de abordare teoretică și practică a mobbing-ului. Din multitudinea acestor probleme referitoare la mobbing, ne propunem să ne oprim în continuare doar asupra unora, și anume: evoluție, cauze, efecte și măsuri ameliorative. 5.2. Dinamica mobbing-ului Caracterul procesual al mobbing-ului este evident - el nu se instalează și nici nu dispare dintr-o dată. Dimpotrivă, parcurge faze de pregătire, de evoluție lentă sau precipitată, de maturizare și acțiune persistentă. Evoluția în timp a mobbing-ului a fost concepută de Leymannn în
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fenomenului economic, inclusiv a celui monetar, găsim la fiziocrați, în principal în Tabloul economic al lui Francois Quesnay, ce formalizează în mod inteligent principalele interdependențe dintre actorii vieții economice, într-un model al reproducției, primul model de echilibru economic di-namic, procesual. Savant eminent și medic de curte (1694-1774), la Quesnay regăsim și analogiile dintre sistemul economic și corpul uman, dintre viața economică și cea medicală. De asemenea, în căutarea unor moduri diferite de a gîndi timpul și istoria, vom părăsi cărările
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Managerul obține o anumită retribuție, iar riscul afacerilor este în continuare al proprietarului. Contractele de management se aplică, îndeosebi, în sfera serviciilor. Prin acest demers se urmărește creșterea eficienței și a performanțelor întregii întreprinderi și, mai ales, îmbunătățirea principalelor funcțiuni procesuale, structurale și de personal ale managementului. Condiția este ca managerul angajat să fie înzestrat cu competența și responsabilitatea necesare realizării schimbărilor care se impun. Probleme pot apărea, în special, din faptul că managerul nu preia riscuri financiare. În cazul locației
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
considerațiile incluse aici au fost schițate acum cîțiva ani, însă au fost publicate abia recent, în articolul "Zur Konstituierung der typischen Erzählsituationen", în: Zur Struktur des Romans, Darmstadt, 1978, 558-576. 124 Dinamizarea situațiilor narative, adică adaptarea conceptelor teoretice la caracterul procesual al textului narativ, este într-un fel diametral opusă procedeului din naratologia lingvistică și structuralistă, care, prin "rescriere" (J. Ihwe) sau "normalizare" (W.O. Hendriks), se străduiește să formalizeze textul narativ, adică să-l adapteze la modelul conceptual de analiză
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cărei rază teritorială domiciliază contravenientul. (3) Pentru litigiile având ca obiect contestațiile la executarea silită sau contestațiile împotriva actelor prin care se dispun și se duc la Îndeplinire măsurile asiguratorii, unitățile administrativ teritoriale se subroga În toate drepturile și obligațiile procesuale ale Ministerului Finanțelor Publice Agenția Națională de Administrare Fiscal) și unităților sale subordonate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, la data de 1 ianuarie 2007, În toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
împotriva actelor prin care se dispun și se duc la Îndeplinire măsurile asiguratorii, unitățile administrativ teritoriale se subroga În toate drepturile și obligațiile procesuale ale Ministerului Finanțelor Publice Agenția Națională de Administrare Fiscal) și unităților sale subordonate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, la data de 1 ianuarie 2007, În toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată. (4) Predarea-preluarea dosarelor de executare, precum și a copiilor documentelor depuse la dosarul instanței În litigiile prevăzute la
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
și de valoare, ce poate fi concretizata printr o inventie, inovație, o descoperire sau o operă de artă. 2.2. Dimensiunile creativității Creativitatea este un fenomen complex, care are mai multe fațete, dimensiuni: „Creativitatea are mai multe accepțiuni: de desfășurare procesuală specifică, de formațiune complexă de personalitate, de interactiune psihosociala, toate intervenind sincronic și fiind generatoare de nou„ (P. Popescu-Neveanu, 1978, p. 152Ă Modelul conceptual ce integrează patru perspective de identificare și analiza a creativității și care a devenit un cadru
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
au concretizat rapid câteva tendințe, atât la firmele particulare sau privatizate, cât și la cele de stat: • reconsiderarea rolului și a ponderii compartimentelor și personalului funcțional; • creșterea importanței compartimentelor financiare și comerciale (vânzări, marketing etc.); • focalizarea pe multiple planuri - structural, procesual, personal - asupra urmăririi costurilor; • informatizarea unui număr crescând de subprocese ale organizației, cu implicații asupra structurii organizaționale; • redimensionarea compartimentelor de producție (operații) și reconsiderarea proceselor asociate. Prin raportare la principalele tipuri de structuri organizaționale, în România se poate constata o
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
materiei de prezervat. Tocmai de aceea, imaginarul colectiv este un tip de matrice în oglindă față de realitate, el "memorând" schema rolurilor și a relațiilor de putere, cu relevanța lor antropologică și teologică. Format din câmpuri discursive deschise (în care acționează procesual miturile, codificarea simbolică, ierarhia spațiilor etc.), cu specificul lor, sistemul imaginarului este conectat permanent la materia realității și la gândirea colectivă. Aceste câmpuri discursive converg către un factor coagulant: arhetipul divin, Unul suprem (imaginat filosofic de la Parmenide la teologii medievali
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
presupune respingerea viziunii asupra lumii ca obiect și a omului insular. Din perspectiva constituirii relaționale a conștiinței ecologiste, Morin identifică nucleul generativ în relația dintre înțelegerea ecosistemică a naturii și revizuirea viziunii tradiționale asupra naturii. Filosoful francez enumeră următoarele componente procesuale ale formării conștiinței ecologiste 9: • Reintegrarea mediului înconjurător în conștiința antropologică și socială. • Resurecția ecosistemică a ideii de natură. • Aportul decisiv al biosferei la formarea conștiinței planetare. Drept urmare, prin efectul cumulat al acestor procese de redefinire, reconceptualizare și reorientare, rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o stare de deteriorare. De exemplu, dacă un areal este populat cu o specie care a dispărut între timp, vom fi îndreptățiți să susținem că această acțiune de restaurare conferă valoare zonei respective comparativ cu valoarea inițială. Dacă vedem lucrurile procesual, atunci putem să discutăm despre acțiuni în succesiune realizate în condiții diferite. De exemplu, industrializarea a dus la dispariția unei specii dintr-o zonă naturală. Ulterior, pe măsură ce au fost cunoscute mai bine procesele naturale și a crescut nivelul de conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
admite distrugerea unor entități știind că întregul nu este afectat de aceste dispariții? Să nu ne îngrijorăm într-un asemenea caz? Răspunsul la o asemenea obiecție ia în considerare faptul că Sinele cosmic este raportat la o ordine cosmică realizată procesual, iar ceea ce asigură realizarea de sine este menținerea acestui echilibru, iar nu a unei anumite stări de fapt. Omul însuși participă la această continuă devenire, iar prin conștiința ecologistă își înțelege tocmai această situare într-un flux dinamic al realizării
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de comerț, în funcție de activitățile sale dar întotdeauna are un singur patrimoniu. • Fondul de comerț are o autonomie aparentă, el nu este persoană juridică distinctă. • Fondul de comerț nu poate sta în instanță și nu are drepturi și obligații proprii, legitimitate procesuală are comerciantul persoană fizică sau juridică. Multitudinea de fonduri de comerț ale societății comerciale se regăsesc sub forma sucursalelor, agențiilor, reprezentanțelor, punctelor de lucru sau altor sedii secundare care sunt, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, dezmembrăminte fără
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de creanța de dobândă moratorie simplă pentru ca aceasta să genereze dobândă compusă. Creanța de dobândă. Independența creanței (datoriei) de dobândă moratorie față de datoria principală se relevă atât în privința naturii juridice cât și pe tărâmul condițiilor de fond și a celor procesuale necesar a fi întrunite pentru obținerea efectivă de către creditor a dobânzii moratorii. Asimilată uzual, printr-un reflex aproape mecanic, dobânzii pe care creditorul ar putea sa o obțină dintr-un plasament avatajos dacă el ar fi primit punctual plata, dobânda
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
conceptului de sancțiune civilă" (I), în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Iurisprudentia, nr. 2/1988. Mureșan, M., Chirică, D., "Contribuții la studiul conceptului de sancțiune civilă" (II), în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Iurisprudentia, nr. 1/1989. Perju, P., "Probleme de drept civil și procesual civil din practica secției civile a Curții Supreme de Justiție", în Dreptul, nr. 5/2003. Perju, P., "Probleme de drept civil și procesual civil din practica secțiilor civile și de proprietatea intelectuală a Î.C.C.J.", în Dreptul, nr. 6/2005. Piperea, Gh.
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sancțiune civilă" (II), în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Iurisprudentia, nr. 1/1989. Perju, P., "Probleme de drept civil și procesual civil din practica secției civile a Curții Supreme de Justiție", în Dreptul, nr. 5/2003. Perju, P., "Probleme de drept civil și procesual civil din practica secțiilor civile și de proprietatea intelectuală a Î.C.C.J.", în Dreptul, nr. 6/2005. Piperea, Gh., "Drept civil comercial", în Curierul Judiciar nr. 7-8/2011. Piperea, Gh., "Concepția monistă a noului Cod civil: intenția și realitatea", în Revista
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]